Selectați strategiile de instruire pe care elevii voștri le pot stăpâni

La fel ca și viață, în educație avem nevoie de înțelepciunea de a alege între stagnare – echilibrul static și dinamismul adaptării la progresul social. Ca om, am ales aproape întotdeauna dinamismul, prețuind totodată echilibrul și fără să pierd din vedere valorile tradiționale, lăsate de înaintași sau pe cele create de contemporani.

Non multa, sed multum!

Este un fel de echilibru în dinamism, pe care îl recomandă și autoarea articolului de mai jos – Angela Di Michele Lalor, publicat în Edutopia – un echilibru între valorile tradiției, capacitatea de adaptare la schimbare a profesorilor și elevilor și nevoia de progres, îmbunătățire, adaptare la realitatea actuală.

Gândiți-vă că, înainte de a deveni cu adevărat utilă, orice unealtă nouă (sau echipament) cere timp pentru a învăța să o utilizezi și cere o adaptare a rutinelor/ obiceiurilor anterioare. Poate vă mai amintiți cât timp ați investit fiecare înainte de a utiliza eficient unelte cum sunt Zoom, Microsoft Teams sau altele.

Angela Di Michele Lalor este un consultant în educație de nivel național, care timp de peste 20 de ani a facilitat dezvoltarea inițiativelor de dezvoltare profesională în toate școlile din SUA. Primul ei obiectiv a fost acela de a-i ajuta pe profesori să dezvolte curriculum, metode de evaluare și practici de instruire care să reflecte viziunea și misiunea școlilor în care predau. Ea creează experiențe de formare adaptate nevoilor specifice ale școlilor cu care lucrează. De asemenea, este autoarea unui număr de cărți – Ensuring High Quality Curriculum: How to Design, Revise or Adopt Curriculum Aligned to Student Success and the upcoming publication Making Curriculum Matter: How to Build SEL, Equity and Other Valued Priorities into Daily Instruction.

Profesoară pregătindu-și leacțiile; Photo by Yan Krukov on Pexels.com

Alegerea unui număr mic de strategii pe care elevii să le poată folosi pe parcursul unor arii de conținut, îi poate ajuta pe aceștia să se concentreze la conceptele pe care le învață.

Atunci când profesorii își pregătesc lecțiile, deseori incorporează în ele și strategii noi – organizatoare grafice, practici de memorare, hărți, dicționar de cuvinte, extrase subliniate și alte materiale – în speranța că varietatea va atrage și va menține interesul elevilor. Cu toate acestea, noutatea poate avea și un impact negativ asupra învățării, deoarece elevii vor petrece mai mult timp încercând să-și dea seama cum să utilizeze acele strategii în loc de a-și petrece timpul pentru a învăța conceptele și ideile generale pe care le au de învățat. Și, atunci când sunt confruntați cu atât de multe opțiuni de a învăța, elevii ar putea să nu aibă timpul de a exersa suficient o strategie pentru a fi capabili să o utilizeze în mod independent, fără ajutorul profesorului.

Pentru a vă ajuta să alegeți ce strategii să utilizați ca piloni ai instruirii, consider că profesorii ar trebui să se gândească la următoarele întrebări:

  • Cum pot elevii utiliza această strategie la toate disciplinele?
  • Cum îi angajează strategia pe elevi să fie participanți activi în propria învățare?
  • Cum pot elevii să utilizeze această strategie, independent de profesor?
  • Este această strategie suficient de flexibilă pentru a putea fi utilizată în toate mediile de învățare (nu numai în clasă)?

Iată mai jos trei exemple de strategii de instruire care pot avea un impact major asupra învățării elevilor.

1. Rutinele cognitive

Acestea sunt criterii sau întrebări simple pe care elevii le utilizează repetat atunci când abordează sarcini care cer un mod de gândire similar. Elevii pot utiliza ca rutină cognitivă ținte de învățare sau criterii de succes, așa cum se arată în exemplul următor:

“Pot face un rezumat al informației făcând următoarele lucruri:

  • Determinând ceea ce este cel mai important
  • Gândind specific și la obiect, și
  • Spunând totul cu propriile cuvinte.”

Acești trei pași servesc ca un fel de mini-listă de verificare atunci când profesorul le cere să facă un rezumat, indiferent de conținut – rutina cognitivă rămâne aceeași. Atunci când elevii fac apel în mod repetat la această strategie, ea devine un obicei pentru învățare. Ei decid unde și când să utilizeze această strategie. Ei pot face un rezumat în mod independent, sau colaborativ. Atunci când elevii scriu un rezumat colectiv, ei trebuie să lucreze împreună pentru a ajunge la un consens în ce privește fiecare criteriu. Rutinele cognitive sunt ușor de transferat către orice mediu sau modalitate de învățare, iar elevii pot face rezumate verbale, pot utiliza hârtie și creion, o tablă sau o aplicație digitală.

P.S: Iată și un alt exemplu de rutină cognitivă: Zoom-In

2. Rutine vizuale

Rutinele vizuale sunt similare cu rutinele cognitive, dar se bazează pe reprezentări vizuale. Fiecare imagine este legată explicit de o cerință de gândire, făcând-o astfel aplicabilă la mai multe discipline. De exemplu, la studiile sociale elevii pot utiliza o hartă în formă de arbore pentru a sorta și clasifica informația – cea economică, politică, sau impactul social al unor evenimente specifice din istorie. La științe, elevii pot utiliza harta-arbore pentru a clasifica diferitele tipuri de materie.

Hărțile de gândire* sunt diferite față de un organizator grafic, deoarece elevii sunt învățați când și cum să utilizeze hărțile de gândire. Elevii pot învăța cum să-și creeze propriile hărți, ceea ce le permite să fie gata să folosească această strategie atunci când au de îndeplinit o însărcinare. Atunci când lucrează la distanță sau în formule hibride, elevii pot crea cu ușurință hărți de gândire utilizând aplicații similare cu whiteboard.

* https://www.thinkingmaps.org/

Think-pair; Photo by RODNAE Productions on Pexels.com

3. Protocoalele de discuții

Protocoalele de discuții cum sunt ”gândește în perechi și împărtășește” (think-pair-share) și Text-Rendering Experience** furnizează elevilor structuri simple pentru derularea de conversații care pot fi utilizate la orice disciplină. De exemplu, think-pair-share este o modalitate simplă prin care elevii pot înțelege informația și se pot gândi cu grijă la idei înainte a a-și împărtăși gândirea cu restul clasei. În formulele de învățare la distanță sau hibride, elevii parteneri dintr-o pereche pot discuta în camere separate și apoi își pot împărtăși gândurile în căsuța de chat, pe un whiteboard, pe un document comun astfel încât gândirea lor să fie înregistrată și să poată fi văzută de ceilalți. În matematică, strategia think-pair-share furnizează o structură simplă în care elevii să poată rezolva probleme și să împărtășească cu ceilalți procesul pe care l-au utilizat. Apoi ei pot să treacă în revistă răspunsurile primite din toată clasa, să caute tendințe sau modele de gândire și să pună întrebări de clarificare, pentru a-și adânci înțelegerea.

https://www.schoolreforminitiative.org/download/the-text-rendering-experience/

Rutina Text-Rendering Experience cere elevilor să selecteze o propoziție, o frază sau un cuvânt din text pe care să le discute. Apoi elevii lucrează în mici grupuri pentru a discuta asupra fragmentului selectat și a modului în care (și de ce) acesta reflectă mesajul autorului.

În momentul în care elevii se familiarizează cu aceste protocoale simple (sau cu altele), ei pot trece cu ușurință la conversații semnificative și se pot concentra pe întrebări, idei sau text, în loc să se preocupe de structura discuției.

Atunci când profesorii selectează strategii de instruire care-i angajează în mod activ pe elevi și dezvoltă acele metode ca pe rutine de învățare ale elevilor, ei îi echipează pe elevi cu strategii potrivite pentru abordarea oricărui lucru nou, necunoscut. Utilizând sugestiile din acest articol, profesorii pot începe să-și evalueze metodele pe care deja le utilizează în clase. Cu ajutorul unor strategii de instruire atent selecționate, elevii vor petrece mai puțin timp încercând să-și dea seama cum să îndeplinească o sarcină și vor avea mai mult timp să se concentreze pe învățare.

Sursa: https://www.edutopia.org/article/selecting-instructional-strategies-students-can-master?

Portretul profesorului azi; Photo by Karolina Grabowska on Pexels.com

P.S.1: Căutând un citat despre rolul echilibrului în viață și în orice tip de activitate am descoperit acest text scris de Mihail Eminescu – poate nu are prea multă legătură cu subiectul articolului de mai sus, dar am vrut să-l împărtășesc cu voi, sper că veți înțelege de ce.. 🙂

Măsura civilizației unui popor în ziua de azi este o limbă sonoră și aptă de a exprima prin sunete, noțiuni, prin sir și accent logic, cugete, prin accente, sentimente. Modul de a înșira în fraze noțiune după noțiune, o caracteristică mai abstractă ori mai concretă a noțiunilor în sine, toate astea, dacă limba e să fie naţionalã, sunt ale limbii, căci de nu va fi așa, e prea lesne ca un om să vorbească nemțește, de exemplu, cu material de lexic unguresc. Afară de aceea, civilizația unui popor constă cu deosebire în dezvoltarea acelor aplecări umane care sunt necesare tuturor oamenilor, fie aceștia mari ori mici, săraci ori bogați, acelor principii care trebuie să constituie fundamentul, directiva a toată viata și a toată activitatea omenească. Cu cât aceste cunoștințe și principii care să le fie tuturor comune sunt mai dezvoltate, cu atâta poporul respectiv e mai civilizat. Căci clasa inteligentă numai nu constituie civilizația, care este și trebuie să fie comună tuturor păturilor populației. Sunt popoare ce posedă o respectabilă inteligență înaltă, fãrã ideea de a fi civilizate; sunt altele care, fãrã inteligență înaltă, întrunesc toate condițiile civilizației. Științele (afară de ceea ce e domeniu public) trebuie să prezinte lucrări proprii ale națiunii, prin care ea ar fi contribuit la luminarea și înaintarea omenirii; artele și literatura frumoasă trebuie să fie oglinzi de aur ale realitãţii în care se mişcã poporul, o coardă nouă, originală, proprie pe scena cea mare a lumii. Legislația trebuie să fie aplicarea celei mai înaintate idei de drept, pusă în raport cu trebuințele poporului, astfel încât explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege să nu contrazică spiritul acelora. Industria trebuie să fie a națiunii aceleia și trebuie pãzitã de concurenţã, iar purtătorul ei, comerțul, să o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hrãneşte pe industriaș și îmbracă pe agricultor, trebuie asemenea să fie în mâinile aceleași națiuni. Declarăm a înțelege, deși nu concedem ca cineva să fie aservit vreunei națiuni viguroase ce te supune cu puterea brută, ori alteia, ce te orbește cu lustrul civilizației sale. Dar să fim servitorii… cui?”
(Mihai Eminescu – Echilibrul, p. 85-86)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.