Creierul adolescenților: Cum îi pot ajuta școlile pe elevi să-și controleze emoțiile și să ia decizii mai bune

Am mai vorbit și în alte articole despre adolescenți, despre problemele lor (#1 / 2 / 3 / 4), dar și despre faptul că ei se află într-o perioadă de dezvoltare ale cărei caracteristici pot fi folosite în avantajul lor și al învățării. Iată mai jos un articol publicat de Sarah Sparks în Education Week, care aduce la lumină concluziile celor mai recente cercetări din domeniul neuro-științelor și cogniției care au avut ca subiect adolescenții.

#1 https://creeracord.com/2016/11/01/rasul-invatarea-si-de-ce-adolescentii-sunt-un-grup-atat-de-dificil/

#2 https://creeracord.com/2016/09/21/de-ce-identitatea-si-emotia-sunt-punctul-central-in-motivarea-creierului-adolescentilor/

#3 https://creeracord.com/2018/08/11/adolescentii-si-social-media/

#4 https://creeracord.com/2018/05/04/8-lucruri-pe-care-cu-siguranta-le-cunosc-despre-aproape-toti-copiii-de-gimnaziu/

Cercetările evidențiază strategiile de suport

1-teens-school-9

În acestă serie de scanări ale creierului, luate pe subiecți între 5 și 20 de ani, ariile albastre indică existența în interiorul creierului a unor rețele mai mature și eficiente. În adolescența medie spre târzie, creierul se maturizează rapid, începând cu percepția spațială (linia centrală în vederea de sus). Ariile frontale, asociate cu gândirea critică și planificarea continuă să se dezvolte de-a lungul adolescenței până spre vârsta de 20 de ani, iar lobul temporal, localizat în partea inferioară a curbei și asociat cu învățarea și memoria este printre ultimele arii care se maturizează pe deplin.

Sursa: “Dynamic Mapping of Human Cortical Development During Childhood Through Early Adulthood,” Proceedings of the National Academy of Sciences Los Angeles

Adolescența tinde să fie văzută de părinți – și de mulți profesori – cu teamă. Este mai probabil ca adolescenții să se angajeze în comportamente de risc și să se degajeze de preocupările școlare. Dar cercetări recente în domeniul neuro-științelor și cognitiv sugerează căile prin care școlile pot ajuta la influențarea forțelor adolescenților în acestă perioadă de dezvoltare unică.

Într-un simpozion din cadrul Conferinței Internaționale de cercetare ”Minte, Creier și Societatea Educațională” desfășurată la Los Angeles săptămâna trecută și în raportul comun fondat de Alianța pentru Educație de Excelență promovat aici, oamenii de științe din domeniul neuro-științelor și cogniției au chemat educatorii să întărească acea cultură a școlilor care susține dezvoltarea adolescenților.

1-teens-school-2

“Pentru unele motive, atunci când vorbim despre dezvoltarea creierului la adolescenți, vorbim ca și cum suntem îngroziți: ”Of, ,Doamne, notele lor la școală scad, ei conduc mașini, asta este atât de alarmant..”, spune Sarah Enos Watamura, profesor asociat la Universitatea din Denver, care studiază efectele stresului asupra învățării și a susținut o cuvântare în cadrul conferinței. “Dar ei își testează limite, ei fac lucruri pentru prima oară… Asta este o muncă grea, iar ei au nevoie de un spațiu sigur pentru a-și încerca riscurile.”

Adolescența, a spus ea, ajunge să fie cunoscută ca cea de ”a doua fereastră critică” pentru dezvoltarea abilităților de a-și reglementa emoțiile, de a lua și evalua decizii și de a judeca riscul și răsplata. După ani de dezvoltare a creierului copilăriei, creierul adolescenților se concentrează prin efectuarea unor conexiuni puternice.

“Avem nevoie ca adolescenții să-și petreacă timpul în această perioadă sensibilă în tot ceea ce le permite să se dezvolte… și nu să-i grăbim să treacă prin ea,” spune Watamura.

1-teens-school-4

O traiectorie diferită

De-a lungul vieții lor, elevii devin treptat mai buni la controlul inhibiției – abilitatea de a evita distracția și de a rămâne concentrați în mijlocul unor situații în schimbare. Cortexul pre-frontal, o arie a creierului asociată cu atenția, luarea de decizii și auto-controlul, se dezvoltă rapid în perioada adolescenței medii spre târzii. Iar adolescenții sunt mai buni decât copiii și aproape tot atât de buni ca și adulții în a se concentra la sarcini sau situații non-emoționale.

Dar acest model al dezvoltării arată foarte diferit în situațiile încărcate emoțional.

Într-o serie de studii dezbătute în cadrul conferinței, Gregoire Borst, Profesor de psihologie a dezvoltării și neuro-științe la Universitatea Descartes din Paris, Franța, a descoperit că adolescenții se descurcă semnificativ mai prost la evitarea distracțiilor emoționale, față de cele non-emoționale, în comparație fie cu copiii fie cu adulții. Cu toate acestea, adolescenții care au participat la un antrenament bazat pe computer, timp de 15 minute pe zi pe durata a cinci săptămâni, pentru a-și îmbunătăți abilitatea de a evita distracțiile, au arătat o atenție și o concentrare semnificativ mai bună decât elevii care au făcut parte din grupul de control al studiului.

“Ceea ce este surprinzător este că, în ciuda faptului că adolescența este o perioadă de dezvoltare în care găsești o îmbunătățire incredibilă a controlului inhibitor… în mod tradițional, tu nu ai nici un fel de control inhibitor în timpul adolescenței,” spune Borst.

1-teens-school-6

Riscuri bune

Din punct de vedere al dezvoltării, cercetătorii arată că adolescenți sunt mult mai deschiși față de comportamentele riscante, iar asumarea riscurilor eliberează mai multă dopamină în organismul adolescenților decât în cel al copiilor sau adulților. Studiile Centrului de Control al Bolilor și de Supraveghere al Comportamentelor de Risc ale Adolescenților a descoperit că, învățându-i pe elevi despre riscurile obiective ale unor lucruri cum sunt utilizarea drogurilor sau sexul neprotejat nu va scădea prea mult probabilitatea* de a face acele lucruri.

* https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27280474Youth Risk Behavior Surveillance – United States, 2015.

Dar asta nu înseamnă că adolescenții nu evaluează răul potențial, ci doar că ei dau o mai mare prioritate aprobării mediului social. Studiile imagistice arată că, până târziu în adolescență, tinerii nu-și dezvoltă acea parte a creierului care reduce stresul în timpul evaluării făcute de colegi sau al situațiilor de izolare socială. Pericolul imediat al șicanării din partea colegilor poate părea mai amenințător decât consecințele de sănătate sau legale ale consumului de droguri.

1-teens-school-5

Acesta este unul din motivele pentru care David Yaeger, un psiholog în domeniul dezvoltării de la University of Texas din Austin, suspectează că multe din programele împotriva hărțuirii** care funcționează la clasele elementare și gimnaziale, devin ineficiente în clasele a 8-a – și pot produce mai mult rău în clasele de liceu. Într-o meta-analiză separată din 2015, Yaeger și colegii săi au descoperit că hărțuirea se modifică deseori în școala gimnazială de la forma atacurilor fizice la forme mai puțin vizibile, cum sunt zvonurile, izolarea și atacurile în mediile sociale, iar elevii care caută să-și câștige un statut printre colegi sunt mai predispuși să se angajeze în hărțuire, chiar împotriva prietenilor. Programele care descriu hărțuirea ca agresivitate fizică și stereotipuri sociale inepte sau se concentrează în principal pe pedepse, nu se adresează situațiilor sociale mai complexe.

** https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0193397314001385Declinul eficacității programelor anti-bullying printre adolescenții mai mari: Teoria și trei niveluri de meta-analize

“Înseamnă oare asta că școlile și cercetătorii nu ar trebui să încerce să schimbe hărțuirea care se petrece între adolescenții mai mari? Nu,” este concluzi studiului lui Yaeger și a colegilor lui. Dimpotrivă, ei sugerează ca programele să se concentreze pe o schimbare mai largă a culturii și pe utilizarea presiunii colegilor pentru a ”înghionti” în moduri pozitive pe hărțuitori, victimele și pe cei care asistă spre un comportament mai bun.

1-teens-school-7

Raportul final al Alianței, prezentat la conferință, recomandă directorilor și educatorilor să-i învețe pe elevi căi pentru a recunoaște și dezvolta relații sănătoase cu prietenii și partenerii romantici începând cu adolescența timpurie, și să-i ajute pe elevi să găsească beneficii sociale din ”riscurile pozitive”, cum ar fi conducerea unei discuții în clasă sau rezolvarea unor proiecte provocatoare.

De exemplu, dezvoltând o mentalitate de creștere – credința că abilitățile nu sunt înnăscute, dar pot fi îmbunătățite prin efort – poate fi importantă în special pentru adolescenți, care își dezvoltă sentimentul de identitate.

Într-un studiu separat, prezentat la conferință de cercetătoarea Tieme Janssen de la University of Amsterdam, a urmărit alegerea problemelor de către elevi într-un test provocator. În timp ce atât elevii cu mentalitate fixistă ca și cei cu mentalitate de creștere au scăzut ritmul după ce au făcut greșeli, cei cu mentalitate de creștere au continuat să exploreze și să încerce să rezolve chiar și întrebări foarte dificile. Prin contrast, după ce au greșit, elevii cu mentalitate fixistă au ales constant probleme sub nivelul abilităților lor.

1-teens-school-3

“Ar trebui să ne uităm la a le da elevilor moduri de acțiune și o voce,” spune Winsome Waite, co-autor al Raportului Allianței. “Elevii care își aleg propria cale în clasă – poate părea ceva negativ. Dar noi vrem ca ei să aibă oportunitatea de a-și controla propria gândire și să-și asume stăpânirea propriei învățări.”

Învățarea activă, cum este cea din proiectele de echipă, poate furniza elevilor și colegilor lor acele căi pozitive de a se provoca unul pe celălalt”, a spus ea.

Alianța pentru Excelența în Educație, un grup de advocacy de la Washington, a planificat lansarea a două rapoarte adiționale despre statutul cercetării asupra adolescenților, examinând efectele culturii și identității și modul în care învață elevii.

1-teens-school-8

“În conformitate cu [the Every Student Succeeds Act] în cele 13,000 de districte școlare se vor înmâna listele cu școlile cu cele mai scăzute rezultate și li se va cere să dezvolte planuri bazate pe dovezi pentru a adresa problemele acestor școli”, spune Bob Wise, președintele Alianței. “Este un timp incredibil de important pentru a recunoaște știința despre învățarea la adolescenți și pentru a vă putea adresa nevoilor acestora în școlile voastre secundare.”

Sursa: https://www.edweek.org/ew/articles/2018/10/10/the-teen-brain-how-schools-can-help.html?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.