Iată că mai mulți dintre voi ne-au rugat să traducem articolul lui Jennifer Gonzales despre metoda educativă similară cu activitatea unui curator. Și, cum trebuie să ne/ vă pregătim și pentru zilele care urmează după prima zi de școală, o facem cu plăcere 🙂
Așa cum v-am spus în articolul Provizii.. de toamnă, în limba română nu avem un cuvânt care să definească activitatea de administrare – a unei colecții de lucruri sau a unui patrimoniu cultural sau unui conținut științific sau de informație, realizată de un curator. Poate propuneți voi o variantă mai bună decât ”curatorie”. Până atunci, vom utiliza cuvântul din limba engleză.
Jennifer Gonzales propune utilizarea, adaptată evident, a acestui tip de activitate cu elevii, însemnând să-i pui pe elevi să-și administreze propriile colecții de obiecte sau conținut informativ. Este o sarcină angajantă, care cere abilități de gândire înalte.
Vă întrebați dacă copiilor le vor plăcea astfel de proiecte? Cu siguranță! Gândiți-vă că fiecare copil și chiar adult este prin definiție un colecționar. Cu toții ne întoarcem din vacanțe și călătorii cu o colecție de amintiri – cărți, fotografii, filme (mai nou), scoici, pietre, suveniruri de tot felul pe care, neștiind (majoritatea) cum să le administrăm, le aruncăm apoi de colo-colo. Și cu toții am colectat la un moment dat timbre, vederi, sau alte obiecte, dar puține dintre aceste colecții au dăinuit. Doar cei mai talentați curatori știu să le pună în valoare și să bucure cu ele copiii, prietenii, oaspeții sau chiar să le pună în valoare cu adevărat. E un bun instrument de învățare și o lecție pentru viață pentru oricine.
Dacă nimeni nu te-a încurajat vreodată, nu te-a împins sau nu a insistat ca tu să dezvolți abilitățile de gândire de ordin înalt în învățarea elevilor tăi, este posibil ca tu să fi predat într-o peșteră.
Abilitățile de gândire de ordin înalt au fost valori cheie pentru educatori pentru ultimele decade. Am învățat despre ele la facultate. Am învățat despre ele la doctorate. Am fost chiar evaluați pentru a se vedea dacă le-am cultivat în clasele noastre: Cadrul de predare* creat de Charlotte Danielson este un instrument larg utilizat pentru a măsura eficiența profesorilor și a descrie un profesor eminent ale cărui ”activități în lecție cer din partea elevilor abilități de gândire de ordin înalt”. (Domain 3, Component 3c).
* https://www.danielsongroup.org/framework/
Lăsând asta deoparte, majoritatea profesorilor ar spune că ei vor ca elevii lor să gândească la niveluri înalte și că, dacă predarea noastră îi ține pe elevi la un nivel inferior al Taxonomiei lui Bloom** – simpla reamintire a informației – nu facem o treabă prea bună ca profesori.
** https://cft.vanderbilt.edu/guides-sub-pages/blooms-taxonomy/
ȘI, cu toate acestea, atunci când vine timpul să planificăm experiențele de învățare care i-ar pune pe elevi să opereze la niveluri mai înalte, unii dintre noi se opresc. E posibil să nu avem un arsenal uriaș de sarcini de înalt nivel, gata de utilizat pe care să le dăm elevilor. În schimb, deseori obișnuim să-i punem pe elevi să identifice și definească termeni, să eticheteze lucruri sau să răspundă unor întrebări de bază, de reamintire. Asta este ceea ce știm. Și având de acoperit atât de mult conținut, mulți dintre noi ar putea simți că nu este realmente timp oricum pentru aceste lucruri de nivel înalt.
Dacă asta îți sună cunoscut, am o sugestie: Încearcă o însărcinare de curator.
Ce este Curation?
Când un director de muzeu este curator, el/ ea colectează artefacte, le organizează în grupuri, examinează totul, alege lucrurile cele mai interesante sau de cea mai înaltă calitate și împărtășește aceste colecții cu lumea. Atunci când un editor este curator și alege poezii pentru o antologie, face același lucru.
Procesul poate fi aplicat tuturor tipurilor de conținut: O persoană poate fi curator pentru o colecție de articole, imagini, filme video, eseuri, sau un amestec de lucruri care împărtășesc toate un atribut sau o temă comună (cum ar fi de exemplu, o colecție de timbre vechi cu tema flori/ animale sau uneltele vechi utilizate pe vremea străbunicilor în gospodărie, n.n.) Când ni se prezintă o listă a “Top 10” în orice (mașini, cântăreți, actori etc.) sau o listă cu the “Best of” …altceva, privim la o listă alcătuită de un curator. Acele playlists pe care le găsim pe Spotify sau Pandora? Curation. Filmele recomandate pentru tine (“Recommended for You”) de pe Netflix? Curation. Știrile? Ei da, sunt alese de un curator. Într-o eră în care informația este pretutindeni din abundență și este imposibil de consumat toată deodată, ne bazăm pe acești curatori și pe abilitățile altora pentru a ne ajuta să procesăm totul.
Într-un mediu educațional, activitatea de curator are un mare potențial, ca sarcină academică. Desigur, unii dintre noi sunt obișnuiți să atribuie proiecte de cercetare, să extragă informație și să sintetizeze acea informație într-un tot coeziv de scriere informațională sau argumentativă. Acest tip de muncă este provocatoare și importantă și trebuie să rămână ca o însărcinare de bază de-a lungul școlii, dar cât de des facem o colecție de resurse ca sarcină de sine-stătătoare?
Asta vă propun să faceți. Proiectele de curation au potențialul de a ne pune elevii la muncă la trei niveluri din Taxonomia lui Bloom:
-
Înțelegerea, unde exemplificăm și clasificăm informația
-
Analiza, unde distingem ceea ce este relevant de informația irelevantă și o organizăm într-un mod care îi dă sens
-
Evaluarea, unde judecăm calitatea unui lucru/ articol pe baza unui set de criterii.
Dacă mergem dincolo de Bloom și luăm în considerație Cadrul de învățare pentru Secolul 21*** scos de Partnership for 21st Century Learning, vom vedea că gândirea crtitică este ua din cele patru abilități esențiale pentru elevii din epoca modernă (alături de comunicare, creativitate și colaborare), iar proiectele bine concepute de curation cer o mulțime de gândire critică.
*** http://www.p21.org/our-work/p21-framework
Cum ar arăta un astfel de proiect?
Un exemplu de sarcină de Curation
Să presupunem că tu predai istoria SUA și vrei ca elevii să înțeleagă că documentul fundamental, Constituția este concepută pentru a fi interpretată de curțile juridice și că mulți oameni o interpretează diferit. Așa că tu creezi o însărcinare tip curation care se concentrează pe primul amendament (#1). (libertatea de expresie religioasă, libertatea cuvântului, libertatea presei, a adunărilor pașnice și petițiilor pentru ca guvernul să corecteze problemele, fără frica de orice fel de urmări, n.n.).
https://en.wikipedia.org/wiki/First_Amendment_to_the_United_States_Constitution
Sarcina: Elevii trebuie să aleagă UNUL din drepturile acordate nouă de primul amendament. Pentru a ilustra modul în care diferiți oameni interpretează acel drept, elevii trebuie să adune și ordoneze o colecție de articole, imagini, filme video găsite online care reprezintă o serie de credințe despre extensia acelui drept. Pentru fiecare exemplu pe care ei îl includ, ei trebuie să facă un rezumat al punctului de vedere prezentat și să includă un citat direct din care diferențele de opinie sau credințele autorului sau vorbitorului pot fi deduse.
Iată cum ar putea arăta o astfel de propunere, creată pe o platformă numită eLink (https://elink.io/p/free-speech-a-range-of-interpretations).
– ”Arderea steagului – o crimă izvorâtă din ură, sau libertate de exprimare? (ex. 1)
– Avem o problemă cu libertatea cuvântului – este o iluzie, spune Charlotte Alter. (ex.2)”
Deoarece ei găsesc exemple ale unor concepte date și fac unele rezumate, în această însărcinare elevii lucrează la nivelurile de Înțelegere ale lui Blooom. Dar ei identifică de asemenea unde autorul arată o diferență sau un scop, ceea ce este o acțiune de gândire la nivelul Analizei.
Mai multe idei de proiecte
Colecția clasificată: Elevii culeg un set de articole, imagini, filme video sau chiar site-uri întregi, bazat pe un set de criterii (cele mai ”literare” versuri de cântece ale anului, sau cele mai ciudate adaptări ale animalelor din lume) și le clasifică într-un fel de ordine, justificându-și ordonarea cu explicații scrise sau chiar cu un sistem de notare creat de elevi. Fiecare elev poate fi însărcinat cu crearea propriei colecții sau se poate da întregii clase o colecție pre-selectată pentru a o clasifica. Aceasta ar fi urmată de o discuție unde elevii și-ar putea compara și justifica clasificare cu ajutorul colecțiilor și evaluărilor făcute de ceilalți elevi. (Nivelul Bloom: Evaluare).
Colecția cu trăsături comune: Aceasta ar adăposti artefacte/ lucruri care au ceva în comun. Acest tip de însărcinare ar putea funcționa în multe arii diferite de subiecte. Elevii ar putea colecta articole unde este ilustrat sistemul guvernamental de cecuri și balanța de echilibrare, imagini ale unor picturi în stil impresionist, filme video și cântece în al căror titluri sunt utilizate metafore etc. Ar putea fi chiar utilizat ca o strategie pentru extragerea unui concept, prin care elevii dezvoltă înțelegerea unei idei complexe studiind exemplele de ”da” și ”nu” din aceasta. Ordonând (curating) propriile lor exemple după ce au studiat un concept, ei își vor dezvolta mai departe înțelegerea acestuia. (Nivelul Bloom: Înțelegere).
Recenzie literară: Ca prim pas al unui proiect de cercetare, elevii ar putea colecta resurse relevante și să furnizeze un scurt sumar al fiecăreia, explicând cum contribuie aceasta la înțelegerea temei lor prezente. Când elevii de liceu se pregătesc pentru facultate, având o înțelegere de bază a ce este o recenzie literară și scopul la care servește, fie și dacă fac asta cu articole scrise în afara academiei – îi va ajuta să abordeze ceva real cu încredere, atunci când va veni timpul. (Nivelurile Bloom: Înțelegere pentru a face un rezumat, Analiză pentru a sorta și selecta materiale relevante)
Un Playlist Video : YouTube este doldora de filme video, dar cât de multe dintre ele sunt cu adevărat bune? Pune-i pe elevi să ia părți din conținutul tău și să colecteze cele mai bune filme găsite acolo, care îi vor ajuta pe ceilalți elevi să înțeleagă acele concepte. Ăîn descrierea elementelor alese, pune-i pe elevi să explice de ce au ales acel film și ce vor obține din el ceilalți elevi. (Nivelurile Bloom: Înțelegere pentru a face un rezumat, Evaluare pentru a judeca calitățile acelor filme video).
Expoziție de muzeu: Însărcinează elevii să ordoneze (curating) o ”expoziție” digitală în jurul unei teme date. Cu cât mai complexă este tema, cu atât mai provocatoare este însărcinarea. De exemplu, ei ar putea fi rugați să presupună rolul unui proprietar de muzeu care urăște albinele și vrea să creeze o expoziție de muzeu care să-i învețe pe vizitatori despre pericolele produse de albine. Acest gen de muncă i-ar putea ajuta pe elevi să înțeleagă că, chiar și instituțiile care nu ar trebui să aibă nici o deviere anume, cum sunt muzeele, agențiile de știri sau stațiile TV, vor fi totuși influențate de propriile devieri în felul în care își ordonează materialul. ( Nivelurile Bloom: Înțelegere dacă este doar o colecție de elemente reprezentative, Creativitate dacă ei cu adevărat creează un adevărat ”întreg” cu colecția lor, cum este reprezentarea unui anumit punct de vedere cu ajutorul alegerilor lor).
Exemplele din lumea reală: Ia orice conținut pe care îl predai (principiile geometriei, erorile de gramatică, concepte din studiile științifice sau sociale) și pune-i pe elevi să găsească imagini sau articole care ilustrează acel concept în lumea reală. (Nivelul Bloom: Înțelegere).
Favoritele tale: Pune-i pe elevi să adune laolaltă o colecție personală de articole, filme video sau alte resurse favorite pentru Ora de Geniu, sau alt proiect personalizat: O colecție de obiecte care te înveselește, lucruri care îți fac să crească încrederea, etc. Deși asta ar putea cu ușurință să alunece în afara muncii academice, ar putea constitui o activitate frumoasă care să ajute elevii să se cunoască unii pe ceilalți la începutul anului școlar sau să le permită să practice procesul de curation înainte să îl aplice la teme legate mai mult de conținutul academic.
Pentru a obține cele mai bune rezultate, adaugă scrierea
Majoritatea activităților de mai sus nu ar fi foarte provocatoare academic dacă elevii doar ar aduna colecția. Adăugând o componentă de scriere bazată pe gândire este ceea ce face ca elevii să își utilizeze cel mai bine gândirea într-o însărcinare de curator.
Cea mai simplă cale de a face asta cere un comentariu scris alături de fiecare element al colecției. Gândește-te la acele mici etichete care însoțesc fiecare artefact într-un muzeu: De obicei când pășești într-o expoziție, tu găsești un semn sau un ecran care explică expoziția ca întreg, apoi mici plăcuțe individuale care ajută vizitatorii să înțeleagă semnificație fiecărei piese din colecție. Atunci când elevii își strâng colecțiile, ei ar trebui să facă același lucru.
Fii explicit când vorbești despre ce ai vrea să vezi în aceste scurte explicații scrise și include acele cerințe în tabelul tău (formularea temei, n.n.). Apoi mergi cu un pas mai departe și creează un model al tău propriu, în așa fel încât elevii să aibă o imagine clară a felului în care ar trebui să arate produsul final. Deoarece aceasta este un gen de activitate pe care ei probabil nu au mai făcut-o, o vor face mult mai bine cu acest gen de etapizare. Făcând tu însuți întâi însărcinarea – o practică pe care eu o numesc ”hrănirea câinelui” – te va ajuta de asemenea să identifici scăpările formulărilor din însărcinare, care pot fi corectate înainte de a o înmâna elevilor.
Unelte digitale pentru activitatea unui curator
Este posibil cu certitudine ca elevii să colecteze resurse prin mijloace non-digitale, citind cărți din bibliotecă sau colectând artefacte sau obiecte fizice, dar să faci un proiect de colectare digitală permite realizarea unor colecții media bogate care pot fi găsite și asamblate într-o fracțiune de timp. Iar, dacă tu îi pui pe elevi să lucreze în grup, utilizând unelte digitale le va permite să colaboreze de acasă, fără să fie nevoie să se întâlnească în persoană.
Iată aici câteva unelte pentru curatori care vor funcționa minunat pentru astfel de proiecte:
-
Elink ieste o unealtă demonstrată d exemplu de proiect de mai sus. Dintre uneltele sugerate aici, aceasta este cea mai simplă. Colectezi link-urile tale, scrii descrierea și ai la sfârșit o pagină web unică pe care o poți împărtăși cu oricine.
-
Pinterest este probabil cea mai populară unealtă de aici pentru a crea colecții. Dacă elevii tăi folosesc deja Pinterest, sau dorești ca ei să înceapă, îi poți pune să creeze un tablou Pinterest, ca temă.
-
Symbaloo permite utilizatorilor să creeze “webmixes,” tablouri de imagini-simbol care conduc fiecare la o conexiune URL diferită. Deși ar fi posibil să creezi o colecție organizată (curated) cu Symbaloo, nu îți permite aceeași cantitate de scriere pe care o permit alte unelte, așa că ai fi nevoit să-i pui pe elevi să pună descrierea lor într-un document separat.
-
Diigo este o alegere bună pentru un proiect bazat mai mult pe scriere, cum este o recenzie literară sau o colecție generală de resurse în stadiul inițial al unui proiect de cercetare, unde imaginile nu sunt cerute în mod necesar. Diigo oferă mult spațiu pentru adăugarea de notițe despre fiecare element din colecție, dar nu are un suport prietenos pentru utilizatori pentru adăugarea de imagini sau alte surse media.
Împărtășește ideile tale pentru astfel de proiecte
Sunt atât de entuziasmată când mă gândesc la toate modurile în care putem utiliza curation în clase și mi-ar face plăcere să aud și ideile voastre. Te rog să le împărtășești și altor educatori, în comentariile la articol sau pe pagina de Facebook.
Dacă poți, adaugă de asemenea link-uri la exemple ale muncii elevilor!
Vrei să înveți mai multe despre munca de curator asistată de uneltele digitale?
Curation este un modul al cursului JumpStart, noul meu curs de tehnologie digitală creat special pentru educatori. M-am gândit cu grijă la ce anume abilități specifice au nevoie profesorii ca să poată utiliza cel mai bine tehnologia din clasă, am ales nouă dintre ele și am conceput proiecte aplicative care îți vor arăta exact cum să le folosești. Dacă ești gata să-ți dezvolți abilitățile tehnice de la așa-și-așa la ”solid ca o rocă”, acest curs va schimba totul pentru tine.
Jennifer
Pingback: Câștigă timp pentru PBL – Învățarea bazată pe proiecte | Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate
Pingback: 6 Unelte Ed Tech de încercat în 2019 | Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate
Pingback: O scrisoare de la Jennifer Gonzales #COVID 19 | Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate
Pingback: 5 Idei fantastice pentru proiecte colaborative | Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate