5 Întrebări meta-cognitive pentru elevii care învață un material nou

Materia nou predată poate să-i lase pe copii în ceață. Cauzele sunt multiple – cuvintele noi, neînțelegerea integrală a informației – mai ales în contextul în care noua materie a fost prezentată exclusiv oral, lipsa conexiunilor cu o cunoaștere sau experiențe anterioare de care elevii pot lega noile noțiuni, neatenția sau oboseala care fac ca mesajul profesorului să nu fie urmărit integral etc.

În articolul de mai jos Paige Tutt, o jurnalistă care scrie pentru Edutopia, vă propune cinci întrebări meta-cognitive pe care ar fi bine să-i învățați pe copii să și le pună ori de câte ori aud sau citesc un material nou sau o nouă informație. Învățând să utilizeze astfel de întrebări ei vor putea deveni tineri/ oameni care învață independent.

Iată și câteva cuvinte despre Paige Tutt – o jurnalistă pasionată de teme ca diversitatea, echitatea și incluziunea în educație, străduindu-se să facă vizibile problemele cu care se confruntă zilnic copiii de culoare, negri sau indigeni. Ea are un masterat în scriere, literatură și publicistică, cu accent pe publicistica online.

Aici e un cuvând pe care nu l-am înțeles.

Aproape zilnic elevii se confruntă în clasă cu informație nouă, cu materiale noi, dar pentru elevi nu este întotdeauna clar cum se conectează noul material cu ceea ce au parcurs deja – sau chiar cu lucrurile la care știu că este important să te gândești. Atunci când în clasă este predat un material nou, pentru mulți copii sentimentul este că se confruntă cu o idee sau un concept imaterial pe care trebuie să-l adauge la ceea ce trebuie să memoreze mecanic, ceva de care va avea nevoie pentru un test sau pe care trebuie să-l explice într-o temă.

Dar înțelegerea contextului mai larg, a modului în care ideile și cunoașterea se clădesc una pe cealaltă, a felului în care acestea formează un continuum care este prezentat în mod intenționat de-a lungul lecțiilor și anilor de școală, a felului în care aceste noi informații se conectează cu cunoașterea lui existentă – îl ajută pe fiecare elev să construiască o învățare mai profundă și mai durabilă. Acest lucru este și o parte esențială a modului în care elevii își asumă propria învățare.

Având ca obiectiv creerea de învățăcei auto-suficienți, mulți profesori se concentrează pe insuflarea unor obiceiuri meta-cognitive la copii*, pentru ca aceștia să reflecteze în mod activ asupra propriului proces de învățare. Dar este la fel de important să-i înveți pe elevi cum să abordeze un material nou, cum să solidifice noile concepte sau cum să identifice lipsurile din cunoașterea lor.

* https://www.edutopia.org/video/how-foster-metacognitive-skills-independent-learningCum să stimulezi abilitățile meta-cognitive pentru învățarea independentă

Iată mai jos cinci întrebări – inspirate dintr-o postare pe Twitter făcută de editorii de la TeachThough și de munca unor contributori ai revistei Edutopia – menite să-i ajute pe elevi să-și construiască obiceiuri meta-cognitive și să le înțeleagă importanța, ajutându-i să devină competenți și independenți în procesul de învățare.

Legătura dintre sistemul cognitiv și cel emoțional, dintre mediul școlar și mediile externe școlii.

1. Ce iese în evidență de aici pentru mine? Ce anume mă face să mă întreb?

În clasa de matematică a profesoarei Ann Young de la Școala Gimnazială King din Portland, Maine, atunci când elevii întâlnesc o nouă informație, ea le cere să facă un exercițiu numit ”Eu observ, eu mă întreb”. Încep prin a petrece câteva minute examinând materialul și notând ceea ce observă. ”Asta îi ajută să reducă ritmul și să observe cu adevărat ceea ce este în fața lor,” spune Ann Youg**. ”Ei scriu despre ceea ce observă și apoi se întorc spre vecinul de bancă să vorbească pentru a întări ceea ce au observat și a le atrage atenția spre lucrurile care poate le-au scăpat atenției”. Dându-le elevilor timp să gândească singuri și să pună întrebări despre noul material, Young îi îndeamnă în mod intenționat să se angajeze în gândirea critică. Ea încheie exercițiul întrebându-i pe elevi ce s-au întrebat, creând astfel pentru profesor o fereastră prin care poate vedea stadiul în care sunt elevii cu înțelegerea, dacă va fi nevoie de o instruire suplimentară, și aducându-i totodată pe elevi la stadiul de a reflecta despre propriile lipsuri în cunoaștere.

** https://www.edutopia.org/video/boosting-engagement-notices-and-wondersCrescând angajamentul prin observații și întrebări

** https://m.youtube.com/watch?time_continue=28&v=yp0QORzzvSs&feature=emb_title

Cheia aici este să-i aduci pe copii în situația de a-și pune singuri întrebări. Atunci când profesorul întreabă clasa ”Ce se remarcă aici?” în loc să-i lase pe elevi să întrebe, poate trimite un semnal nepotrivit că acolo ”este ceva ce tu ca profesor deja ai observat, și vrei să vezi dacă și ei au observat”, scrie profesorul Terry Heick***. Referindu-ne la mentalități, asta poate trimite un semnal nepotrivit, care este ”dacă au văzut acel lucru înseamnă că sunt deștepți, dacă nu, ei pot să continue să ghicească ce gândești tu”, explică el. ”Asta nu numai că descentrează elevul dar și conținutul, reducând întregul proces la un joc distractiv de-a șoarecele și pisica.”

*** https://www.teachthought.com/critical-thinking/15-questions-help-students-respond-to-new-ideas/15 Întrebări pe care să le pui atunci când introduci un nou conținut pentru elevii tăi

Când copiii au o nedumerire ei pot discuta întâi unii cu alții, punând apoi întrebări profesorului.

2. Ce parte sau ce termeni sunt noi pentru mine și ce părți recunosc?

Nu întotdeauna ceea ce cred elevii că știu se suprapune cu ceea ce știu cu adevărat; cercetările (#1) arată că deseori elevii supraestimează cât de bine înțeleg conținutul materiilor și cât de bine sunt pregătiți pentru teste sau examene. Dar reflecția activă în momentul în care întâlnesc un material nou îi poate ajuta pe elevi – ei ar trebui să caute lipsurile de cunoaștere, examinându-și presupunerile despre subiect și contemplând potrivirile dintre gândirea lor și noua informație.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10626367/Nepregătiți și inconștienți de acest lucru: de ce dificultatea de a-și recunoaște propria incompetență conduce la auto-evaluări umflate

Pentru a-i ajuta pe elevi să structureze învățarea noilor termeni de vocabular și pentru a-i ajuta la construirea propriei inițiativei,Rebecca Alber (#2), care este instructor la UCLA’s Graduate School of Education, l-a pus pe fiecare elev din clasa ei să creeze un tabel în care ei scriu termenii sau conceptele cheie dintr-o nouă lecție și apoi le ordonează ca fiind ”cunoscut”, ”oarecum cunoscut” sau ”nu-l cunosc deloc”. Pe aceeași foaie de hârtie elevii încearcă apoi să definească termenii pe care i-au identificat ca fiind cunoscuți sau oarecum cunoscuți, dându-i astfel Rebeccăi Alber o hartă a ariilor pe care să-și concentreze instruirea, iar elevilor o imagine mai clară a locurilor în care mai au de muncit.

#2 https://www.edutopia.org/blog/vocabulary-instruction-teaching-tips-rebecca-alberSă faci lucrurile diferit: Sfaturi pentru predarea vocabularului

Trebuie să-i învățăm de mici pe copii să-și pună și să pună întrebări, pentru a-i ajuta să înțeleagă.

3. Cum se conectează acest lucru cu ceea ce știi deja?

Începutul unei ore sau al unui capitol constituie o oportunitate excelentă pentru ca elevii să se gândească mai profund cum se pot lega lucrurile pe care le învață acum cu cunoașterea lor anterioară, întărindu-și atât cunoștințele noi și furnizând totodată un prilej de a revedea/ recapitula materiale mai vechi. Acest lucru îi ajută să înțeleagă și elevii ar trebui să facă regulat pauze în parcurgerea materiei pentru a contempla legăturile dintre cunoștințe și pentru a se întreba despre modul în care ceea ce învață se potrivește cu cadrul de cunoaștere existent în mintea lor.

Unul din modurile de a face acest lucru este schițarea unei hărți conceptuale, așa cum spune consultantul în educație Kripa Sundar (#3). Hărțile conceptuale, diagrame vizuale care arată relațiile dintre idei și informații – îi pot ajuta e elevi să organizeze și structureze ceea ce știu și, totodată încurajează crearea de conexiuni mai profunde și mai bogate. “Un elev care învață despre bacterii poate crea o hartă conceptuală care include orice idee relevantă – cum ar fi tipurile de bacterii (“Helicobacter pylori”) sau modalitățile de a le descrie (“un organism monocelular”),” scrie Sundar. “Această structură le permite celor care învață, pe lângă evidențierea conexiunilor dintre concepte, să identifice ceea ce știu și unde au goluri în cunoaștere”.

#3 https://www.edutopia.org/article/3-brain-based-strategies-encourage-deeper-thinkingTrei strategii bazate pe științele creierului care încurajează gândirea mai profundă

Multe clase creează un Tablou al întrebărilor puse de elevi, urmărind apoi obținerea răspunsurilor din lecturile citite în clasă, din materia învățată sau din proiectele de învățare independentă (individuală, de grup)

4. Ce întrebări am mai departe?

Mulți elevi ezită să pună întrebări, sau nu fac legătura dintre sentimentele lor de confuzie și nevoia de a afla mai multă informație. Pentru a-i aduce pe elevii ei în situația de a ”identifica ceea ce-i nedumerește și apoi să o accepte, să lucreze cu ea și să se lupte cu acea confuzie în timp ce participă la activitățile de învățare”, Kimberley D. Tanner (#4), profesoară de biologie la Baylor University, le cere cu regularitate studenților ei să completeze cartonașe pe care să răspundă rapid la întrebarea: “Ce mă nedumerește cel mai mult legat de materialul pe care l-am explorat astăzi la oră?” Să examinezi în acest mod ”Muddiest Point” (punctul în care se împotmolesc cei mai mulți) – locul în care studenții devin confuzi sau lucrurile sunt mai complicate pentru ei – sau să faci o verificare rapidă a concepțiilor greșite (#5), ambele variante sunt unelte puternice prin care studenții/ elevii pot identifica unde le lipsește claritatea.

