”Învățându-l pe copilul tău tehnici meta-cognitive îi puteți îmbunătăți învățarea și abilitățile de viață”,
spune Jaimee Bell, autoarea articolului de mai jos.
Și aceste tehnici de gândire nu se învață neapărat doar la școală ci, mai ales acasă, de la părinți și de la toți cei din jur – cu condiția ca aceștia să arate copiilor cum gândesc atunci când iau orice fel de decizii, de la cele mai mărunte la cele mai mari.
Implicați-i pe copiii sau elevii voștri în procesul de gândire, demonstrând voi înșivă cum gândiți.
Meta-cogniția este un cuvânt mare care definește ceva ce majoritatea dintre noi facem în fiecare zi, fără să observăm. Reflectarea asupra propriilor noastre gânduri este modul în care dobândim o perspectivă asupra sentimentelor, nevoilor, comportamentelor noastre – și a modului în care învățăm, gestionăm situații și ne adaptăm la noi experiențe, provocări și obstacole emoționale. Este conversația care se desfășoară în capul nostru, prin care ne sondăm mental și ne facem planuri” – ChildMind.org
- Meta-cogniția este ideea de “a ne gândi la modul în care gândim” – iar acest lucru ne poate oferi o perspectivă asupra sentimentelor, nevoilor și comportamentelor noastre care ne permit să ne adaptăm și să creștem.
- Meta-cogniția poate (și ar trebui) să fie predată de la o vârstă fragedă pentru a permite elevilor să facă tot posibilul în școală și în viață.
- Forme simple de tehnici de gândire meta-cognitivă pot fi predate acasă și în clasă.
Potrivit celor scrise în articolul de mai jos din ChildMind*, a-i învăța pe copiii noștri cum să folosească meta-cogniția în mod proactiv înseamnă să le pui la îndemână un instrument puternic, ajutându-i să depășească obstacolele și să se adapteze.
*https://childmind.org/article/how-metacognition-can-help-kids/ – Meta-cogniția: Cum îi poate ajuta pe copii gândirea despre gândire
În termeni simpli, gândirea meta-cognitivă ne învață despre noi înșine. Potrivit celor spuse de Tamara Rosier, un antrenor de învățare specializat în tehnici meta-cognitive, gândirea despre gândirea noastră creează o perspectivă care ne permite să ne adaptăm și să ne schimbăm la ceea ce cere situația.
Un exemplu simplu de gândire meta-cognitivă (sau re-încadrare / reframing) este acesta: “Testele de matematică mă fac să fiu anxios.”
Aceasta este o declarație, un gând.
Revenind la meta-cogniție, acest fel de gândire evoluează în:
“Ce anume la testele de matematică mă face să fiu anxios… și ce pot să fac ca să schimb asta?”
Potrivit lui Rosier, copiii care sunt învățați să se gândească la ei înșiși ca fiind fie “buni”, fie “slabi” la o anumită materie sau sarcină pot ajunge să adopte o mentalitate fixă care îi face pasivi în abordarea unei provocări legate de respectiva materie/ sarcină.
Cu toate acestea, a-i învăța pe copii să devină mai meta-cognitivi îi ajută să-și dezvolte o mentalitate care lasă mai mult loc creșterii și adaptării, promovând conștiința de sine și reziliența.
Aceasta nu este doar o bănuială, există multe studii care dovedesc valoarea predării meta-cogniției la copii. Cercetările** sugerează că, pe măsură ce abilitățile meta-cognitive ale elevilor cresc, aceștia ating de asemenea performanțe de învățare mai ridicate.
** https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1053810013000068 – Dezvoltarea abilităților meta-cognitive în adolescență
Chiar și dincolo de învățarea din școală meta-cogniția îi poate ajuta pe tineri să devină conștienți de propriile stări mentale, astfel încât să poată începe să răspundă la întrebări importante precum “cum pot să trăiesc o viață fericită?” și “cum mă simt bine cu mine însumi?”
Învățați-i pe copii cum este conectat creierul lor pentru creștere și productivitate
Modul în care copilul tău se gândește la învățare va avea un impact foarte mare asupra performanței sale în timpul învățării. Cercetările arată*** că, atunci când elevii sunt capabili să dezvolte o mentalitate de creștere (în comparație cu o mentalitate fixă), ei sunt mai predispuși să se angajeze în gândirea reflexivă despre modul în care pot învăța și crește, ceea ce le servește drept motivație pentru a face acest lucru.
*** https://www.researchgate.net/publication/330563817_Developing_Growth_Mindset_Through_Reflective_Writing – Dezvoltarea mentalității de creștere prin scriere reflexivă
Furnizează-le oportunități pentru reflecta asupra lucrurilor pe care le-au învățat
Potrivit articolului de mai jos din Edutopia (#1), abilitățile de gândire de ordin superior pot fi încurajate atunci când elevii își recunosc propria creștere cognitivă. Întrebări simple, cum ar fi “înainte de acest test, am crezut că cutremurele au fost cauzate de _____, dar acum am înțeles că acestea pot să fie cauzate de ______.”
#1 https://www.edutopia.org/blog/8-pathways-metacognition-in-classroom-marilyn-price-mitchell – Meta-cogniția: Cultivarea conștiinței de sine în sala de clasă
Acest tip de gândire promovează ideea că au învățat un fapt nou sau au dobândit o nouă abilitate, ceea ce le permite să devină mai motivați să învețe și să crească.
Un mod foarte simplu de a face acest lucru ar putea fi ca elevii să păstreze un jurnal de învățare în care să urmărească în fiecare săptămână lucruri precum ce sarcini au descoperit că pot rezolva ușor la școală, care au fost sarcinile cele mai dificile și ce lucruri noi au învățat ca urmare a ceea ce au studiat.
Interacțiunile simple din clasă pot promova meta-cogniția
Chiar și modul în care profesorii interacționează cu elevii poate contribui la îmbunătățirea meta-cogniției. Înainte de oră, profesorul le-ar putea oferi câteva sfaturi despre cum să asculte și să învețe în mod activ. După ora de curs, profesorul le-ar putea cere cursanților să scrie trei puncte cheie despre ceea ce au învățat în acea oră. După aceea, profesorul trebuie să împărtășească ceea ce crede el că sunt cele trei puncte cheie din acea oră și să-i roage pe cursanți să se autoverifice cât de bine s-au potrivit răspunsurile lor cu răspunsurile profesorului. Această activitate este capabilă să crească ascultarea activă și, în același timp să îmbunătățească abilitățile de monitorizare meta-cognitivă.
Profitând la maximum de “momentele de învățare” de pretutindeni (acasă, în clasă etc.)
Puteți modela meta-cogniția vorbind în timp ce vă gândiți la diferite probleme. Copiii pot învăța multe ascultându-și părinții sau profesorii folosind strategii de gândire de ordin superior (sau gândire meta-cognitivă) cu voce tare.
Profitând de “momente de învățare” cum ar fi acesta poate permite copiilor să vadă gândirea meta-cognitivă în acțiune și va promova totodată ideea că toată lumea face greșeli și că, cel mai bun mod de a corecta aceste greșeli este să lucrezi la ele și să te gândești la asta ca la o oportunitate de a învăța și de a te îmbunătăți.
Sursa: https://bigthink.com/neuropsych/metacognitive-strategies-in-children/#Echobox=1671390088
P.S. Vă reamintim că am mai publicat câteva articole despre meta-cogniție, chiar cu exemple practice de întrebări, cum este cel de aici:
sau acesta
sau acesta
Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate 
Pingback: Hărțile Conceptuale – Să stimulezi gândirea elevilor și să o faci vizibilă | Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate