Mai mult de o duzină de moduri în care poți integra mișcarea în învățare

Dacă tot am vorbit recent despre modelul Story Walks (Povești în plimbare), atât de frumos pus în practică de minunata profesoară Consuela Colțan, ca modalitate de a stârni interesul elevilor pentru lectură dar și de a integra mișcarea în învățare, astăzi ne-am gândit să dezvoltăm acest subiect propunându-vă un alt articol publicat recent în Edutopia și scris de doi dintre editorii principali ai publicației – Stephen Merril și Sarah Gonser. Stephen a fost și profesor de limba engleză și de istorie.

Dar, înainte de a le da cuvântul, vă reamintim câteva din articolele anterioare care abordau acest subiect, inclusiv pentru învățarea la distanță. Poate, cu toate aceste argumente vom putea influența părerile directorilor, profesorilor și ale părinților și mișcarea, educația fizică nu va mai fi considerată (alături de educația muzicală și artistică) o ”cenușăreasă” a programelor școlilor:

https://creeracord.com/2020/10/03/pentru-a-i-pune-pe-elevi-in-miscare-in-invatarea-virtuala-utilizeaza-vanatoarea-de-comori/

https://creeracord.com/2019/06/19/implicarea-fizica-cum-poate-jocul-flagway-sa-aprinda-invatarea-si-dragostea-de-matematica/

https://creeracord.com/2019/04/17/din-nou-despre-miscare-si-importanta-ei-in-scoli-in-dezvoltarea-copilului/

https://creeracord.com/2018/12/08/beneficii-ale-exercitiilor-fizice-care-modifica-creierul/

Elevi învățând în picioare, la pupitre înalte

Atunci când cercetătorii de la Texas A&M University au dat birouri la care se stă în picioare unui număr de 34 de elevi de liceu, ei au descoperit că, după un timp suficient de lung, statul în picioare în timpul învățării a avut ca rezultat o semnificativă creștere a abilităților executive ale acelor elevi – acele tipuri de abilități cognitive care permit elevilor să-și gestioneze timpul, să înțeleagă și să memoreze informația și să-și organizeze gândurile atunci când scriu. Această nouă cercetare a dezvăluit faptul că, până și cantități mici de mișcare pot avea un impact pozitiv asupra învățării: testarea neuro-cognitivă și notele studiului pilot* au arătat o îmbunătățire cu 7 până la 14 procente a performanțelor cognitive, un impact demn de atenție pentru o intervenție atât de simplă.

* https://www.mdpi.com/1660-4601/13/1/59/htmStând în picioare pentru a învăța: O investigație pilor asupra beneficiilor neuro-cognitive ale variantei de stat în picioare a pupitrelor școlare.

Infuzarea orelor cu activități fizice – sau cel puțin să oferi elevilor opțiunea de a se mișca cât de puțin atunci când simt nevoia – nu este benefică doar pentru corpurile copiilor, este de asemenea o unealtă puternică pentru a îmbunătăți învățarea și concentrarea, reducând problemele de management în clase**. Și cu toate acestea, începând de la grădiniță până la liceu ”elevii petrec majoritatea vieții lor școlare stând la un pupitru”, spune educatorul Brad Johnson pentru The Washington Post***, un aranjament care are ca intenție să le mărească concentrarea, dar care de fapt creează copii plictisiți, indisciplinați sau în caz contrar inactivi.”

** https://www.edutopia.org/blog/move-body-grow-brain-donna-wilsonMișcă-ți corpul, dezvoltă-ți creierul

*** https://www.washingtonpost.com/education/2019/02/07/why-students-shouldnt-be-forced-spend-so-much-time-sitting-desks-class/De ce nu ar trebui să-i forțăm pe elevi să stea atât de mult la pupitre în clase.

Există multe moduri inteligente, inovative pentru a integra mișcarea în cadrul lecțiilor, iar cercetările (#1) susțin din ce în ce mai mult ideea de a-i face pe copii să se miște în școală, pentru a promova sănătatea fizică, furnizând acele tipuri de pauze care resetează procesele cognitive în așa fel încât copilul să învețe din nou; și chiar leagă corpurile fizice cu perspectivele cognitive pentru a codifica mai profund învățarea. De la alinierea intenționată a curriculum-ului cu mișcarea pentru a îmbunătăți reținerea informațiilor, la planificarea unor pauze active pentru creier pentru a curăța memoria de lucru, iată mai jos mai mult de o duzină de moduri în care educatorii și cercetătorii îmbină învățarea cu mișcarea.

#1 https://www.cdc.gov/healthyschools/physicalactivity/physical-education.htmEducația fizică

Grile cu desene făcute cu creta pe asfalt, înfățișând fracțiile

Integrarea mișcării în curriculum

În multe materii se pot integra activități motorii grosiere sau fine și asta are sens, mai ales atunci când predai concepte fundamentale. La orele de matematică, de exemplu, poți crea cu creta pe asfalt grile cu numere, poți să-i pui pe elevi să pășească pe linii înclinate oprindu-i pentru a discuta și apoi să pășească pe linie ”în sus” și ”să alerge”, sau poți utiliza gesturi din mână sau braț pentru a-i învăța mai multe concepte matematice cum ar fi tangenta sau cosinus.

Iată și alte moduri în care educatorii integrează mișcarea în ore.

La orele de științe, să devii un lichid: JaShan Wilson, profesoară de științe și instructor a transformat cerințele de distanțare în clasă într-o oportunitate ca elevii ei (#2) să-și ”utilizeze corpurile pentru a exemplifica mișcări, pentru a testa fenomene și pentru a-i angaja în materia predată”.

#2 https://www.edutopia.org/article/5-ways-explore-science-concepts-through-movement5Modalități de a explora concepte științifice prin mișcare

Pentru lecțiile despre materie și mișcarea particulelor, ea le-a cerut elevilor să ”se poarte ca solide, lichide sau gaze” și apoi să ”schimbe în stilul jocului Simon spune până ce toți elevii au accelerat, au încetinit sau au vibrat pentru a reprezenta modurile în care se mișcă materia”. Pentru o oră despre energie, elevii lui Wilson au examinat transferul de energie făcând valuri cu brațele. “Cu cât aplicau mai multă energie, cu atât mai amplă era mișcarea”, notează Wilson. Angajându-i pe elevi în aceste ”laboratoare umane”, cum le numește Wilson, a dus la rezultate școlare impresionante: Elevii ei au obținut rezultate mai bune la evaluările formative și ”au continuat să utilizeze mișcările ca activități de referință, ceea ce a arătat cum s-au conectat în mod permanent cu conceptele.”

Jucând matematica pentru baschet: Într-un studiu de șase săptămâni (#3) care a implicat un număr de 757 de școli elementare din Copenhaga, cercetătorii i-au pus pe jumătate din elevi să facă matematică în timp ce jucau baschet. Cealaltă jumătate a elevilor au studiat matematica în clase, ca de obicei și au jucat baschet doar ca o activitate normală de sport.

#3 https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2021.636578/fullȘase săptămâni de combinare a baschetului cu matematica în orele de educație fizică pot îmbunătăți motivația copiilor de a învăța matematica.

Copiii care au jucat baschet în timp ce îndeplineau sarcini de matematică, li s-au cerut lucruri cum ar fi ”să numere de câte ori au putut să arunce la coș de la distanța de trei metri, față de aruncările de la un metru”, apoi să adune numerele pentru a ști de câte ori au aruncat, spune Linn Damsgaard (#4), una din autoarele studiului. Printre elevii care au făcut exerciții de matematică în timp ce jucau baschet, cercetători au raportat – prin comparație cu rezultatele colegilor care învățaseră în clase – o creștere cu 6% a abilităților la matematică; și cu 14% o îmbunătățire a ”autonomiei percepute”, sau a auto-determinării.

#4 https://nexs.ku.dk/english/news/2021/basketball-mathematics-scores-big-at-inspiring-kids-to-learn/Matematica pentru baschet a avut scoruri bune la inspirația copiilor de a învăța

Elevi Thespieni: Când un cercetător a cerut copiilor de 8 ani să mimeze cuvintele pe care le învățau în altă limbă, utilizându-și mâinile și corpurile pentru a interpreta semnificația cuvintelor – de exemplu desfăcându-și brațele și pretinzând că zboară atunci când au învățat cuvântul din germană pentru avion – elevii și l-au amintit într-un procent cu 73% mai bine (#5), chiar și după două luni.

#5 https://link.springer.com/article/10.1007/s10648-020-09527-zLa copiii de opt ani, învățarea vocabularului limbilor străine cu gesturi și imagini mărește memorarea cuvintelor pentru câteva luni după învățare

În orele de arta limbajului și studii sociale, o invitație de a participa la scenete (chiar satirice) făcută copiilor poate fi percepută ca o invitație la haos, dar corpul implicat în interpretarea lor va oferi deseori ceea ce mintea uită – iar atunci când îi pui pe copii să joace în scene înfățișând evenimente istorice sau scene din operele literare – îi poate ajuta să-și amintească informația, să prindă înțelesul elementelor principale ale dramei sau le furnizează noi oportunități de a asculta sunetele și ritmul limbajului scris și vorbit.

Elevă de liceu desenând un virus pentru ora de biologie

Desenează-l: Chiar și artiștii indiferenți și fără exercițiu pot beneficia din desenarea lucrurilor pe care le-au învățat – arată concluziile unui studiu realizat în anul 2018 (#6), din care rezultă că rata reținerii informațiilor este dublă față de cea observată când copiii doar citesc sau scriu.

https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0963721418755385Influența surprinzător de puternică a desenului asupra memoriei

Atunci când un elev desenează un concept, el ”trebuie să elaboreze asupra elementelor semantice și de semnificație”, explică cercetătorii, în timp ce angajarea ”mișcărilor efective ale mâinii necesare pentru a desena” – un bogat amestec de activități cognitive și fiziologice care codifică învățarea mai profund, este un ”mijloc de încredere, replicabil pentru a spori performanța”.

Desenul nu trebuie să fie făcut la nivel de expert: funcționează chiar și figurile compuse din linii drepte (bețișoare) sau forme grosiere însoțite de notițe, iar vizualizarea datelor funcționează similar cu imaginile desenate de mână. Ca profesor, poți evalua învățarea permițând copiilor să încerce fișele de o pagină (#7) în care demonstrează prin artă înțelegerea lor despre o temă; poți integra mai multe grafice și modele statistice în orele de științe și matematică; Îi poți pune pe elevi să deseneze modele ale sistemului solar sau ale celulelor în orele de științe; sau îi poți lăsa pe elevi să creeze jurnale de călătorie (#8) pentru a documenta în mod grafic orice tip de învățare.

#7 https://www.edutopia.org/article/using-art-assessmentsUtilizarea artei în evaluare

#8 https://www.edutopia.org/article/power-visualization-mathPuterea vizualizării în matematică

Mici pauze pentru creier în timpul orei

Pauzele active pentru creier

Cercetările arată că, atunci când elevii iau pe parcursul zilei scurte pauze active, acest lucru le crește productivitatea, creativitatea și abilitățile sociale (#9). “Atunci când luăm o pauză pentru creier, asta ne împrospătează gândirea și ne ajută să descoperim o altă soluție la o problemă sau să vedem o situație dintr-o perspectivă (cu ochi) diferită” (#10), scrie Lori Desautels, profesor-asistent la Butler University College of Education. “Pauza pentru creier ne ajută de fapt să incubăm și să procesăm noua informație”, spune Desautels.

#9 https://www.edutopia.org/article/research-tested-benefits-breaksBeneficiile testate ale pauzelor pentru creier

#10 https://www.edutopia.org/practice/creating-travel-journals-assess-learningO unealtă pentru a documenta înțelegerea

Așa că planificați pauze frecvente (noi am inclus mai jos câteva idei cu care puteți începe) și păstrați-i pe elevi activi și conectați social – un mers scurt în jurul clasei, o întindere rapidă, un dans energizant.

Pauze pentru creier la elevii mai mici: Încearcă pauzele de legănare în care copii se scoală în picioare și își leagănă fiecare braț sau picior succesiv; sau părți opuse, unde copiii clipesc cu un singur ochi în timp ce pocnesc din degete în partea opusă și apoi inversează exercițiul. Pentru pauzele de energizare pune-i pe copiisă gâfâie timp de 30 de secunde ca un câine, cu gura deschisă și limbile afară, apoi să respire vioi cu gura închisă timp de 30 de secunde. Și mai ușor încă: invită-i pe copii să sară pe loc ca și cum ar fi pe o trambulină; sau faceți ceva și mai simplu cu un scurt mers al crabului în jurul clasei.

Pasarea mingii

Pauze pentru creier la elevii mai mari: Încercați să faceți valuri (ca pe stadion), începând dintr-un capăt al clasei, cu elevii ridicându-se în picioare și ridicând mâinile; Sau pune-i să iasă din bănci pentru o întindere a întregului corp sau un scurt mers în jurul clasei. Ei ar putea de asemenea să paseze mingea de la unul la altul într-un scurt joc de prindere, sau să practice câteva posturi de Yoga, cum ar fi trei poziții ale războinicului (II), sau foarte simplu, cere-le să sară într-un picior, apoi să schimbe cu celălalt picior (1-2 minute).

Mâzgălitul în timpul orelor afectează negativ învățarea

Concepții greșite despre mișcarea în timpul învățării

Mâzgălitul, fâțâiala și altele: Deseori există o confuzie relativ la mișcarea care nu este legată direct de învățare. În timp ce desenarea celulei unei plante sau creerea unei reprezentări pictate a unei scene dintr-un roman vor adânci reținerea informației și vor avea ca rezultat o învățarea mai durabilă (#11), atunci când elevii mâzgălesc în timpul lecțiilor – desenând ceva, uneori desene animate elaborate în timp ce se desfășoară o lecție care nu are legătură cu desenul lor – cercetările și științele cognitive sugerează că învățarea este compromisă (#12).

#11 https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/0963721418755385Influența surprinzător de puternică a desenului asupra memoriei

#12 https://psycnet.apa.org/record/2019-14413-003Compararea influenței mâzgălitului, desenatului și scrisului asupra codificării în memorie

Într-un studiu din 2019 (#12) în timpul căruia elevilor li s-a cerut să mâzgălească – ceea ce cercetătorii definesc ca fiind ”un desen care nu este legat semantic de informația care trebuie memorată” – în timp ce învățau, au demonstrat apoi ”o mai slabă amintire a cuvintelor/ noțiunilor codificate în memorie în cazul mâzgălelii libere prin comparație cu desenul legat de temă sau scrisul”.

#12 https://psycnet.apa.org/record/2019-14413-003Compararea influenței mâzgălitului, desenatului și scrisului asupra codificării în memorie

Multitasking-ul (să faci două sau mai multe lucruri în același timp) ne împarte atenția (#14) – o resursă cognitivă limitată – și ne face mai puțin eficienți la ambele sarcini. Dar există și aici o chichiță: Există unele dovezi că activitățile care cer mai puțină atenție, cum este foitul sau ascultarea de muzică liniștită în fundal (nu muzică tare sau care să distragă atenția), nu ne strică în aceeași măsură concentrarea. Să fii tolerant la o anumită doză de fâțâială sau la o pereche de căști este o ajustare importantă pentru elevii care ar putea altfel simți nevoia de a ieși cu totul din băncile lor, sau s-ar putea chinui cu sarcini dificile care cer concentrare – cum ar fi lecțiile de acasă.

#14 https://www.edutopia.org/article/multitasking-harms-recall-music-not-so-much

Concluzia pe care trebuie să o reținem este că, cu cât este mai distractivă activitatea din timpul unei lecții, cu atât mai puțin este probabil ca învățarea să ”se lipească”, să rămână în memorie.

Sursa: https://www.edutopia.org/article/more-dozen-ways-build-movement-learning

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.