Ce-i împiedică pe profesori să colaboreze?

Într-un seminar urmărit recent, Atelierul online de învățare colaborativă, despre predarea bazată pe concepte, pe tema interacțiunii (cauză-efect)* organizat de Merito Maramureș și Grupul SuperTeach, am auzit mulți dintre profesorii participanți afirmând că nu reușesc să colaboreze cu colegii lor pentru a pune în practică acest tip de predare integrată, în care este necesară colaborarea profesorilor de la mai multe materii, care să-și coordoneze munca concentrându-se pe un concept, abordat de fiecare din punctul de vedere al propriei materii, pentru a facilita înțelegerea deplină a acelui concept și a manifestărilor lui în lumea reală.

https://www.facebook.com/groups/superteachromania/permalink/828908007850322

”Oamenii nu înțeleg sensul cuvântului putere… ei pur și simplu nu înțeleg că, pentru a deveni cu adevărat puternic, trebuie întâi să devii cu adevărt vulnerabil” – Roxana Jones

Întâmplarea (oare e întâmplare?) face să citesc o carte pe care vreau să v-o recomand cu căldură și vouă, pentru că am convingerea că în ea vom găsi împreună unul din răspunsurile la întrebarea din titlu – Ce-i împiedică pe profesorii noștri să colaboreze?

Cartea pe care vreau să v-o recomand se numește Curajul de a fi vulnerabil și este scrisă de Dr. Brené Brown, care studiază teme mai puțin abordate de oamenii de știință – curajul, vulnerabilitatea, rușina și empatia.

Poate că mă veți întreba – Ce legătură are vulnerabilitatea cu colaborarea?

Vulnerabilitatea este strâns legată în primul rând de meseria de profesor, așa cum spune Parker Palmer, autorul cărții ”Curajul de a preda” (The Courage to Teach, 2017), “Predarea este un exercițiu zilnic de vulnerabilitate” (p.17) .

Dar este strâns legată și de capacitatea de a colabora.

Iată ce spune Dr. Brown despre un lucru constatat la propriul comportament și apoi observat la majoritatea celor din jur, ca o trăsătură a relațiilor din societate:

Vulnerabilitatea este ultimul lucru pe care mi-l doresc să-l vezi la mine, dar e primul lucru pe care-l caut la tine.”

Dr. Brene Brown

Ei bine, așa cum spune Dr. Brown, trăim într-o societate (mai ales cea din România) în care, cu știință sau nu, exacerbăm în copii și în comportamentele adulților unii față de alții, sentimentul de rușine și că, din acest motiv, învățăm încă de mici să ridicăm ”scuturi” care să ne ascundă adevăratul eu, cel vulnerabil, în fața celorlalți. Ori, este foarte greu să colaborezi când toată lumea poartă scuturi, armuri, ridică ziduri. Gândiți-vă doar cât de greu este să comunicați, chiar cu cei mai buni prieteni, atunci când purtați o simplă mască din pânză pe gură. Pentru că am fost ”rușinați” prea des, și nu avem încredere în propria valoare, evităm să ne arătăm părțile vulnerabile. Rușinea de a fi cu adevărat văzuți ne împiedică să colaborăm, să fim empatici, să dezvoltăm relații sincere și frumoase. Mai mult, așa cum spune Dr. Brown, ”Rușinea este o epidemie, secretul din spatele multor forme de comportamente nepotrivite”.

Rușinea – cu toții o simțim, doar cei care sunt lipsiți de empatie o pot evita. Cu cât vorbim mai puțin de ea, cu atât mai mult o vom simți. La baza acestei rușini stă ideea că ”nu sunt suficient de bun”… ”nu-s destul de bun”… La bază este o chinuitoare vulnerabilitate. Ideea este că, pentru crearea unei relații, trebuie să permitem să fim văzuți cu adevărat.”

https://www.ted.com/talks/brene_brown_listening_to_shameAscultând vocea rușinii

Acest discurs a fost înregistrat după ce primul discurs TED cu tema Puterea vulnerabilității**, susținut de Dr. Brown în Houston și publicat pe YouTube a atins rapid cifra de peste 4 milioane de vizualizări.

https://www.youtube.com/watch?v=AjxsDeun1MsPuterea vulnerabilității

”…și acea vizibilitate care ne face cel mai vulnerabili și care este sursa celei mai mari puteri ale noastre” – Audre Lorde

Cred că, pentru a reuși să colaborăm, va trebui cu toții să reflectăm asupra propriilor trăiri și comportamente, pentru a scăpa de piedicile invizibile ridicate de sentimentele de rușine și de senzația de frică de a ne arăta vulnerabili, de reflexul de a ne ascunde în spatele unor măști – imagini de falsă perfecțiune și invulnerabilitate și să avem curajul de a spune și lucruri ca ”nu știu acest lucru”, sau ”te rog să mă ajuți” sau ”hai să căutăm împreună idei și soluții”.

Pentru că, după ce a studiat toate aceste lucruri timp de peste 12 ani, cercetările Dr. Brown au demonstrat un lucru simplu, care se aplică în orice domeniu, în școală, în afaceri, în comunitate:

Vulnerabilitatea este locul de naștere al inovației, creativității și schimbării”

”Vulnerabilitatea nu este slăbiciune. Și acest mit este profund greșit, și periculos… Vulnerabilitatea este locul de naștere al conexiunii și al căii de a simți că merită. Dacă nu se simte vulnerabil, ceea ce împărtășește probabil că nu este constructiv” – B. Brown

Și cred că ar trebui să reflectăm cu toții – ca părinți și profesori – cum vorbim și cum ne comportăm în fața greșelilor sau a sensibilităților copiilor sau elevilor noștri (și unii față de alții ca adulți!), dacă nu cumva prin răspunsurile noastre sau ”etichetarea” grăbită, favorizăm dezvoltarea sentimentelor de rușine, a ideii de ”nu sunt destul de bun” și declanșarea reacțiilor de apărare care conduc la imposibilitatea de a comunica cu ei la vârsta adolescenței sau la comportamente neadecvate sau auto-distructive.

În copilărie, descoperim cum să ne protejam de vulnerabilitate, cum să nu fim răniți, subapreciați și dezamăgiți. Ne îmbrăcam atunci într-o armura; ne folosim gândurile, emoțiile și comportamentele noastre ca de niște arme și învățam cum să trecem neobservați. În prezent, când suntem adulți, ne dăm seama că, pentru a trăi în mod curajos, cu sentimentul că facem lucruri care au rost și dezvoltând relații cu ceilalți, pentru a fi persoanele care ne dorim cu înfocare sa fim, trebuie să redevenim vulnerabili. Trebuie să ne dăm jos armura, să ne punem armele deoparte, să ieșim din casă și să ne lăsăm văzuți de ceilalți.”

Numai ”tratându-ne” de sentimentul de rușine și de frica de vulnerabilitate, vom putea să colaborăm cu adevărat.

Și totodată, vom putea să fim empatici***, să creăm relații de prietenie adevărate sau relații de cuplu armonioase.

https://www.youtube.com/watch?v=yd7I3lOQybcPuterea empatiei

Avem nevoie de curajul de a fi vulnerabili!

Rodica Bărbuță

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.