Stilurile de învățare în formarea profesională – Compendiu de Aplicație Practică

Un articol publicat de Bettina Lankard Brown în Calpro

Stilurile de învățare și creerea unor medii de învățare eficiente sunt din ce în ce mai semnificative în educație, pe măsură ce schimbarea în natura muncii cere o gândire de ordin superior. Lucrătorii trebuie să fie capabili să analizeze și interpreteze informația, să rezolve probleme pentru care nu au un răspuns de-a gata, să conecteze fapte, concepte, să integreze capacități funcționale și comportamente; și să transfere gândirea de-a lungul mediilor (Brown and Pritz). Pentru a-și atinge capacitatea intelectuală (cerută de aceste sarcini, n.n.), studenții / elevii trebuie să devină angajați în învățare, stimulați de o informație care le este prezentată în moduri personalizate, semnificative.

Learning-styles-sinteza

Cercetările privind stilurile de învățare au identificat o largă gamă de preferințe pe care le au indivizii pentru felul în care asimilează informația și implicațiile acestor preferințe în designul instruirii.

Acest Compendiu de Aplicație Practică examinează definițiile, categoriile și caracteristicile variatelor stiluri, descrie instrumentele utilizate pentru evaluarea stilurilor de învățare și furnizează principiile orientative pentru a-i ajuta pe profesorii din domeniul formării profesionale să utilizeze informațiile despre stilurile de învățare pentru a crea medii de învățare eficiente.

Definirea stilurilor de învățare

Howard-Gardner-Multiple-Intelligences-Theory-photoDeși stilurile de învățare pot fi simplu definite ca modul în care oamenii ajung să înțeleagă și să memoreze informația, literatura de speciallitate este plină de variații mai complexe pe această temă. James și Gardner (1995), de exemplu, definesc stilurile de învățare o manieră complexă și condiții în care cei care învață percep mai eficient și efectiv, procesează, stochează și își reamintesc ceea ce încearcă să învețe” (p. 20). Merriam și Caffarella (1991) prezintă definiția lui Smiths despre stilurile de învățare, care este preferată în educație adulților, ca acel mod caracteristic individual de a procesa informația, de a se simți și se comporta în situații de învățare” (p. 176). Swanson (1995) citează referința lui Reichmann despre stilul de învățare caun set particular de comportamente și atitudini legate de contextul de învățareși de asemenea prezintă definiția lui Keefe despre stilurile de învățare ca fiind factori cognitivi, afectivi și psihologici care servesc ca indicatori relativ stabili asupra modului în care cei care învață percep, interacționează cu și răspund mediului de învățare” (p. 2).

Aceste definiții au variații ușor de înțeles, deoarece ele tind să reflecte perspectivele inventariilor diferitelor stiluri de învățare. De exemplu, Scala Grasha-Reichmann a Stilului de Invățare al Studenților face distincții între preferințeșe de interacțiune sociale, care includ comportamente și tendințe atitudinale (ibid.).

How-we-learn

Categorii și Caracteristici

Caracteristicile stilurilor de învățare sunt de asemenea definite în mai multe feluri, diferite. James și Gardner (1995) categorisesc stilurile de învățare în funcție de dimensiunile perceptuale, cognitive și afective. O altă metodă utilă este să categorisim modelele variate de stiluri de învățare astfel: modele de personalitate, modele de procesare a informației, modele de interacțiuni sociale și modele de preferințe de procesare a informației și modele de preferințe de instruire (Griggs 1991; Swanson 1995). Alții categorisesc stilurile de învățare ca preferințe fizice și senzoriale, vizuale, auditive, tactile și chinestezice (Gentry 1990). Asselin și Mooney (1996) utilizează cele două emisfere ale creierului pentru a diferenția între cei care învață cu emisfera dreaptă (global) și emisfera stângă (analitici). O sinteză a dimensiunilor stilurilor de învățare și a relațiilor cu instrumentele stilurilor de învățare este oferită drept cadru pentru înțelegerea conceptuală.

Pentru scopul acestei discuții, cele trei dimensiuni oferite de James și Gardner (1995) sunt utilizate pentru a diferenția stilurile de învățare: perceptual, cognitiv și afectiv.

learningh-tehnic

Perceptual

Dimensiunea perceptuală a învățării este influențată de elemente fizice și senzoriale care reflectă răspunsul corpului la stimulii externi. Ea include o serie de elemente perceptuale: vizuale, auditive, tactile și chinestezice. Cercetările asupra stilurilor de învățare au arătat că majoritatea oamenilor preferă să învețe din experimentare și acțiune (elemente chinestezice), în mod special când învățarea este întărită prin atingere și mișcare (elemente tactile). Asselin și Mooney (1996) notează că oamenii își amintesc 90% din ceea ce spun, în opoziție cu 30% din ceea ce văd și aud. Deși cei care învață chinestezic rețin mai bine, ei reprezintă doar 5% din populație în timp ce vizualii reprezintă 65% și auditivii 30% (Mind Tools 1998). Testul Multi-Modal Paired Associates Learning Test (MMPALT) este un instrument utilizat pentru a evalua preferințele perceptuale de învățare (James and Gardner 1995).

Preferințele senzoriale se pot de asemenea distinge între diferitele grupuri culturale. De exemplu, studiile au identificat faptul că nativii Amerindieni, Eschimoșii din Alaska și Amerindienii din Mexic au percepții vizuale puternice, în comparație cu modalitățile auditorii, tactile și chinestezice (Swanson 1995, p. 10). De asemenea, într-un studiu despre preferințele instrucționale ale adolescenților, Afro-americanii au arătat mai mari preferințe verbale, spațiale și auditive în comparație cu albii, în timp ce albii au o abilitate mai mare de procesare secvențială (ibid.). Alte cercetări sugerează că stilul de învățare al familiei și valorile joacă un rol important în direcționarea preferinței stilului de învățare al copiluluui, indicând că există modele culturale în stilurile de învățare.

learn-cogn-crop

Cognitiv

Stilul de învățare cognitiv se referă la modurile în care învățăceii “receptează, depozitează, regăsesc, transformă și transmit informația” (Merriam and Caffarella 1991, p. 159). Această dimensiune încorporează temele funcționării în funcție de emisfera dreaptă sau stângă (localizării emisferice), orientării globale/ analitice (psihologie) și dependenței/ independenței de mediul înconjurător (articularea cu mediul). Ea reflectă felurile în care oamenii gândesc despre și procesează informația, cum este de exemplu tendința învățăceilor care lucrează pe emisfera dreaptă, gândesc global și/ sau sunt dependenți de mediul înconjurător de a vedea lucrurile la scară mai largă, și a celor care învață pe emisfera stângă, gândesc analitic și sunt independenți de mediu înconjurător de a cere elemente de detaliu (ibid.).

Kolb-DavidKolb descrie învățarea ca pe un proces prin care cineva se mută de la experiențe concrete către observația reflexivă, apoi către conceptualizarea abstractă și în final către experimentarea activă (Swanson 1995). Bazându-se pe teoria lui Kolb, Swanson descrie felurile în care oamenii absorb informația și dau sens unei experiențe prin împărțirea învățăceilor în categorii ca divergenți, asimilatori, convergenți și adaptatori. Aceste definiții reflectă modelul lui McCharty- 4-MAT, care identifică tipurile de învățare ca fiind concretă, abstractă, reflexivă și activă (Asselin and Mooney 1996), corelând felul în care oamenii absorb informația – divergenții și asimilatorii – cu felul în care dau sens experienței – convergenții și adaptatorii (Swanson 1995, p. 5-6):

Divergenții percep informația concret și o procesează reflexiv. Ei sunt numiți învățăcei imaginativi deoarece integrează experiențele cu sinele și au nevoie să fie angajați personal în procesul de învățare.

Asimilatorii percep informația abstract și o procesează activ. Ei sunt pragmatici și dau o mare valoare dezvoltării de aptitudini și rezolvării de probleme.

Convergenții percep informația abstract și o procesează reflexiv. Ei învață prin gândire secvențială și sunt atenți la detalii.

Adaptatorii percep informația concret și o procesează activ. Ei sunt învățăcei dinamici care se bazează pe schimbare, asumarea de riscuri și flexibilitate.

Câteva instrumente binecunoscute pentru definirea abilității cognitive includ: Kolb’s Learning Style Inventory, Gregorc’s Style Delineator, McCarthy’s Hemispheric Model of Indicator, și Hermann’s Brain Dominance Inventory (James and Gardner 1995).

kolb-learning-cycle

Afectiv

Dimensiunea afectivă a învățării cuprinde toate aspectele personalității, cu trăsăturile de personalitate în centru, care inițiază procesul evolutiv al învățării (Swanson 1995). Personalitatea este scena de ansamblu pentru modul în care cineva absoarbe și integrează informația. Ea reflectă influențele genetice ca și influențele culturii, mediului și experiențelor. Două modele de stiluri de învățare care scot în evidență personalitatea sunt cel al lui Herman WirtkinsHerman Witkin’s bipolar construct of field dependence and field independence, care măsoară limitele în care cel care învață este influențat de mediul înconjurător, și cel al lui Myers Myers-Briggs Type Indicator (MBTI), care evaluează puterea relativă a procesului de introversiune, versus extroversiune, percepție senzorială versus intuiție, gândire versus simțire și judecare versus percepție.

Felul în care studenții / elevii interacționează cu clasa și fac față elementelor de atenție, emoție și valorizare sunt reflecții ale dimensiunii afective a învățării. Ele dezvăluie preferințele unui individ pentru cadrul social și proiecțiile sociale ale învățării, de exemplu, învățarea de unul singur, în perechi sau în grup. Scala Grasha-Reichmann Student Learning Style se adresează acestor preferințe, căutând răspunsurile studenților la întrebări care privesc atitudinile lor față de învățare, vederile privind profesorii și/sau colegii și reacțiile la procedurile utilizate în clasă (James and Gardner 1995). Alte instrumente care se adresează dimensiunii afective a învățării includ chestionarul lui Keirsey Temperament Sorter and Honey and Mumford’s Learning Styles Questionnaire (James and Gardner 1995). Instrumentele care s-au arătat a fi eficiente în adresarea celor trei dimensiuni – perceptuală, cognitivă și afectivă sunt – Productivity Environmental Preference Survey, Learning Styles Inventory Reliability Report, și the Learning Style Profile (ibid.).

KOLB-Diagram-3

Aplicații și Strategii Educative

Indiferent dacă evaluăm persoane sau grupuri culturale, reiese evident din literatură (de specialitate) că stilurile de învățare diferă. Găsirea căilor prin care putem adresa aceste diferențe este o provocare pentru educație. Formatorii vocaționali au o istorie a unor practici variate de instruire prin promovarea unei învățări prin experiență directă (hands-on learning) și transferul de cunoaștere. Această tradiție este acum extinsă prin apariția conceptului de constructivism, care atestă că oamenii construiesc cunoașterea bazată pe modelarea hărților și modelelor mentale, utilizând experiența anterioară, ținând cont de probleme sociologice / emoționale și construindu-și abilitățile de a rezolva probleme (Brandt 1996). Pedagogia constructivistă este reflectată de inițiativele de la școală la muncă, care cere studenților să fie învățăcei activi care apelează la dimensiunile învățarii perceptuale, cognitive și afective pe măsură ce “testează teoriile academice prin aplicații tangibile în lumea reală” (Loring 1998, p. 1). Asta implică nevoia ca instructorii să dezvolte conexiuni între funcțiile creierului și să predea în conformitate cu felul în care creierul operează. Așa cum notează Parnell (1996), creierul tinde să descarce (șteargă) informația pentru care nu găsește conexiuni sau sens sau al cărui sens este necunoscut.

Gardner-citat

Cercetările asupra creierului au arătat că creierul îndeplinește multe funcții simultan – gânduri, emoții, imaginații și predispoziții – care interacționează continuu cu contextele sociale și culturale (Brown and Pritz). Aceste funcțiuni sunt “la fel de unice pentru fiecare individ ca și o semnătură” (Kussrow 1997). Teoria învățării bazată pe creier susține propunerea că profesorii trebuie să-și extindă repertoriul lor de tehnici pentru a se acomoda cu diferitele stiluri de învățare ale studenților (elevilor). Ea reflectă conceptul de inteligențe multiple, care sugerează că inteligențele lingvistică și logic-matematică nu mai pot avea “un tratament preferențial deasupra inteligențelor muzicală, vizual-spațială, fizic-chinestezică, interpersonală, intra-personală și naturală” (ibid., p. 10). Strategia de aplicare a cunoașterii despre stilurile de învățare diverse în clase poate fi dezvoltată prin construirea pe tehnicile următoare pentru a promova conceptele de învățare bazată pe creier sugerate de Caine and Caine (1990, pp. 66-70):

  • Coordonarea experiențelor de învățare ale studenților (elevilor) pentru a construi și reflecta procesele simultane ale tuturor funcțiilor creierului.

  • Introducerea noutății, descoperii și provocării în mediul de învățare.

  • Angajarea studenților în procese active de învățare, cum este rezolvarea de probleme și gândirea critică, pentru a-i ajuta să-și dezvolte modele relevante de învățare personală.

  • Crearea unui climat de suport emoțional.

  • Furnizarea de experiențe de învățare care angajează funcțiile ambelor emisfere cerebrale – cea dreaptă și cea stângă.

  • Extinderea mediului de învățare dincolo de atenția imediată a celor care învață.

  • Încorporarea conștientizării și reflecției ca parte a procesului de învățare.

  • Construirea pe baza elementelor din lumea celor care învață pentru a extinde funcțiile memoriei.

  • Dezvoltarea memoriei spațiale prin activități de învățare experențială.

  • Crearea la învățăcei a unei stări de atenție relaxată.

  • Utilizați o abordare multidisciplinară care permite manifestarea unicității fiecărui elev.

Sursa – http://www.calpro-online.org/eric/docgen.asp?tbl=pab&ID=74

LEARNING-STUDENTS

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s