Puterea gândirii vizibile în învățarea virtuală (și în cea față-în față)

Sperăm că cele două întrebări din articolul trecut – Ce este relevant? și Ce este transferabil? în tema pe care o dau elevilor acasă sau în lecția mea – v-au făcut să vă gândiți mai bine atunci când ați început să planificați lecțiile pentru următoarea săptămână de școală și pe mai departe…

Unul din răspunsurile la cea de a doua întrebare este dat și de John Spencer în articolul de mai jos – cea mai bună valoare a unei lecții, transferabilă între orice discipline este modul în care aceasta dezvoltă gândirea elevilor și o face vizibilă, prin explicarea și evidențierea mișcărilor și a procesului de gândire, precum și a ciclului meta-cogniției prin care putem face conexiuni între cele învățate și alte elemente din lumea reală și cunoștințele învățate la alte materii. Dar, să-i dăm cuvântul, pentru că are multe lucruri interesante de spus. Noi ne bucurăm că împărtășește pasiunea noastră pentru metodele interactive și strategiile create la Harvard în cadrul Project zero și explicate în cartea Making Thinking VisibleSă faci gândirea vizibilă*, pe care am tradus-o încă de acum cinci ani.

* https://creeracord.com/2016/05/22/sa-faci-gandirea-vizibila-harta-gandirii-implicata-in-intelegere/ (unul din fragmentele publicate în anul 2016)

Elevi de grăfiniță ilustrând exemple de sferă

Într-o sesiune de clasă virtuală, este ușor să aluneci într-o abordare în stilul ”capetelor vorbitoare”. Îți deschizi camera, iar elevii îți văd fața. Din când în când, ai putea să treci de la imaginea camerei către un slideshow și înapoi, dar poți la fel de bine să te rezumi la o predare care este în principal auditivă. Tu vorbești, elevii vorbesc, cu tine sau unii cu alții în camerele de discuții și tu vorbești din nou. Totuși, în acest mediu, ca și în clasa fizică, învățarea trebuie să fie vizibilă. Atunci când elevii procesează informația în mod vizual și își fac gândirea vizibilă, își îmbunătățesc meta-cogniția iar învățarea tinde să rămână imprimată în memoria lor. Orice ar fi, învățarea trebuie să fie vizibilă. În acest articol vom explora cum poți face să se întâmple asta în învățarea online (sau în varianta față-în-față).

Ilustrarea inovației în școli

Fă gândirea vizibilă

Prima dată am aflat despre gândirea vizibilă cam acum șase ani, atunci când am citit cartea Making Thinking Visible. Un coleg mi-a recomandat această carte și, după ce am citit-o am realizat că eu utilizam de mulți ani rutine specifice de gândire vizibilă, după ce am observat o colegă, care era expertă, cum își punea elevii să gândească despre gândirea lor. Integrasem elemente de gândire vizuală în proiectele de gândire conceptuală și în cele bazate pe interogare-cercetare, ca și în procesele noastre de curation (prelucrare a datelor), de cercetare și de braintorming.

Aici aș vrea să clarific ceva. Gândirea vizibilă nu are nimic de a face cu ”stilurile de învățare.” Cercetătorii au demitizat** ideea că anumiți elevi sunt învățăcei vizuali, sau auditivi sau chinestezici. În schimb, cu toții procesăm informația utilizând toate simțurile noastre și utilizând fiecare din aceste abordări de învățare. Gândirea vizibilă nu este integral vizuală. Ea incorporează elemente auditorii, lectură, ca și elemente chinestezice. Ideea centrală a gândirii vizibile este să surprindă și înțeleagă procesul de gândire din acel moment.

** https://www.apa.org/news/press/releases/2019/05/learning-styles-mythBelief in Learning Styles Myth May Be Detrimental

Așa cum Ron Ritchhart și Mark Church au descris în următoarea lor carte – The Power of Making Thinking Visible

Noi vrem nu numai să-i punem pe elevii noștri să gândească ci și să înțeleagă procesul de gândire pe măsură ce acesta se desfășoară, în așa fel încât noi să-l putem susține, să-l provocăm și să-l dezvoltăm.”

Acest proces se concentrează nu numai pe ceea ce învață elevii ci și asupra felului în care ei învață. Pe măsură ce elevii se angajează în strategii de gândire vizibilă, ei sunt mai conștienți de felul în care învață, ceea ce contribuie la o meta-cogniție mai bună:

https://m.youtube.com/watch?v=HZrUWvfU6VU&feature=emb_titleCe este meta-cogniția? Explorarea ciclului meta-cogniției

În plus, gândirea vizibilă poate îmbunătăți angajamentul în învățare și achizițiile în cunoaștere al elevilor. Din propria mea experiență de predare la gimnaziu și, acum la nivelul universității, am remarcat că astfel învățarea tinde să rămână. Să se lipească de ei. Elevii sunt capabili să-și organizeze gândirea proprie și să rețină informația pentru un timp mai lung și la un nivel mai profund. Așa că, având aceste lucruri în minte, vreau să împărtășesc cu voi modurile specifice în care noi îi putem ajuta pe elevi să facă gândirea vizibilă în spațiile virtuale și hibride. Veți remarca că merg dincolo de structurile și strategiile specifice găsite în cele două cătrți – Making Thinking Visible și The Power of Making Thinking Visible. Cu toate acestea, vi le recomand cu căldură pe amândouă, dacă încă nu le-ați citit și pus în practică. Puteți afla mai multe și pe site-ul Visible Thinking susținut de Project Zero, Harvard.

http://www.pz.harvard.edu/projects/visible-thinking

Ceea ce vreau să împărtășesc cu voi este modul în care putem integra în mediile virtuale rutinele de gândire*** prezentate în cele două cărți, încurajând elevii să vizualizeze și să-și înțeleagă procesul de învățare.

Etapele procesului de învțare prin interogare / cercetare

1. Utilizează elemente vizuale pentru a declanșa noua învățare

Elevii pot utiliza strategiile de gândire vizibilă ca pe un mod de a înțelege noul material de învățat și pentru a genera întrebări pe care le vor explora în timp ce cercetează sau își concep propriile experimente. În aceste cazuri, profesorul le va furniza un film video, un grafic sau o fotografie care funcționează ca o provocare pentru o învățare mai profundă. Acest element i-ar putea conecta pe elevi cu învățarea anterioară, dar ar putea de asemenea să le aprindă curiozitate pentru ceva nou. Într-o oră virtuală de științe, elevii pot privi un film despre un fenomen natural sau pot ieși afară, pentru a observa lumea naturală din jurul casei lor. Profesorul le poate furniza una din strategiile create la Harvard, în cadrul Project Zero, cum ar fi Vezi – Gândește – Întreabă-te. Elevii răspund la următoarele întrebări:

  • Ce vezi?
  • Ce gândești despre asta?
  • Ce te face să te întrebi?

Elevii ar putea răspunde individual la aceste întrebări, într-un video în Flipgrid, sau ca un comentariu postat pe platforma online a clasei sau în jurnalul lor. Apoi, ei pot discuta aceste întrebări în grupuri mici, în camerele de discuții (prin opțiunea Breakout Room) într-o conferință video.

Fișa unei activități tip
Vezi – Gândește – Întreabă-te

În unele cazuri, profesorii pot alege o versiune mai deschisă. La orele de studii sociale, elevii ar putea să examineze o fotografie și să răspundă la întrebarea; ”Ce se întâmplă în această imagine?” Totuși, le poți da un organizator grafic care include toate cele cinci simțuri și să-i pui pe elevi să se concentreze pe ce ar putea vedea, simți, mirosi, auzi și gusta în acel moment (ilustrat de imaginea foto). O opțiune mai avansată din Making Thinking Visible este rutina Step Inside (Pășește înăuntru – care stimulează vederea în perspectivă), unde elevii văd un film sau o fotografie și apoi răspund la întrebările:

  • Ce poate această persoană (din film/ foto) să vadă, să observe sau să remarce?
  • Ce ar putea persoana (sau lucrul) să gândească acum, să înțeleagă, să adeverească sau să creadă?
  • Despre ce anume i-ar putea păsa în mod profund persoanei sau lucrului?
  • Despre ce anume s-ar putea minuna sau întreba persoana sau lucrul?

Din nou, elevii pot dezbate aceste idei în camere de discuții sau ar putea răspunde la aceste întrebări pe platforma clasei, într-un Google Form, sau în alt document comun. Ai putea chiar să-i pui să creeze din răspunsurile inițiale niște sketchnotes(vom vorbi despre ele la punctul următor), sau să creeze un fals interviu între ei și persoana sau obiectul din fotografia istorică. Într-un mediu virtual, elevii se pot confrunta cu aceste idei atât cu ajutorul uneltelor de comunicare sincrone cât și cu cele asincrone:

https://m.youtube.com/watch?v=dX_nZTiZRPE&feature=emb_titleUnelte de comunicare sincrone versus asincrone

Remarcați că această rutină Step Inside poate funcționa foarte bine și ca o structură pentru empatie în Gândirea conceptuală.

Într-o oră de matematică, elevii s-ar putea uita la un set de date și să se întrebe despre tendințele evidențiate de date. Dar asta ar putea fi de asemenea o oportunitate de a-i pune pe elevi să-și creeze propriile întrebări. Îmi place rutina lui Dan Meyer numită Ce poți face tu cu asta? Aici, elevii se uită la o imagine sau la un film video și apoi își dezvoltă propriile întrebări pe care, eventual le și rezolvă.

Ca fost profesor de limba engleză, obișnuiam să utilizez aceste structuri ca un mod de a introduce idei noi. Apoi, aș fi consolidat aceste idei utilizând elemente vizuale și aplicând rutina Răspunsului fizic total Total Physical Response (TPR) pentru vocabular. Elevii ar fi umplut cu informații un organizator grafic și ar fi practicat mișcările mână-corp în grup. Într-un mediu virtual, poți crea filme video (sau să-i pui pe elevi să o facă) cu mișcările lor de TPR și apoi să exerseze mișcările, vizual și definiția în timpul întâlnirilor online sincrone. Pentru elevii mai mari, asta poate fi o provocare, deoarece un TPR poate părea o joacă copilărească, așa că ar putea funcționa mai bine dacă elevii și-ar trimite rutinele TPR în format vizual și să le împărtășească doar unu-la-unu cu profesorul.

P.S. Rutina TPR este utilizată și cu adulții, pentru învățarea unei limbi străine:

https://m.youtube.com/watch?v=BR37oAnUVvE

Cheia este utilizarea de elemente vizuale care să provoace învățarea, să te ajute să te lupți cu noile idei și să aprindă curiozitatea elevilor. În învățarea bazată pe investigare/ cercetare, aceste rutine funcționează bine în prima etapă a procesului.

Învățarea bazată pe investigare/ cercetare – Există multe modele pentru acest tip de învățare. Fiecare model conceptual utilizează o terminologie diferită și structuri diferite pentru a descrie procesul. Cu toate acestea, există anumite tendințe, pe care le puteți remarca. Multe modele sunt ciclice și trec de la întrebare, prin cercetare, analiză de date și împărtășirea concluziilor. Concluziile primului proces servesc apoi ca provocare pentru întrebări și o cercetare mai aprofundată.

Cu toate acestea, aceste rutine pot funcționa bine și în lecțiile tradiționale, ca un set inițial, tipic, de anticipare.

Beneficiile utilizării instrumentului notițe vizuale

2. Încurajează elevii să creeze elemente vizuale care să dea sens lucrurilor învățate în mod curent

Pe măsură ce elevii încep să înțeleagă procesul propriei învățări, ei pot procesa aceste idei utilizând notițele schițate – sketch-noting. Notițele schițate (numite de asemenea luare de notițe vizuală) consistă într-un amestec de cuvinte, imagini, simboluri și elemente de organizare (săgeți, cercuri, linii punctate etc.) utilizate pentru a da sens ideilor. Elevii pot utiliza pentru aceste sketch-notes tableta sau un notebook sau o bucățică de hârtie. Ei pot face asta fie în timpul părții de instruire directă a sesiunii online sau în timp ce se uită la filmul video pus de profesor, în timp ce ascultă o înregistrare audio sau, asincron, în timp ce citesc un articol/ carte etc. Scopul este ca ei să-și utilizeze propriile schițe pentru a înțelege noile idei și pentru a face vizibilă învățarea lor. Aceste notițe-schițate nu trebuie să arate frumos. Ca profesor, vei avea nevoie să subliniezi în fața elevilor că nu-i evaluezi pentru calitatea artistică a acestor note schițate (sketchnotes).

Elevii ar putea de asemenea să creeze un info-grafic, în care să vizualizez fapte și date care spun o poveste convingătoare. Unii dintre elevi vor prefera stilul notițelor vizuale, în timp ce alții vor prefera să-și creeze propriile info-grafice, utilizând programele online existente speciale. Într-o oră de arta limbajului sau de media digitală, elevii pot da sens unor informații secvențiale, utilizând un storyboard.

Exemplu de storyboard

O altă opțiune este harta conceptuală. Aici, elevii creează o rețea de concepte și împărtășesc celorlalți conexiunile pe care le fac între idei. O hartă conceptuală seamănă un pic cu un instantaneu al minții deoarece surprinde modul în care elevii conceptualizează informația. Spre deosebire de rețelele tradiționale, o hartă conceptuală nu este o roată cu spițe. De obicei, există linii multiple care leagă ideile. Câteodată, elevii pun verbe între idei. Alteori, creează simboluri sau utilizează forme și culori pentru a crea un sistem de organizare pentru harta lor.

Există online unelte grozave (#1) pentru crearea de hărți conceptuale. Atunci când am învățat prima oară despre hărțile conceptuale, studiind noțiunile lui DH Johnassen despre tehnologie ca unelte ale minții, eu am utilizat timp de peste zece ani uneltele CMAP. Astăzi acest program e nițel cam stângaci și arată depășit. În unele cazuri, elevii vor dori să-și schițeze harta conceptuală în stilul notelor schițate. Dar, indiferent de unealta folosită, scopul este ca elevii să-și înțeleagă propria învățare, arătând unele din conexiunile dintre idei. Funcționează aproape ca un instantaneu al conexiunilor sinaptice din mintea lor.

#1 https://www.canva.com/graphs/concept-maps/

#1 https://creately.com/lp/concept-map-maker/

În cartea Making Thinking Visible, Ritchhart, Church și Morrison împărtășesc un proces de creere a hărților conceptuale, pe care eu îl găsesc util. În primul rând, profesorul demarează procesul verificând ce știu elevii despre ce este și cum funcționează o hartă conceptuală. Pentru tine, este o ocazie grozavă să le arăți câteva hărți gata făcute și, de asemenea, să schițezi personal o hartă conceptuală, utilizând de exemplu un Wipebook. Apoi, elevii generează o listă de cuvinte legată de o temă. În continuare, ei sortează aceste cuvinte pentru a vedea care sunt ideile principale. Acest proces funcționează bine, aplicat în perechi, utilizând în sesiunile online camerele de discuții (breakout rooms). Apoi elevii creează propriile hărți conceptuale, selectând cuvinte specifice și desenând linii pentru a conecta ideile. Ei pot apoi elabora mai mult, creând sub-categorii și adăugând idei cu ajutorul cuvintelor sau propozițiilor care nu existau în stadiul inițial. La final, ei își pot împărtăși munca cu ceilalți colegi – în sesiunea comună a clasei. Pot face asta și printr-un video adnotat, pe care îl pot crea utilizându-și telefonul sau o unealtă tip screencast. De asemenea, elevii își pot posta hărțile conceptuale în platforma online a clasei și pot discuta cu colegii despre similitudinile și diferențele dintre hărțile conceptuale create de ei.

Elevii pot înțelege informația predată în mod vizual, utilizând notele schițate și hărțile conceptuale împărtășite între ei. În cartea Making Thinking Visible, autorii împărtășesc protocolul intitulat Chalk Talk, care este similar cu o tablă cu graffiti. În spațiul online, poți utiliza tabla albă care poate fi adnotată (o opțiune a platformei Zoom) sau un Jamboard, ca pe un spațiu comun de gândire vizuală. De asemenea, ai putea utiliza un alt program online care are spații în care elevii își pot împărtăși gândirea ilustrată prin bilețele adezive virtuale.

Grup de elevi lucrând la o hartă mentală

3. Creează structuri care să-i ajute pe elevi să-și organizeze gândirea

Pe măsură ce elevii își dau seama de ideile lor, ei pot începe să-și organizeze vizual informația. Asta ar putea fi ceva ca un tabel, sau un grafic sau ar putea fi făcut într-o prezentare sau un slideshow. Ca profesori, noi îi putem ajuta pe elevi să-și organizeze informația, furnizându-le organizatoare grafice ușor de utilizat. De exemplu, ca să înțeleagă sistemele, ai putea să le dai un model de organigramă. Pentru a putea compara și pune în contrast informația, i-ai putea pune să creeze diagrame Venn (#2). Multe din aceste mici organizatoare grafice funcționează bine și ca o modalitate de a adăuga o structură și o mai mare responsabilitate pentru discuțiile de grup din breakout rooms, în cadrul orelor online.

#2 https://en.wikipedia.org/wiki/Venn_diagram

În Making Thinking Visible, autorii furnizează niște protocoale de lucru grozave pentru organizarea gândirii, printre care și cea numită Connect-extend-challenge (Conectează – Extinde – Provoacă), unde elevii răspund la următoarele întrebări:

  • Cum este conectată această lucrare de artă sau obiect cu ceva ce cunoști?
  • Ce noi idei sau impresii ai, care îți extind gândirea în noi direcții?
  • Ce este provocator sau îți creează confuzie?

Asta poate funcționa ușor în cadrul unei mese de discuție. În plus, dacă îi pui pe elevi să facă sesiuni de ”furtună de idei” (brainstorming) în grupuri, poți să începi cu o variantă de braintorming structurată:

https://m.youtube.com/watch?v=GLpZ6RZHyoM&feature=emb_titleUn mod mai bun de a organiza un brainstoming (furtună de idei): Cum îi aduci pe elevi în situația de a genera idei originale

Atunci când își evaluează ideile, ei pot utiliza rutina Puncte de compas (Compass points) din Making Thinking Visible, care merge bine cu ușurință, cuplată cu un organizator grafic. Punctele de compas consistă în următoarele:

  • E = Excited / Încântat – Ce te încântă legat de această idee sau propoziție? Care este partea bună, pozitivă?
  • W = Worrisome / Îngrijorat – Ce găsești că este îngrijorător legat de această idee sau propoziție? Care este partea proastă, negativă?
  • N = Need to Know / Nevoia de a ști – Ce ai nevoie să știi în plus sau să descoperi despre această idee sau propoziție? Care este informația suplimentară care te-ar ajuta să evaluezi lucrurile?
  • S = Stance or Suggestion for Moving Forward / Poziția sau Sugestia pentru a merge mai departe – Care este poziția sau opinia ta actuală despre această idee sau propoziție? Cum ai putea să treci mai departe în evaluarea acestei idei sau propoziții?

Elevii ar putea completa răspunsurile la aceste întrebări ca grup, într-un document comun (Google Document). Cu altă ocazie, ai putea organiza o activitate tip carusel. Într-o clasă tradițională, elevii trec de la o masă la alta, adăugându-și ideile pe coala mare de hârtie de pe fiecare masă, sau dând un feedback la cele scrise de colegii lor înainte. În clasa virtuală, îi poți plasa pe elevi în grupuri, în camere separate, și apoi poți utiliza un Google Document mai mare. Elevii pot apoi adăuga informații pe organizatoare grafice, pe măsură ce se rotesc în jurul documentului. Eu le dau în mod obișnuit 5-10 minute de timp și apoi transmit un mesaj fiecărui grup. Astfel, ei ar putea citi câte un studiu de caz și apoi pot adăuga un tabel cu răspunsuri pentru fiecare studiu de caz. Pe capul de tabel al fiecărui studiu de caz, am notat numele grupului care lucrează și timpul când ei trebuie să se rotească, trecând la următorul studiu de caz. Eu transmit un mesaj când se termină timpul și schimb numele grupului pe document. Elevii pot citi noul studiu, precum și informația scrisă de grupul anterior și o adaugă pe a lor proprie, putând insera și comentarii la cele scrise de grupul anterior.

Dacă elevii se angajează într-o activitate de management de proiect, ei își pot vizualiza gândirea legată de procesul de planificare al proiectului:

https://m.youtube.com/watch?v=o7yZutiwRso&feature=emb_titleManagementul proiectelor pentru elevi

Una din opțiunile vizuale favorite pentru mine este Trello. Dar aceste Trello funcționează doar pentru elevii mai mari, din cauza problemelor ridicate de conformarea la CIPA și COPPA (politici ale districtelor școlare din SUA). Cu ajutorul Trello, elevii pot lucra împreună la un tablou de management de proiect și pot muta însărcinări dintr-o poziție în alta (cum ar fi cele ”de făcut”, ”în curs de” și ”finalizat”). Programul ușurează arhivarea de liste și adăugarea de resurse și face conexiunea cu lucruri ca Google Docs. Deseori, elevii își vor împărți proiectele în seturi de fișe de însărcinări, cu sub-sarcini și liste ”de făcut”. Aici, cu ajutorul ”barei de progres”, ei pot verifica stadiul de completare, cât de aproape sunt de completarea unei sarcini.

Elevii își pot vizualiza gândirea și atunci când se angajează în activități cum sunt content curation (organizarea informației legată de conținut):

https://m.youtube.com/watch?v=c01GXu8S520&feature=emb_title Ce este curation și de ce este important acest proces pentru învățare

Într-o clasă virtuală, elevii se pot angaja în organizarea virtuală de informații, utilizând platforme ca Pinterest. Din nou, este important să ne amintim de politicile locale ale fiecărui district și să ne conformăm acestor CIPA și COPPA. Din acest motiv, ai putea dori să utilizezi o altă unealtă pentru activitățile de curation cu elevii, cum ar fi Padlet. Mie mi-a plăcut să utilizez cu elevii mai mici EduClipper, dar nu am găsit alternative grozave pentru activitățile vizuale de curation.

Exemplu de hartă mentală pentru auto-control

4. Utilizează gândirea vizibilă pentru a-i ajuta pe elevi să reflecteze asupra propriei învățări

Elevii pot utiliza strategii de gândire vizibile pentru a reflecta asupra învățării proprii. Tim Ferris, într-un recent episod din Cum am construit asta (How I Built This), descrie valoarea urmăririi înregistrării video a unei performanțe și a reflectării asupra lucrurilor care au funcționat sau nu. A fost o parte decisivă pentru el, atunci când a învățat să danseze tango, dar și atunci când și-a îmbunătățit exercițiile fizice sau când a învățat sporturi noi. Multe din exemplele anterioare au fost legate de învățarea conceptuală. Dar multe abilități sunt bazate pe performanță/ executare. Elevii de la muzică, arte plastice, educație fizică și chiar de la materiile STEAM ar putea dori să-și înregistreze acțiunile și apoi să analizeze acele filme video pentru a face îmbunătățiri. Ei pot crea de asemenea și reflecții video, utilizând instrumente cum este Flipgrid, sau pot crea o prezentare video în care își analizează scrierea sau reflectează asupra rezolvării de probleme la matematică.

Într-o clasă virtuală, ai putea integra acest proces cu procesul feedback-ului de 20 de minute între colegi:

https://m.youtube.com/watch?v=jJJIY9DM-ts&feature=emb_titleSistemul de 20 de minute pentru feedback-ul între colegi

Elevii pot da feedback colegilor în mod sincron, în camere de discuții de grup, sau pot da feedback asincron, într-un document comun Google Document.

Elevi de gimnaziu în timpul unui braintorming tip carusel

Fă o prioritate din gândirea vizibilă

Gândirea vizibilă este mai mult decât protocoalele de lucru/ rutinele de gândire pe care le găsiți în Making Thinking Visible. Este ceea ce se întâmplă ori de câte ori elevii își dau seama cum gândesc și cum învață, făcând vizibile aceste lucruri – fie că e vorba despre un organizator grafic, într-o conversație sau cu ajutorul unei schițe. Acest proces vizibil al gândirii îi poate ajuta pe elevi să-și dea seama ce gândesc și cum gândesc, ceea ce ajută atât la reținerea informației cât și la o mai profundă înțelegere a conceptelor.

De-a lungul drumului, ei capătă un sens mai profund al controlului procesului de gândire și asta îi poate ajuta să devină învățăcei mai buni.

În învățarea virtuală, asta este în mod special important, deoarece tu, ca profesor nu poți fi mereu prezent, fizic sau online. Dar, și mai important, este acel gen de lucru pe care elevii îl vor folosi pentru totdeauna.

Sursa: https://spencerauthor.com/visible-thinking-virtual/

P.S. – un alt fragment din cartea Să faci gândirea vizibilă: https://creeracord.com/2016/11/08/cand-copiii-au-o-structura-pentru-gandire-apare-o-mai-buna-invatare/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.