Trei domenii ale tehnologiei educaționale: Partea a II-a T2 Utilizarea transformațională a tehnologiei și achizițiile elevilor

Iată și cel de al doilea articol al seriei despre utilizarea tehnologiei educației în școli, propusă de Dr. Sonny Magana.

Mi-a plăcut și mi-a dat de gândit prima întrebare – Ce înțelegem prin a fi pregătit să înveți? Adevărul este că acum cunoașterea este la un clic distanță și este mai important cum îi pregătim noi pe elevi să învețe. Cu sau fără ajutorul tehnologiei digitale, pregătirea pentru a învăța – în școală și pentru întreaga viață – este una din cele mai importante sarcini ale oricărui educator.

Mă gândeam la o provocare pentru voi – dacă aș veni în fața voastră să vă întreb:

Vă place să dansați? Sunt sigură că mulți ar răspunde că da și, printre ei, ar fi și unii care sunt destul de buni la asta, ca amatori. Și dacă le-aș spune acestor iubitori ai dansului și buni dansatori: Aveți în față o oportunitate extraordinară, vă cooptez în echipa care va susține peste trei luni spectacolul de balet ”Lacul lebedelor”. Veți avea timp trei luni să vă pregătiți alături de cei mai buni instructori și dansatori, muncind câte 4-10 ore pe zi. Ce ziceți, ați fi în stare, ați accepta? Cei care sunt realiști vor înțelege că antrenarea mușchilor, a mișcărilor complexe, a simțurilor și antrenarea emoțională, toate implicate în actul dansului clasic, pe scenă, în fața publicului, necesită mult mai mult timp și antrenament. Așa e și cu învățarea aprofundată și toată pregătirea pentru învățare și viață despre care vorbește Magana mai jos.

V-ați întrebat vreodată. Oare ce ”mușchi” ai creierului și ce abilități sau emoție vreau să antrenez eu astăzi, cu această lecție, la elevii mei? (#-PS)

Dar, să-i dăm cuvântul lui Magana.

3-domenii-tehnologie-11

Ce înțelegem prin a fi pregătit să înveți?

Pregătirea pentru învățare – Learning readiness – este o temă fierbinte în discuțiile din domeniul educației, în blog-uri și articole. Este dincolo de orice discuție că dezvoltarea pregătirii elevilor pentru a învăța trebuie îmbrățișată de toate organizațiile din domeniul învățării, educației. Cu toate acestea, îi pregătim noi oare pe elevi pentru viitor, cu concepții depășite din trecut?

Aș lua, pentru 1.000$, un sistem modern de învățare Aleks*

*ALEKS (Assessment and Learning in Knowledge Spaces – Evaluare și învățare în spații ale cunoașterii) este un program online de tutorat și evaluare care include materiale de curs din domeniile matematică, chimie, statistică introductivă și afaceri (business).

Zorii sistemelor organizate de învățare corespund în mare cu apariția erei industriale. Angajabilitatea și succesul muncii în epoca industrială au fost marcate de procesul memorării, acuratețea îndeplinirii sarcinilor, izolare și o concentrare aproape robotică pe eficiență. Lucrătorii de la liniile de asamblare efectuau tipic o singură sarcină dintr-o lungă și complicată secvență. Li se cereau de asemenea standarde înalte de productivitate și evitare a erorilor pentru a maximiza profitul, indiferent dacă contextul era o moară, o fabrică de covoare sau o uzină auto.

Tipul de învățare care a fost destinat să pregătească învățăceii pentru forța de muncă industrială a fost marcat de cunoașterea faptelor și de o reamintire rapidă și corectă a acestor fapte. Sistemele de învățare din trecut privilegiau învățarea superficială a cunoștințelor și exersarea acelei cunoașteri superficiale. Profesorii spuneau ce cunoaștere exista și ce cunoștințe era important să înveți. Elevii practicau, repetau și memorau ascultători acea cunoaștere pentru performanța de a spune totul cât mai bine și pentru evaluările recapitulative (sumative).

3-domenii-tehnologie-9

Grup de cadre didactice și experți discutând despre profilul absolventului de școală.

Problema este aceasta: Dacă cunoașterea de suprafață nu este profund consolidată în memoria permanentă a cuiva se degradează. Repede. Sună asta destul de mult la fel cu sistemele de învățare moderne? Ar trebui. Mult prea multe sisteme de învățare seamănă astăzi cu jocuri organizate de Jeopardy** (sau Trivia, n.n)

** https://en.wikipedia.org/wiki/Jeopardy!

În fapt, mulți dintre elevii noștri considerați de top au stăpânit pur și simplu arta buchiselii. Cu alte cuvinte, ei nu uită ceea ce au memorat (doar!) până nu dau testul.

Dacă învățăceii nu transferă cunoașterea prin aplicare într-un oarecare nou context semnificativ, ei pur și simplu nu vor fi capabili să consolideze acea cunoaștere. Devenind obișnuiți cu acest tip de învățare are ca rezultat o formă de dependență a învățării; elevii ar putea deveni dependenți în a se baza pe o figură autoritară care să le spună ce știu, ce nu știu și ce trebuie să facă pentru a atinge un minim de competență. O potențială implicație este că elevii de astăzi vor părăsi sistemele de educație fără bucuria fie de a-și stabili propriile obiective de măiestrie sau de a achiziționa strategii de autoevaluare. Acesta este echivalentul pregătirii elevilor pentru societatea și economie a trecutului, mai curând decât pentru economia conceptuală prezentă și, în mod sigur, nu pentru economiile viitorului, marcate de o rapidă inovare și schimbare.

3-domenii-tehnologie-7

Pregătirea pentru învățare, învățarea aprofundată și transferul de cunoaștere curente

Echipate cu o tehnologie modernă inimaginabilă acum o sută de ani, clasele de astăzi sunt portaluri către vasta cunoaștere a universului care cuprinde atât informație cât și dezinformare. Învățăceii din ziua de astăzi trebuie să fie capabili să utilizeze ca pârghii uneltele digitale moderne de predare și învățare, care să servească la achiziția și consolidarea unei învățări mai profunde și pentru a aplica cu grijă acea cunoaștere în contexte care sunt diferite de contextul în care a fost predat conținutul noii cunoașteri, în timp ce-și dezvoltă strategii de autocontrol și autoevaluare.

Sistemele școlare moderne trebuie să se asigure în primul rând că ele pregătesc elevii pentru modalitatea de învățare curentă. Cunoașterea, abilitățile și obiceiurile necesare pentru succesul învățării de la sfârșitul Secolului 20 nu mai sunt suficiente pentru succesul învățării de astăzi. Elevii de astăzi trebuie să dezvolte o serie de cunoștințe, abilități și obiceiuri care îi împuternicesc să stăpânească conținutul de cunoaștere curent.

3-domenii-tehnologie-12

Am cercetat impactul uneltelor educaționale timp de patru decade și am sintetizat peste 30 de ani de rezultate de cercetare în cea mai recentă carte a mea, Disruptive Classroom Technologies (Magana, 2017). În această carte, introduc Cadrul T3 pentru inovare (the T3 Framework for Innovation) un model ierarhic care organizează utilizarea tehnologiei în trei categorii de impact: T1 Translațional, T2 Transformațional și T3 Transcendent. Cadrul T3 nu trebuie îmbinat cu alte cadre de combinare a tehnologiei, deoarece concentrarea Cadrului T3 Framework este inovarea pedagogică, nu simpla digitizare.

Impulsul meu pentru dezvoltarea Cadrului T3 pentru inovare este bazat pe două premise cheie: 1) Utilizarea tehnologiei ar trebuie să dezlănțuie potențialul de învățare al elevilor în moduri care nu sunt posibile în absența tehnologiei, și 2) Sistemele de educație ar beneficia de o taxonomie a valorii adăugate dată de utilizarea tehnologiei în mediile de învățare, din care ar rezulta practici de predare cu un mai mare impact și un angajament mai mare și achiziții crescute ale elevului (Magana, 2017 pp. xxvi). Cadrul T3 de inovare în educație se adresează de fapt unui întreg nou domeniu de predare și învățare care este posibil doar în mediile claselor bogate în tehnologie.

3-domenii-tehnologie-10

Utilizarea transformațională a tehnologiei și pregătirea pentru învățare curentă

Elementele din domeniul T2 al utilizării transformaționale a tehnologiei din Cadrul T3 – T2.1. Producția și T2.2. Contribuția – au fost sintetizate din date longitudinale compuse, despre îmbunătățirea eficacității predării și învățării cu ajutorul tehnologiei. Aceste elemente sunt mai departe codificate în șase strategii concrete pe care profesorii și elevii le pot implementa imediat, utilizând tehnologiile existente în clase, pentru un efect mai larg, pozitiv.

Aceste strategii ajută profesorii să facă toate schimbările importante care conduc de la învățarea superficială către o învățare mai profundă, arătându-le cum să-și ajute elevii să-și producă propriile obiective de învățare și criteriile de succes și să-și dezvolte propria competență de evaluare. Asta dă elevilor oportunitatea de a dezvolta mecanisme de feedback mai eficiente, în așa fel încât ei să-și poată mai eficient monitoriza și urmări progresul, efortul și emoția în fiecare stadiu al învățării. De asemenea, asta susține elevii în identificarea și compilarea tehnicilor specifice de învățare care îi ajută să obțină succesul atunci când sunt angajați în învățare superficială, adâncind învățarea și transferul de cunoaștere. În plus, aceste strategii ajută elevii să devină mai mult adepți ai aplicării noii învățări aprofundate, producând cunoaștere digitală, produse gândite și tutoriale de învățare care sunt destinate să-i învețe pe alții ceea ce știu ei, ceea ce pot ei face și, mai important, cum gândesc ei despre ceea ce știu și sunt capabili să facă.

Când sunt implementate cu o fidelitate rezonabilă, aceste strategii vor avea un larg efect asupra calității instruirii și achizițiilor elevilor, cu un echivalent al unor achiziții suplimentare corespunzător pentru 3-4 ani suplimentari într-un singur an (Haystead & Marzano, 2009; 2010; Haystead & Magana, 2013; Magana & Marzano, 2014; Magana, 2016). Strategiile din domeniul T2 al utilizării transformaționale a tehnologiei nu numai că vor ajuta elevii să devină mai pregătiți pentru învățarea curentă, dar și să stăpânească astfel un conținut de învățare nou în contextul claselor curente.

Deși asta este necesar, este pur și simplu insuficient. Noi trebuie de asemenea să ne asigurăm că elevii sunt pregătiți pentru învățarea viitoare. Asta înseamnă că elevii trebuie să actualizeze cunoașterea primită, abilitățile și obiceiurile învățate pentru a stăpâni învățarea viitoare. Voi adânci mai mult acest concept în următorul articol din această serie.

3-domenii-tehnologie-8

Referințe

Haystead, M., & Magana, S. (2013). Using technology to enhance the art and science of teaching framework: A descriptive case study. Centennial, CO: Marzano Research.

Haystead, M., & Marzano, R. J. (2009). Evaluation study on the effect of Promethean ActivClassroom on student achievement. Centennial, CO: Marzano Research.

Haystead, M., & Marzano, R. J. (2010). A second-year evaluation study of Promethean ActivClassroom. Centennial, CO: Marzano Research.

Hattie, J. (2017). In (Magana, 2017), Disruptive classroom technologies: A framework for innovation in education (pp. i). Thousand Oaks, CA: Corwin Press.

Magana, S. (2016). Enhancing the art and science of teaching with technology: A model for improving learning for all students. Unpublished doctoral dissertation, Seattle University, Seattle, Washington.

Magana, S. (2017). Disruptive classroom technologies: A framework for innovation in education. Thousand Oaks, CA: Corwin Press.

Magana, S., & Marzano, R. J. (2014). Enhancing the art and science of teaching with technology. Bloomington, IN: Solution Tree.

Sursa: https://www.edcircuit.com/three-domains-of-educational-technology-part-2/

# PS – Cei care ne trimit răspunsuri concrete la întrebarea de la început vor primi ca premiu descrierea a trei rutine de lucru în clasă pentru antrenarea ”mușchilor” gândirii, aplicabile la orice clasă sau materie.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.