Întrucât problema dezvoltării unor copii sănătoși și capabili de performanță este una deosebit de importantă – pentru părinți, pentru sistemul școlar și pentru comunitate – și considerăm că merită să alocăm mai mult spațiu atât promovării cunoașterii la care au ajuns științele contemporane cât și conștientizării consecințelor sociale ale neglijării unor aspecte extrem de importante în creșterea și educarea copiilor, ne-am propus să vă punem la dispoziție cât mai multe materiale din acest domeniu, pe lângă cele legate de metodele educației școlare.
Am văzut și interesul publicării unor informații similare celor din acest site și pe alte site-uri și asta ne-a bucurat, deoarece informațiile pot ajunge astfel la cunoștința unui număr mai mare de părinți și educatori.
De aceea, vă prezentăm în continuare traducerea unui articol din seria Concepte cheie – publicate pe site-ul Harward University, secțiunea Științe – Educație.
Veți găsi și link-uri la alte articole (pe care le vom traduce ulterior), precum și o serie de filme video. Lectură plăcută și folositoare!
“Experiențele timpurii afectează dezvoltarea arhitecturii creierului, care furnizează fundamentul pentru întreaga învățare ulterioară, comportamente și sănătate.
Așa cum o fundație slabă compromite calitatea și rezistența unei case, experiențele adverse trăite în primii ani pot afecta arhitectura creierului, cu efecte negative care durează în toată viața de adult.
Creierul este construit de-a lungul timpului, de la bază la partea superioară. Arhitectura de bază a creierului este construită într-un proces continuu care începe dinainte de naștere și continuă în viața adultă. Conexiunile neuronale și abilitățile simple se formează primele, urmate de circuite și abilități mai complexe. În primii ani de viață, se formează între 700 și 1.000 de conexiuni neuronale în fiecare secundă. După această perioadă de rapidă proliferare, conexiunile sunt reduse printr-un proces numit pruning (curățare de crengi), care permite circuitelor creierului să devină mai eficiente.

Serve and return interactions
Arhitectura creierului este compusă din miliarde de conexiuni între neuroni individuali de-a lungul diferitelor regiuni ale creierului. Aceste conexiuni permit o comunicare cu viteza luminii între diferitele tipuri de neuroni care se specializează în diferite funcții ale creierului. Primii ani sunt perioada cea mai activă pentru stabilirea conexiunilor neuronale, dar noi conexiuni se pot forma de-a lungul vieții și conexiunile ne-utilizate continuă să fie curățate (pruned).
Din cauza acestui proces dinamic care nu se oprește niciodată, este imposibil să determini ce procent al dezvoltării creierului se petrece la o anumită vârstă. Dar ce e și mai important, conexiunile care se formează primele furnizează fie o fundație solidă, fie una slabă pentru conexiunile care se formează mai târziu.
Interacțiunile dintre gene și experiență modelează creierul în dezvoltare. Deși genele furnizează modelul pentru formarea circuitelor creierului, aceste circuite sunt întărite prin utilizarea repetată. Un ingredient major în acest proces de dezvoltare este interacțiunea de tip acțiune – răspuns (serve and return*) dintre copil și părinții săi sau alte persoane care îl îngrijesc în familie sau comunitate. În absența unei îngrijire responsive – sau dacă răspunsul este inconstant sau nepotrivit – arhitectura creierului nu se formează așa cum trebuie, ceea ce poate conduce la decalaje în învățare și comportament. În esență, genele și experiența** lucrează împreună pentru a construi arhitectura creierului.
* http://developingchild.harvard.edu/science/key-concepts/serve-and-return/
** http://developingchild.harvard.edu/science/deep-dives/gene-environment-interaction/

Mother and son reading book together
Capacitățile cognitive, emoționale și sociale sunt interconectate, fără scăpare, de-a lungul vieții. Creierul este un organ cu o înaltă integrare și funcțiunile lui multiple operează în coordonare unele cu altele. Starea emoțională bună și competențele sociale furnizează o puternică fundație pentru abilitățile cognitive ulterioare și, împreună ele sunt cărămizile și mortarul arhitecturii creierului. Sănătatea emoțională și fizică***, abilitățile sociale și cognitiv-lingvistice care apar în primii ani sunt toate importante pentru succesul în școală, la locul de muncă și în comunitatea mai largă.
*** http://developingchild.harvard.edu/science/deep-dives/lifelong-health/
The Brain Architecture Game (Jocul Arhitecturii Creierului) este destinat să ajute la explicarea științei dezvoltării timpurii a creierului – ce promovează aceasta, ce o face să „deraieze” și care sunt consecințele pentru societate.
Articolul – http://developingchild.harvard.edu/resources/the-brain-architecture-game/
Video – https://www.youtube.com/watch?v=y2-DMvcrTlk
Stresul toxic slăbește arhitectura creierului în dezvoltare, ceea ce poate duce la probleme de-a lungul întregii vieți în învățare, comportament, sănătate fizică și mentală. Experimentarea stresului este o parte importantă a dezvoltării sănătoase. Activarea răspunsului la stres produce o largă gamă de reacții care pregătesc corpul să facă față amenințării. Cu toate acestea, când aceste răspunsuri rămân activate la nivel înalt pentru lungi perioade de timp, fără relații de susținere care ajută la calmarea lor, rezultă un stres toxic. Acesta poate submina dezvoltarea conexiunilor neuronale, în special în ariile creierului dedicate abilităților de nivel superior.”
Sursa: http://developingchild.harvard.edu/science/key-concepts/brain-architecture/

Family interactions
Iată aici și o serie de 6 filme video care explică atât formarea arhitecturii creierului cât și consecințele economice și sociale care decurg din lipsa unor programe corespunzătoare la nivelul comunității, care să susțină familiile cu situație economică dificilă și/sau cu cunoștințe și interes scăzut față de creșterea sănătoasă și eficientă a copiilor.
http://developingchild.harvard.edu/science/key-concepts/brain-architecture/
Pingback: Fata Morgana, dezvoltarea creierului și performanțele academice ale copiilor | CREER - Centrul de resurse pentru eco-bio educație, reziliență și sustenabilitate
Pingback: Ce este Neuro-didactica? | Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate