Continuăm cu invitația noastră la dezbaterea privind viitorul educației cu o nouă temă – clădirile grădinițelor, școlilor, universităților și dotările lor eferente (ex, mobilierul). Știm cu toții că aceste dotări afectează calitatea învățării și sănătatea tinerei generații, dar această temă nu apare în discuțiile părinților sau ale comunității educatorilor atât de frecvent pe cât ar fi cazul. Despre aranjarea claselor și mobilier noi am mai publicat unele articole*, dar astăzi vrem să vă propunem o discuție pe tema clădirilor, inspirată de un proiect mai puțin cunoscut – Proiectul Școli Sănătoase, inițiat în luna ianuarie a acestui an de specialiștii de la Universitatea Tehnică de Construcții București, în parteneriat cu alte universități, instituții, companii și ONG-uri.
Spicuim mai jos din informațiile regăsite pe site-ul proiectului, dar vă invităm să urmăriți și o prezentare mai detaliată pe care am găsit-o în acest material video:
https://m.youtube.com/watch?v=RsTlomo7UDo – Școli Sănătoase – partea 1
Proiectul Școli Sănătoase
Proiectul pornește de la ideea că majoritatea copiilor petrec foarte mult din timpul zilei în clădirile grădinițelor, școlilor, liceelor, facultăților și că, de calitatea acestor medii depind în mare măsură nu numai sănătatea generațiilor viitoare, dar și performanțele lor în învățare. Da, performanțele în învățare! Un număr tot mai mare de studii științifice confirmă că există o relație directă între calitatea mediului interior, în special în ce privește iluminatul și calitatea aerului și performanțele elevilor la teste.
De calitatea mediilor de învățare depinde, de asemenea și starea de sănătate a educatorilor. De exemplu, doctorii au constatat că peste 1/5 dintre pacienții care au probleme ale corzilor vocale sunt profesori.
Oare clădirile unde predau profesorii și învață copiii sau elevii voștri sunt sănătoase, asigură performanțele școlare pe care le așteptăm, susțin ele actul educativ, sau intră în categoria clădirilor bolnave?
Poate nu știați, dar specialiștii au definit sindromul de clădire bolnavă astfel:
O clădire bolnavă este cea în care:
– există concentrații mari de dioxid de carbon și alți compuși organici volatili periculoși pentru sănătate (de ex. benzen, formaldehidă – emanate de mobilă, parchet etc.)
– există niveluri ridicate de praf
– ventilația (permanentă) în sălile de curs este deficitară sau chiar inexistentă
– nivelurile de iluminare (preferabil naturală) sunt insuficiente
– există spori de mucegai sau alte tipuri de ciuperci în spațiile interioare
– există o expunere frecventă la vapori toxici rezultați din produse de curățenie
– există o expunere la un nivel ridicat de radon (gaz radioactiv cancerigen emanat de unele materiale de construcție)
– valorile temperaturii și/sau umidității sunt prea mari sau prea mici
– sălile au o acustică slabă (ecou prea mare, nivel mare de zgomot exterior).
Deoarece în această perioadă majoritatea administrațiilor locale își propun să investească în eficientizarea energetică a clădirilor școlilor, acum este momentul să analizeze și toate celelalte aspecte care contribuie la confortul și sănătatea copiilor și personalului din educație, dar și la eficiența învățări. Acesta a fost și motivul demarării acestui proiect.
Început în ianuarie 2022, proiectul Școli Sănătoase (https://scolisanatoase.ro/) reunește o echipă interdisciplinară de experți formată din ingineri de instalații, ingineri constructori, arhitecți, antropologi, cercetători, chimiști, medici, profesori, care este coordonată de inginerul Tiberiu Catalina, conferențiar la Universitatea Tehnică de Construcții București. Dimensiunea de cercetare aplicativă a proiectului Școli Sănătoase are ca obiectiv implementarea și testarea într-o școală-pilot din București a unor soluții eficiente energetic care să asigure și calitatea aerului interior, confortu termic, acustic și vizual. Proiectul propune, ca primă etapă, o serie de măsurători experimentale ale parametrilor interiori: temperatura, umiditatea, nivelul de praf, nivelul de compușii organici volatili, nivelul de radon, nivelul de dioxid de carbon și a altor poluanți interiori, nivelul de zgomot, nivelul iluminatului natural și artificial etc.
Obiectivul principal al programului de cercetare este acela de a analiza și implementa soluții eficiente de asigurare a calității aerului interior, a confortului termic, acustic și vizual. Specialiștii au în vedere inclusiv parte energetică dar și siguranța clădirii la un eventual seism sau incendiu.
Cu alte cuvinte, și-au propus să definească modul în care trebuie construită sau reamenajată o clădire destinată educației care să fie sănătoasă și eficientă din toate punctele de vedere.
În prima parte, specialiștii au făcut în mai multe școli măsurători ale parametrilor interiori: temperatura, umiditatea, nivelul de praf, de compuși organici volatili, nivelul de radon, de dioxid de carbon și alți poluanți, nivelul de zgomot, nivelul iluminatului natural și artificial și au făcut mai multe constatări. Printre acestea este, de exemplu și aceea că aerisirea în pauze a sălilor de clasă prin deschiderea ferestrelor nu este suficientă și duce și la pierderi de energie (în sezonul rece) sau permite poluanților externi (ex. praful) să intre în interior.
Printre alte constatări ale studiului enumerăm alte câteva (pozitive și negative):
Calitatea aerului
– performanțele elevilor sunt direct proporționale cu creșterea ratei de ventilare a sălilor de clasă;
– în urma implementării unor sisteme de îmbunătățire a calității aerului interior s-a constatat că poate crește cu 5-15% și rata de frecventare a cursurilor de către elevi;
– mai mult, îmbunătățirea calității aerului în școli reduce apariția astmului la copii;
Acustica sălilor de clasă
– într-o sală de clasă cu o acustică relativ bună, copiii cu auz normal înțeleg 71% din mesajul vorbit; într-o clasă cu o acustică slabă, copiii înțeleg doar 30%.
– între 10-15% dintre elevii cu senzitivitate auditivă normală care învață o materie în limba maternă au probleme de atenție și dificultăți de învățare din cauza zgomotului și a nivelurilor reduse de inteligibilitate în spațiile educaționale;
– copiii din școli expuse unor niveluri ridicate de zgomot aerian au un nivel mai scăzut de motivație pentru învățare, un nivel mai scăzut de toleranță la frustrare și pot dezvolta probleme de atenție;
– zgomotul de fundal afectează elevii sau studenții care studiază în altă limbă decât cea maternă;
– la nivel mondial, 15% dintre elevi suferă de hipoacuzie temporară.
Iluminarea sălilor de clasă
– sălile de clasă cu suprafețe vitrate mari aduc o îmbunătățire a rezultatelor școlare cu 15-23%
– derularea testelor la matematică în săli cu un bun iluminat natural a determinat finalizarea acestora într-un timp cu 20% mai scurt față de sălile cu un iluminat precar; în ce privește testele la citire, îmbunătățirea timpului a fost de 26%.
– sursele de iluminat artificial performante au efect asupra îmbunătățirii productivității la locul de muncă în medie cu 3,2% (variind între 0,7% și 26,1%, în funcție de tipul de muncă)
– iluminatul artificial reprezintă între 25 și 50% din consumul total de energie electrică al unei școli
– studii de caz din țări vestice realizate pe un interval de 4-6 ani, demonstrează că se poate reduce consumul de energie al școlilor cu 20-37% doar prin simpla adoptare a unor programe variabile în școli (în raport cu iluminarea naturală) în ce privește activitatea profesorilor, orarul elevilor, activitatea personalului administrativ.
Inițiatorii proiectului își doresc ca aceste informații să ajungă la toți cei interesați – părinți, cadre didactice și directori de școală, primari și alți decidenți – și prin intermediul dumneavoastră – iar argumentele unei campanii de conștientizare locale vă stau acum la dispoziție, datorită acestu proiect – Școli sănătoase.
Alte argumente privind transformarea spațiului școlilor găsiți și în articolele noastre mai vechi:
* https://creeracord.com/2018/08/08/patru-motive-pentru-a-aborda-spatiile-de-invatare-flexibile/
Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate 