V-am mai povestit și în alte articole cum e cu învățarea centrată pe elev. Iată, ca să vă aduceți aminte citez dintr-un alt articol, publicat anul trecut:
Învățarea centrată pe elev (Student-centered learning – SCL), sau Centrarea pe elev, este un model de învățare care plasează elevul în centrul procesului de învățare. În învățarea centrată pe elev, elevii sunt participanți activi în învățarea lor; ei sunt motivați mai mult intrinsec, decât extrinsec; învățarea este mai mult individualizată decât standardizată. Învățarea centrată pe elev dezvoltă abilitățile de a învăța cum să înveți cum sunt rezolvarea de probleme, gândirea critică și gândirea reflexivă. Învățarea centrată pe elev ține cont și se adaptează diferitelor stiluri de învățare ale elevilor (National Center for Research on Teacher Learning, 1999).
În articolul de mai jos, Shannon Schinkel cuplează acest model de învățare cu predarea și evaluarea bazată pe standarde.
Shannon a fost timp de 25 de ani profesoară de științe umane și teatru în Prince George din Columbia Britanică. Ea este, de asemenea, blogger, vorbitor, cofondator al Consorțiului de evaluare din British Columbia, și administrator al Beyond Report Cards pe Facebook, un grup de peste 1.800 de persoane care împărtășește idei despre evaluare și curriculum-ul reproiectat pentru British Columbia. De asemenea, în 2022 a primit Premiul primului ministru pentru Excelență în predare.
Profesorii pot crea pentru elevi experiențe pozitive de învățare care combină evaluarea cu libertatea de a alege, oportunitatea și construirea comunității.
Notarea/ clasificarea bazată pe standarde (SBG) poate avea un impact profund asupra studenților, care se manifestă sub forma unei mai bune implicări, atenție și competență a standardelor. Cu toate acestea, nimeni nu se așteaptă ca SBG singur să dea rezultate pozitive; este ca și cum ai răsturna o singură piesă de domino – impactu nu poate fi atât de mare. Din experiența mea, am învățat că cel mai eficient este atunci când îl utilizați împreună cu alte câteva acțiuni.
Iată aici câteva idei care au funcționat pentru mine.
1. Începeți cu o mentalitate clară bazată pe standarde
Într-un spațiu bazat pe standarde, oportunitățile de învățare sunt urmărite pe baza unor criterii, mai degrabă decât pe baza unor criterii specifice fiecărei sarcini unice (cunoscută sub numele de clasificare la standarde).
Notarea/ clasificarea bazată pe standarde înseamnă construirea unor criterii neutre din punctul de vedere al oportunităților de învățare pentru standarde. Prin urmare, oportunitățile de învățare ulterioare ar trebui să se alinieze criteriilor.
Cu clasificarea bazată pe standarde, educatorii se concentrează pe ceea ce poate face un elev și evită clișeul clasificării diferitelor categorii și dificultăți, plus comportamente și criterii străine care nu sunt direct legate de standarde.
După cum explică Ken O’Connor în cartea sa A Repair Kit for Grading: 15 Fixes for Broken Grades*, la sfârșitul unui ciclu de învățare, educatorii care folosesc apoi “modul + cea mai recentă + judecata profesională” pentru a evalua fiecare standard, și o regulă logică pentru a determina notele, vor vedea că SBG produce o notă echitabilă, autentică pentru fiecare elev.
* https://www.firsteducation-us.com/repair-kit-grading
2. Clarificați-vă obiectivele de evaluare
În prima zi de școală, eu pun două întrebări pentru elevii mei: Ce așteptări aveți de la școală? și Ce așteaptă școala de la tine? În răspunsurile lor, elevii dezvăluie adesea frustrarea față de sistemele tradiționale de evaluare și de profesorii care nu își iau în considerare responsabilitățile suplimentare din afara școlii. Este important ca profesorii să comunice așteptările și să ofere oportunități elevilor de a-și atinge potențialul, mai degrabă decât să-i penalizeze pentru circumstanțe care nu le pot fi controlate.
Explicați ce este evaluarea bazată pe standarde (SBG) pentru studenți și cum le onorează creșterea în timp. Comunicați și implementați obiectivele SBG pentru a a-i determina pe elevi să le urmărească intenționat. Am văzut că, atunci când elevii se simt subminați de un sistem tradițional care le cere să urmărească niște puncte, ei sunt totuși deschiși la acel ceva care ia accentul de pe puncte și îl pune pe învățare. Trebuie doar să ca lucrurile să fie explicate în detaliu și cu insistență.
3. Dezvoltarea unei comunități a elevilor, nu a unei clase
Strategia mea preferată de construire a comunității de clasă este utilizarea zâmbetelor și a încruntărilor**. În fiecare zi, elevii sunt încurajați, dar nu forțați, să-și împărtășească experiențele pozitive și negative, modeste sau grandioase.
** https://characterstrong.com/podcasts/smiles-frowns/
Singura cerință este ca toată lumea să asculte, astfel încât elevii să se vadă și să se audă reciproc. Uneori împărtășesc și eu: despre cum mi-a fost ziua, dacă a fost o luptă, dacă am dormit bine, dacă sunt copleșită etc. Demonstrând vulnerabilitatea, modelez curajul și asumarea de riscuri*** și arăt că este important să înfruntăm, nu să evităm conversațiile dificile.
***https://www.bing.com/videos/search?q=vulnerability+and+courage+brene+brown
De asemenea, folosesc alte strategii de învățare în colaborare, cum ar fi think-pair-share (#1), discuții în cercul de literatură în grupuri mici și discuții în întregul cerc al clasei pentru a-i ajuta pe elevi să învețe standardele. Învățarea colaborativă nu ar trebui redusă la proiecte de grup. Textele pe care le folosesc contează și ele. Elevii trebuie să se vadă în textele pe care le citesc pentru a se angaja în discuții, așa că includ texte scrise de și cu personaje care au diferite orientări sexuale și provin din diverse medii culturale, în special cele sub-reprezentate.
Aceste acțiuni mici generează un mediu constructiv în care să implementăm și să discutăm despre SBG și să începem să ne dezvățăm de metodele tradiționale de clasificare.
4. Oferiți oportunități tuturor cursanților
În profunzimea SBG, criteriile sunt construite cu o atenție deosebită pentru fiecare standard. Înainte de a vă scufunda într-o oportunitate de învățare, predați toate criteriile la toate nivelurile, astfel încât cursanții să vadă calea care îi așteaptă ca fiind accesibilă, inclusiv nivelurile cele mai îndepărtate, și să ofere acces la sprijin tuturor cursanților.
Pentru a preda standardele eu folosesc secvențe de competență (#3). Fiecare nivel se bazează pe următorul, deci este ocazia ideală pentru cursanți de a învăța secvența prin exercițiu care nu este notat.. Cele mai înalte niveluri nu ar trebui să fie tratate ca un club exclusivist doar pentru că puțini elevi se află deja la un nivel ridicat de competență. Dacă elevii sunt excluși din anumite etape pentru că ei cred că nu pot reuși, le veți întări convingerea că nu pot reuși.
#2 https://mygrowthmindset.home.blog/2021/11/21/i-want-to-change-the-world-one-proficiency-sequence-at-a-time/ – Vreau să schimb lumea cu câte o secvență de competență, pe rând.
În plus, puteți oferi sprijin tuturor elevilor prin dezincriminarea acestor suporturi (#3) și prezentarea lor ca fiind o parte normală a învățării.
#3 https://m.youtube.com/watch?v=LyqFcmUxHAw&feature=youtu.be – Decriminalizing Supports: Knowing “WHEN” we need support, not “IF”
5. În instrucțiunile dvs. infuzați o mentalitate de creștere
În podcastul Creatively Connected Classroom (#4), Katie White întreabă:
– “Cum pot structura evaluarea, care este menită pur și simplu să-mi spună unde mă aflu acum în legătură cu locul în care încerc să merg? Dacă există o modalitate prin care putem face această abilitate de evaluare cu adevărat importantă, dar să o facem într-un mod care să le permită copiilor să creadă că dacă nu au avut soluția potrivită sau nu au luat prima dată decizia corectă e OK, că își mai pot reveni, atunci cred că le folosim pe amândouă la efectul lor maxim.”
#4 https://artsintegration.com/2019/04/18/the-keys-to-creative-assessments-with-katie-white/
Doar afișând în clasa ta numeroase postere de gândire de creștere asta nu poate înlocui practicarea mentalității de creștere.
#5 https://m.youtube.com/watch?v=isHM1rEd3GE&feature=youtu.be – Teaching a Growth Mindset – Carol Dweck
Cum vor crede elevii că pot face ceva sau pot merge mai departe atunci când se confruntă cu un lucru pe care pur și simplu nu l-au stăpânit… încă? Tratați nivelurile de competență ca obiective separate, realizabile, cu un limbaj bazat pe forță, astfel încât elevii să se simtă ridicați, nu degradați. În plus, treceți prin aceleași standarde din nou și din nou până când elevii își ating potențialul. Apoi, când se atinge un obiectiv, scăpați mai repede de evaluările mai mici, acum neimportante. Această mișcare onorează progresul pe care l-au arătat elevii. În cele din urmă, înrolați libertatea lor de alegere și lăsați-i să-și stabilească următorul obiectiv.
6. Oferiți cursanților libertatea de a alege asupra învățării lor
Atunci când se simt împuterniciți în învățarea lor elevii prosperă. Permiteți elevilor voștri să determine cât de mult este nevoie să studieze, să revizuiască și să acorde timp suplimentar pentru a avansa sau a-și menține nivelul actual de realizare.
În clasa mea de limba engleză (a 8-a), elevii văd unde se află pe secvența de competență de scriere, care este următorul lor pas și dacă doresc să lucreze spre același obiectiv sau să treacă la următorul. Cu sprijin și practică în zonele de dificultate, elevii văd că trecerea de la un nivel la altul este o bună strategie, acționând în învățare la fel ca în jocurile video.
7. Faceți loc vocii și alegerii elevilor
Dacă educatorii concentrează demonstrația învățării pe un singur mod, cum se vor vedea vreodată elevii ca parte a programei școlare? Adevărata voce a elevului se referă la flexibilitatea profesorului cu standardele. La începutul conflictului Ucraina-Rusia, elevii mei s-au arătat interesați să afle mai multe despre conflict, așa că am dat la o parte lecția noastră actuală și am schimbat accentul pe conținut.
În clasa mea de dramă (a 10-a), atunci când un elev cu un handicap de învățare se lupta cu scrierea rolului care îi fusese atribuit, am schimbat ideea de atribuire individuală (pentru toți elevii) cu una de colaborare. În clasa mea de engleză, când au avut de citit cartea ”Primii englezi”, atunci când doi dintre elevi nu au citit romanul, ambilor li s-a dat o versiune scurtă să o citească, astfel încât și aceștia să-și poată dezvolta abilitățile legată de temă și să scrie un eseu alături de colegii lor.
În fiecare caz, oportunitățile de învățare restructurate s-au aliniat la standardele evaluate; acestea nu s-au schimbat. Ceea ce s-a schimbat a fost modul în care am ales să abordez fiecare problemă. A fost corect ca scriitorii să colaboreze la un scenariu sau că un student a fost scutit de citirea întregului roman? În fiecare caz, este important să rețineți că ”corect nu înseamnă întotdeauna egal”. (https://www.stenhouse.com/content/fair-isnt-always-equal-2nd-edition)
Sursa: https://www.edutopia.org/article/7-ways-to-build-a-learner-centered-classroom?
Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate 