Prima zi – Construiește încrederea elevilor împărtășind povestiri

Deja am văzut că una din colegele noastre și-a propus să pună acest an școlar din clasa ei sub semnul unei teme frumoase, călătoria. Și este o idee foarte bună, care vine în completarea celei sugerate în articolul de mai jos, scris de Seán Arthurs.

Sean este profesor, formator de profesori și senior manager al inițiativelor educative pentru Asociația Națională a Profesorilor și Părinților din SUA (https://www.pta.org/). Deși are deja un doctorat în leadership educațional, un master în arta predării, este absolvent de MBA și alte cursuri la diverse universități din lume, Sean se consideră o persoană care încă învață. Și asta pentru că are acasă doi copii curioși care îi aduc permanent aminte cât de puține lucruri știe 🙂 Cercetările lui Arthus și munca lui se concentrează pe dezvoltarea programelor educaționale de succes, conducerea programelor de dezvoltare profesională a educatorilor și promovarea inițiativelor de educație civică.

Dar iată ce spune Sean Arthus în articolul lui din EdWeek (Săptămâna educației).

Prima-zi-1
Pe măsură ce profesorii din întreaga lume respiră aerul toamnei și se pregătesc să-și ia rămas bun cu regret de la plăcerile somnului prelungit și de la sfârșitul de săptămână fără note de pus, ne gândim pro-activ cum putem face ca viitorul an școlar să fie cel mai bun de până acum. În timp ce unii profesori se vor concentra pe cele ce au învățat în cursurile de dezvoltare profesională din vara trecută sau asupra unor planuri de lecții interesante, mi-ar place să ă sugerez că cea mai valoroasă cale de a pune bazele unui nou an școlar de succes este să vă concentrați pe o poveste. Prima poveste.

Relația dintre climatul pozitiv al clasei și învățarea elevilor este bine stabilită. Cercetări recente sugerează cu tărie că un mediu școlar care susține elevii poate chiar diminua efectele dăunătoare ale unor categorii tradiționale de risc academic, incluzând statutul socio-economic scăzut.* Similar, există de asemenea o bază de cercetare robustă care stabilește conexiunea dintre angajament și motivare în învățarea elevilor**.

* http://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.3102/0034654316669821O sinteză a cercetărilor privind socierile dintre statutul socio-economic, inegalitățile, climatul școlii și achizițiile academice (A Research Synthesis of the Associations Between Socioeconomic Background, Inequality, School Climate, and Academic Achievement)

** https://files.eric.ed.gov/fulltext/EJ1068924.pdfPercepția elevilor privind suportul emoțional și instrumental al profesorului: Relații cu răspunsurile motivaționale și emoționale (Students’ Perceptions of Emotional and Instrumental Teacher Support: Relations with Motivational and Emotional Responses)

Prima-zi-6

Și, în timp ce vor exista mulți factori care influențează climatul clasei, angajamentul elevului și motivarea lui, o trăsătură comună este importanța conexiunilor sociale și emoționale pe care o resimte elevul cu profesorul sau profesoara lui.

Este un adevăr (truism) repetat deseori în educație. Elevilor nu le pasă cât de multe știi până când nu știu cât de mult îți pasă. Să te manifești ca persoană, arătând interes față de viața de acasă a elevilor și să utilizezi întăriri pozitive sunt printre tacticile cele mai comune pe care le folosesc profesorii pentru a construi cultura clasei lor. Deși stabilirea climatului clasei este un proces continuu care durează întregul an, poate fi lansat încă din prima oră. Una din strategiile pe care le-am folosit cu succes cu o serie întreagă de elevi și în diverse instituții de educație începe cu o poveste pe care o spun în prima zi.

Prima-zi-4

Conectează-te cu elevii

Din propria mea experiență, participând la sute de lecturări și prezentări, academice sau de alt gen, am învățat că, cu cât mai curând am simțit conexiunea cu cel care vorbea și am înțeles pasiunea lui sau ei pentru subiect, cu atât mai interesat, atent și implicat am devenit. De aceea, prima povestire pe care o împărtășesc cu elevii mei este un set de slide-uri cu imagine care explică cine sunt, cum ajuns la educație și de ce continui să lucrez pentru a dezvolta predarea și învățarea eficientă.

Primul slide este o fotografie a mamei și tatălui meu care mă țin în brațe, ca bebeluș, la absolvirea de către tata a Colegiului Queens din Belfast, Irlanda de Nord. Vorbesc despre cum au prețuit părinții mei educația și cum mama – primul meu profesor – și-a început cariera ca profesor de gimnaziu și a reușit să crească patru copii (a doua fotografie, de obicei acompaniată de un râset general stârnit de felul în care arătam când aveam 10 ani), în timp ce încă mergea la cursuri serale pentru a câștiga titlul de doctor în educația matematică.

Apoi, le arăt elevilor mei o fotografie cu primii mei colegi din educație și le spun cum am renunțat la cariera în finanțe pentru a mă alătura programului Alliance for Catholic Education Teaching Fellows, un nou program de pregătire și plasare a profesorilor care oferea proaspeților absolvenți de facultate șansa de a schimba viitorul, devenind educatori. Le împărtășesc cum m-a prins morbul predării și cât de mult mi-a plăcut să lucrez în educație, așa de mult încât m-am dus înapoi la facultate pentru un doctorat în education leadership (fotografia colegilor mei din școala pentru educație).

Închei această primă fază cu o imagine cu mine întins pe un hamac cu cei doi copii ai mei. Le împărtășesc motivele pentru care am rămas în domeniul educației și cât de important este pentru mine ca toți elevii – indiferent de codul numeric, gen sau statut economic – să aibă aceleași oportunități pe care copiii mei le-au avut să reușească la școală.

Prima-zi-3

Ca orice lecție bună, prima povestire nu începe și se sfârșește cu mine. După ce îmi împărtășesc povestirea, le cer elevilor ca timp de un minut să se uite în liniște prin telefonul lor și să aleagă o fotografie care reprezintă ceva important pentru ei – familiile, prietenii, hobby-urile sau visele. Apoi le cer elevilor să-și împărtășească fotografiile unii cu alții în grupuri mici, explicând de ce au ales ei acea fotografie și ce înseamnă asta pentru ei. Zgomotul deseori prea liniștit al primei zile de școală crește rapid și se schimbă invariabil într-o discuție gălăgioasă, râsete și elevi strălucind de bucurie.

Pentru al treilea stagiu, cel final al exercițiului de povestire, cer unui elev din fiecare grup să împărtășească (cu permisiunea lui), fotografia și povestirea cu un elev din alt grup. Spre sfârșitul activității, elevii interacționează mult mai mult, clasa se simte de fapt prietenoasă, posturile elevilor sunt mai deschise și nivelurile atenției sunt remarcabil mai ridicate.

ClassDojo

Să prețuim trecutul și mediul din care provin elevii

Primul exercițiu de povestire servește ca spărgător de gheață și împlinește obiectivul important de a-i pune pe toți elevii să vorbească în prima zi. Dar este mult mai mult decât atât. Îi ajută pe elevi să mă cunoască și să aibă încredere în mine și, la fel de important, îi ajută pe ei să se cunoască unii pe alții și să construiască relații unul cu celălalt.

Elevii din clasa mea de liceu au împărtășit fotografii, de la cele cu un apus de soare din vacanța lor favorită la căldura unui animal de familie, de la echipa lor de atleți la campionat la ei pozându-se cu o celebritate sau cu o persoană iubită, de la un membru al familiei care îi inspiră la un membru al familiei a cărui amintire îi stimulează și orice altceva între acestea. Conversațiile despre interesele comune sau întrebările care urmează împărtășite în grupuri mici sunt deseori mutate pe coridoare după prima oră. Elevii îmi pun de asemenea întrebări despre trecutul meu sau despre călătoria mea în domeniul educației.

Prima-zi-5

După această activitate, fiecare elev a avut șansa de a alege și a împărtăși ceva despre o temă sau o persoană care contează pentru ei. Mediul de lucru a fost creat pentru a le pune în valoare vocile și a le recunoaște inițiativele. Lăsându-i pe elevi să aleagă și să împărtășească o fotografie în cadrul școlii, și pe telefoanele lor (!), le-a dat șansa elevilor de a aduce ceva din viața lor din afară în școală și au învățat că mediul din care provin ei contează.

Primul exercițiu de povestire ajută la crearea comunității în interiorul clasei și a unui sens de apartenență pentru fiecare elev – condiție fundamentală pentru climatul clasei, angajament și motivare, cele care îi vor ajuta pe toți să reușească.

Sursa: https://www.edweek.org/tm/articles/2018/08/15/first-day-school-sharing-stories-builds-trust.html?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.