Gata să fie luate în seamă

Ready to be counted este un studiu sintetic publicat în dec. 2015, realizat de o echipă de cercetători de la Transforming Education (http://www.transformingeducation.org), pentru a stimula acțiunile la nivelul politicilor educaționale din SUA în ce privește includerea oficială a abilităților non-cognitive în obiectivele educației, de la o vârstă cât mai fragedă.

Ne-am gândit că ar fi util atât pentru cadrele didactice cât și pentru specialiștii de la nivelul de decizie din sistemul nostru de învățământ, să parcurgă măcar o parte din acest studiu, așa că ne vom strădui să vă punem la dispoziție o traducere a acestui document, din care publicăm acum un mic fragment.

Înainte de asta, menționăm că această organizație, în parteneriat cu un grup de școli din California, au testat și publicat în luna Aprilie 2016 și un ghid privind modalitățile în care se poate face în școli evaluarea abilităților non-cognitive, sau cum le numesc ei – MESH.

Părinții le doresc pentru copiii lor.

Educatorii cred în ele și încearcă să le învețe în clasele lor.

Universitățile și angajatorii le caută printre aplicanți.

Cercetătorii confirmă importanța lor pentru a obține succesul în viață.

Ce sunt acestea?

adolescenti-aproband

Un mare număr de cercetări de înaltă calitate se combină în a arăta că, abilitățile non-cognitive intra-personale și inter-personale, cum sunt auto-controlul și competențele sociale sunt factori bine-stabiliți de predicție a succesului în studiile academice, carieră și bunăstare, sănătate.

Dată fiind importanța acestor rezultate și forța cercetărilor existente, este timpul ca aceste competențe să fie incorporate efectiv în politicile educaționale și în practică, ca o completare la obiectivele existente, academice și cognitive, pentru a ne asigura că școala lucrează pentru a-i ajuta pe studenți (elevi) să înflorească.

Subiectul cercetării

Studii longitudinale multiple, bine controlate, au demonstrat că abilitățile non-cognitive la copii foarte mici, cum sunt cei de vârstă preșcolară sunt predictori importanți ai rezultatelor lor în viață, ca adulți, incluzând completarea studiilor în liceu și universitate, angajabilitatea, nivelul de salarizare/câștig, stabilitatea financiară, evitarea criminalității și sănătatea fizică și mentală. În mai multe cazuri, datele arată că aceste abilități non-cognitive contează la fel de mult sau chiar mai mult decât abilitățile academice în prezicerea rezultatelor pozitive în viață.

Hărțile de lucru publicate aici, rezultate ale descoperirilor dintr-un număr studii esențiale realizate de psihologi, doctori, economiști și cercetători din educație, sunt organizate într-un cadru structurat în jurul a nouă titluri cheie în cadrul domeniilor academice, carierei și bunăstării. Fiecare titlu (capitol) este susținut aici de câteva studii de cercetare. Toate descoperirile prezentate în acest document de lucru depășesc nivelul testelor cu semnificație statistică, făcându-le demne de a fi publicate în literatura științifică. Este de asemenea important să facem un pas înapoi și să considerăm că ele sunt, în multe cazuri, atât de semnificative încât îi vor putea constrânge pe cei responsabili de politicile publice.

De exemplu, în Studiul Multidisciplinar despre Sănătate și Dezvoltare Dunedin, 95% dintre tinerii situați în cincimea superioară a gradului de auto-control (80-100%) au terminat liceul, prin comparație cu 58% din cei situați în cea mai joasă cincime (1 – 20%) și cu aproximativ 80% din cei de la nivelul 2 și 3.

În analiza lui James Heckman din 2006 asupra Cercetării Naționale Longitudinale din 1979 (NLSY79), factorii non-cognitivi erau la egalitate ca predicție cu cei cognitivi în ce-i privește pe tinerii care obținuseră diploma de liceu până la vârsta de 30 de ani.

În Studiul Longitudinal Fast Track, pentru copiii de grădiniță cu abilități sociale înalte era de 1,5 ori mai probabil că vor absolvi liceul și de 2 ori mai probabil că vor absolvi facultatea.

copii-gradi

Acestea sunt diferențe uriașe în rata de absolvire, pe care creatorii de politici publice din educație caută să le atingă, predominant prin alte mijloace și cu cheltuieli mari.

Printre participanții la Studiul Perry în grădinițe, șansa de a avea un venit de peste 2.000 de dolari pe lună la vârsta de 27 de ani a crescut de patru ori – de la 7% la 29% – prin comparație cu grupul de control aleatoriu. Șansa de a avea o casă proprie s-a triplat, iar frecvența cu care au avut vreodată nevoie de îngrijiri medicale sau de servicii de asistență socială a scăzut cu o pătrime.

Printre subiecții Studiului Dunedin, cei situați în cea mai de jos gradație pentru auto-control în timpul școlii elementare au fost de trei ori mai mult situați în categoria celor condamnați pentru un delict, față de cei situați la cea mai înaltă gradație (43% versus 13%). Aceste diferențe au o vastă importanță pentru indivizii implicați în societate, ca întreg.

Am organizat titlurile care sintetizează literatura, după cum urmează:

TITLURILE / DOMENIILE

Academic

1. Abilitățile non-cognitive prognozează completarea studiilor liceale și academice.

2. Studenți (elevii) cu abilități non-cognitive puternice au rezultate academice mai bune la nivelul K-12 (clasele 1-12) și la facultate.

3. Dezvoltarea timpurie a abilităților non-cognitive încă din grădiniță are impact atât pe termen scurt cât și lung.

Carieră

1. Angajatorii pun preț pe abilitățile non-cognitive și caută angajați care le au.

2. Un nivel înalt de abilități non-cognitive prognozează o mai mare șansă de a fi angajat.

3. Abilitățile non-cognitive mai puternice din timpul copilăriei prognozează venituri mai mari și stabilitate financiară la vârsta adultă.

Bunăstare

1. Este mai puțin probabil ca adulții cu abilități non-cognitive puternice să comită delicte și să fie încarcerați.

2. Abilitățile non-cognitive puternice scad șansa de a deveni un părinte singur sau un părinte adolescent.

3. Efectele de sănătate pozitive asociate cu abilități non-cognitive mai puternice includ mortalitatea redusă și rate mai scăzute ale obezității, fumatului, abuzului de substanțe și ale tulburărilor sănătății mentale.

group-of-teens-with-alcohol-and-cigarettes

***

Ce înțelegem prin competențe non-cognitive?

Am ales să includem o largă categorie de abilități specifice sub o categorie mai largă de abilități non-cognitive. “Non-cognitive” este un termen imperfect, dar este larg utilizat și este util pentru a diferenția acest domeniu de obiectivul principal al educației care sunt abilitățile cognitive și academice. Studiul comprehensiv al Academiei Naționale de Științe intitulat Educația pentru viață și muncă: Dezvoltând cunoașterea transferabilă și abilitățile pentru Secolul 21, organizează o serie de teze și analize sub trei domenii largi de competențe – cognitive, intra-personale și inter-personale. Această diviziune fundamentală a competențelor umane în – cognitive și non-cognitive și apoi a celor non-cognitive în două largi categorii de intra-personale și inter-personale – este larg utilizată.

Această din urmă distincție ajută la clarificarea unei linii de demarcație între atributele prin care oamenii se pot conduce pe ei înșiși (intra-personal) și cum interacționează cu ceilalți (inter-personal). Deși acestea nu sunt în întregime separate (de ex. Auto-controlul are componente atât intra-personale cât și inter-personale), ele par să fie categorii separate în mod natural.

Pentru a clarifica, există multe încadrări și terminologii care rivalizează, acoperind subgrupe ale acestor abilități non-cognitive. Dincolo de aceste scheme de organizare multiple, multe competențe individuale au fost denumite și explorate cu o varietate de mijloace, în principal de psihologi. Mult sună foarte similar și nu e nici o îndoială că se suprapun una cu alta. De exemplu, “conștiinciozitatea” se referă la abilitatea unei persoane de a duce la bun sfârșit ceva, în timp ce „auto-controlul” ține în parte de abilitatea de a evita tentațiile și distracția, “energia” vorbește de abilitatea de a-ți urmări scopurile pe lungi perioade de timp, iar „întârzierea recompensei” se adresează răbdării pe drumul către obiective.

Toate acestea par să se suprapună într-un grad semnificativ, iar în eșantioane mai largi corelează deseori semnificativ; totuși, aceste competențe pot fi separate suficient pentru a merita nume și măsurări distincte. Similar, conștiința socială, inteligența emoțională, empatia, lucrul în echipă și cooperarea sunt competențe asociate.

Literatura de cercetare pe care am construit acest studiu este bazată în principal pe analize ale unor competențe individuale. Oameni de știință rezonabili și politicieni ai educației pot și diferă ca opinii asupra rangului de importanță al oricărei competențe individuale, cel mai bun sistem de clasificare al acestora și cel mai bun termen de etichetare a lor. Dar, pentru obiectivele acestui studiu – care argumentează dovezile colective pentru a convinge că abilitățile non-cognitive trebuie să fie încorporate în politicile de educație – nu este important să alegem între terminologiile și cadrele competitive. Alegem să utilizăm MESH – Mindsets, Essential Skills, & Habits (Mentalități, abilități și obiceiuri esențiale) ca proprie bază de însușiri și caractere evidente, față de „abilități non-cognitive”, utilizând acești termeni alternativ în acest studiu.

Dovezile pe care ne bazam acoperă multiple construcții, atât intra-personale cât și inter-personale. Ceea ce este important aici este dacă cititorii sunt de acord că unele din aceste competențe non-cognitive au suficiente probe puternice care îi arată a fi influenți critici ai rezultatelor pe care toți le dorim pentru studenți (elevi): succes în educația academică, în carieră și în viață.

grafica-studiu-competente-01

Dacă cei care elaborează politicile din domeniul educației pot cădea de acord cu asta, atunci întrebarea este care din aceste competențe contează mai mult și căile prin care politicile de educație le pot adresa și promova pentru a deveni critice – dar asta este dincolo de competențele acestui studiu.”

***

Și, pentru a vă delecta puțin după această introducere și a vă da un exemplu despre studii longitudinale semnificative, vă invităm să urmăriți acest video (tradus în română) –

https://www.ted.com/talks/robert_waldinger_what_makes_a_good_life_lessons_from_the_longest_study_on_happiness

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s