#4 https://www.lifescied.org/doi/10.1187/cbe.12-03-0033Promovează meta-cogniția elevilor

#5 http://www.rcsthinkfromthemiddle.com/misconception-check.html

Verificarea concepțiilor greșite este un tip de evaluare formativă. Asta înseamnă să vezi dacă elevii, atunci când primesc o informație factuală falsă pot identifica dacă este răspunsul corect.

“Pentru mulți elevi este o experiență neobișnuită ca un profesor să-i invite să-și împărtășească cu voce tare nedumeririle,” scrie Tanner. “Utilizarea regulată în clase a activității Muddiest Point stabilește un anumit ton – acela că nedumerirea, confuzia sunt parte a învățării și că această activitatea nu este făcută doar spre informarea profesorului ci și pentru a-i informa chiar pe elevi; ei pot utiliza confuziile identificate pentru a-și conduce propriile activități de învățare sau pentru a genera un dialog în sesiunile de recapitulare.”

Pot să întreb ceva?

5. De este importantă această idee?

Atunci când profesorii îi încurajează mereu pe elevi să se gândească la motivul pentru care un nou concept sau abilitate sunt importante de învățat, sau cum se leagă acestea cu lumea reală, asta îi ajută pe elevi să-și găsească propriile conexiuni cu acel material nou și ”să-și adauge propria amprentă” în modul în care devine clar pentru ei de ce se angajează în munca de învățare, scrie profesoara de engleză Cathleen Beachboard (#6) “Să-ți acorzi timpul pentru a căuta și adăuga motivația intrinsecă a învățării te asigură că angajamentul elevilor este parte a procesului învățării. Care este partea cea mai bună în asta? Concentrarea pe motivația intrinsecă le furnizează elevilor dorința, disciplina și dedicarea de a învăța.”

https://www.edutopia.org/article/help-students-build-intrinsic-motivationAjută-i pe elevi să-și construiască motivația intrinsecă

Elevii pot răspunde la această întrebare de mai sus printr-o notă în jurnalul lor de clasă sau într-o discuție rapidă cu clasa. Organizatoarele grafice pot de asemenea ajuta în această activitate, spune Alber (#7), furnizând un suport care ”să orienteze și să dea formă gândirii elevilor”, permițându-le să extragă și să organizeze informația importantă din noul material învățat.

https://www.edutopia.org/blog/scaffolding-lessons-six-strategies-rebecca-alberȘase strategii de structurare pe care să folosești cu elevii tăi

“Unii elevi pot intra direct în discuție, sau pot scrie un eseu, sau pot sintetiza câteva ipoteze fără să utilizeze nici un fel de organizatoare grafice”, scrie Alber. ”Dar mulți dintre elevii noștri beneficiază de utilizarea lor atunci când este vorba de texte dificile sau de o informație nouă provocatoare.”

Sursa: https://www.edutopia.org/article/5-metacognitive-questions-students-learning-new-material?

Gândind despre gândire. Mă gândesc…, remarc…, mă întreb…, îmi imaginez…, simt…, asta îmi aminteste de..,. văd…

P.S. Iată și cele 15 întrebări ale profesorului Terry Heick:

15 Întrebări pe care să-încurajezi elevii să și le pună atunci când introduci un conținut nou

1. Ce părți din acest conținut sunt noi pentru mine și ce părți recunosc?

2. Cum se conectează asta cu ceea ce știu deja? Cum și unde ”se potrivește” asta?

3. Ce iese în evidență pentru mine?

4. Este asta ceva subiectiv sau obiectiv?

5. Dacă este subiectiv, este necesară judecată mea pentru a înțelege?

6. Despre ce anume îmi amintește asta?

7. Este această idee importantă pentru mine? Pentru ceilalți? De ce sau de ce nu?

8. Ce aș putea face sau ce aș putea construi cu asta?

9. Cum ar putea ceilalți folosi informații ca asta în lumea reală?

10. Ce exemple sau modele ale lumii reale se leagă cu asta și pot să mă ajute să înțeleg mai bine?

11. Ce întrebări îmi sugerează să pun mai departe?

12. Cu ce persoană, grup sau comunitate îmi sugerează acest lucru să intru în contact?

13. Este vreo parte a acestei noi idei pe care o pot folosi ca ”pivot”? Ca să creez ceva nou și proaspăt?

14. Ce este cel mai interesant pentru mine, ca gânditor?

15. Unde mă va duce această învățare?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.