Credem că ați constatat deja că în primul articol am selectat acele idei propuse de John Spencer care ar fi putut fi puse în aplicare în timpul rămas până la finele acestui semestru, lăsând pentru partea a doua majoritatea ideilor care ar fi necesitat mai mult timp. Vom prezenta aceste idei în această parte (mai sunt și două care pot fi puse în aplicare în timp mai scurt – o oră, o zi..) și, deși nu mai aveți când să le puneți în aplicare acum, vă încurajăm pe toți să vă înscrieți pentru a primi pachetul complet de proiecte – le puteți aplica oricând în timpul anului, sau la sfârșitul următorului semestru. Spor și inspirație 🙂

#2: Proiecte de jocuri video realizate în Scratch

Timp necesar: O săptămână întreagă

Materiale necesare: Acest proiect funcționează cel mai bine atunci când fiecare copil are propriul computer/ laptop, tabletă.

Descriere: Dacă nu ai încercat încă, aruncă o privire la aplicația Scratch*. Este o modalitate pentru a-i învăța pe elevii tăi logică și programare prin utilizarea ”blocurilor” pe care elevii le utilizează pentru a manipula obiecte. Elevii pot învăța cu mici proiecte, urmând indicațiile pentru a crea un joc Pong**. După ce stăpânesc pașii de bază, îi poți încuraja să ”spargă” jocul și să-și creeze un joc propriu. Apoi, îi poți pune să-și construiască propriile jocuri pe care le concep de la zero.

* https://scratch.mit.edu/

** https://scratch.mit.edu/projects/10128515/

Dacă ești interesat să lansezi un joc video Scratch, intră pe sire și începe cu un joc Pong. Eu am de asemenea instrucțiuni despre cum poți preda Scratch (toate cele trei faze) la nivelul claselor de gimnaziu și, de asemenea o listă cu opt lecții pe care eu le-am învățat de-a lungul drumului. Poți găsi toate acestea în pachetul cu resurse – Ten Creative Ways to End the Semester Resource Pack – de la sfârșitul articolului.

#3: Proiectul de gândire conceptuală (Design Thinking Project)

Timp necesar: O săptămână întreagă

Materiale necesare: Gândirea conceptuală merge bine atât cu tehnologie cât și cu opțiuni care necesită mai puțină tehnologie.

Descriere: Gândirea conceptuală este un proces flexibil prin care se poate obține cel mai bun rezultat al procesului creativ. Este utilizată în arte, inginerie, în lumea corporațiilor, la universități și în spațiile sociale și civice. O poți utiliza la orice materie și cu orice categorie de vârstă. Funcționează atunci când creezi conținut digital sau când construiești lucruri cu bandă de lipit și carton. Poate fi utilizată chiar și la planificarea de evenimente sau la conceperea unor servicii. Deci, ideea este că tu furnizezi o structură semnificativă pentru a-i ajuta pe elevi să conceapă un produs (serviciu, eveniment etc.) pe care ei îl vor lansa la final în fața unei audiențe autentice. Filmul video care urmează ajută la explicarea procesului:

– https://www.youtube.com/watch?v=LhQWrHQwYTk&feature=emb_logo – The LAUNCH Cycle: A Design Thinking Framework for Education

Acesta este un timp perfect pentru a încerca un proiect de gândire conceptuală. În timp ce alte clase poate că privesc filmul Frosty the Snowman, elevii tăi se pot angaja în chestionare, cercetare, creare de idei și prototipuri. Ei vor face ceva creativ – și își vor aminti de asta pentru totdeauna. Dacă ești interesat să încerci un astfel de proiect, am inclus în pachetul cu resurse două proiecte ca exemplu – Provocarea ”Creează un sport”*** și Proiectul ”Căsuța”. Amândouă proiectele includ planuri de lecții, caiete de note pentru elevi, slideshow-uri și filme video.

*** https://www.youtube.com/watch?v=rLKa2weeajI&feature=emb_logo – Provocarea: Inventează un sport utilizând aceste obiecte aleatorii

#7: Proiecte de meșter(it)

Timp necesar: O oră de clasă

Materiale necesare: Proiectele de meșter/ meșterit pot funcționa foarte bine atât cu tehnologie cât și cu opțiuni care necesită mai puțină tehnologie. Veți remarca faptul că cele două exemple pe care vi le dau nu necesită multă tehnologie.

Descriere: Există câteva moduri de abordare ale proiectelor de meșterit. Primul necesită gândire conceptuală și să treci prin întregul proces de concepție (vezi opțiunea de gândire conceptuală descrisă la punctul #3. Cel de al doilea implică mai puțină cercetare și planificare și îi duce cât mai rapid posibil pe elevi în etapa de realizare de prototipuri. Ideea este că elevii fac ceva cu produse fizice pe care ei le îmbină – deseori bandă de lipit, carton și plastic. Iată un exemplu care este mai mult legat de matematică și științe:

https://www.youtube.com/watch?v=Q8fPxa2rpeg&feature=emb_logo – Concepeți un sistem de livrare pentru drone (provocare)

Dacă ești interesat să faci cu elevii tăi un proiect de meșterit, poți găsi un exemplu cu toate elementele necesare în pachetul de resurse.

#8: Ziua curiozității/ Săptămâna curiozității

Timp necesar: O zi sau o săptămână

Materiale necesare: Acest tip de proiect funcționează cel mai bine atunci când elevii pot face cercetare online.

Descriere: Aceasta este o modalitate de angajare amuzantă și ușoară a elevilor în lectura non-fictivă. Eu o utilizeze ca pe o modalitate de mare interes pentru a-i ajuta pe elevi să învețe procesul de cercetare. Elevii încep cu o un trunchi de propoziție, ”Mă întreb de ce/ ce ar fi / cum / dacă……………………………..” și de aici ei pun o mulțime de întrebări. Asta duce până la urmă la cercetare și la sfârșit la un loc și moment în care ei împărtășesc ceea ce au învățat.

Pentru mai multe idei despre cum să aduci înapoi curiozitatea, te invit să citești acest articol:

http://www.spencerauthor.com/how-do-we-bring-wonder-back-into/ – Cum aducem noi înapoi în clasă curiozitatea?

Dacă ești interesat să faci cu elevii tăi un proiect Wonder Day, poți găsi instrucțiuni mai detaliate în pachetul cu resurse. Am inclus acolo și un film video care arată o abordare simplă a modului în care să-i înveți pe elevi cum să se angajeze în scrierea online.

#9: Simulări hands-on

Timp necesar: O oră de clasă

Materiale necesare: Simulările merg foarte bine când nu se utilizează prea multă tehnologie

Descriere: Simulările sunt o modalitate foarte puternică de a stimula gândirea critică (#1). Nu ai nevoie de unelte, spațiu dedicat, jucării pretențioase sau ceva asemănător.

#1 http://www.spencerauthor.com/the-power-of-simulations-to-push-critical-thinking/ – Puterea simulărilor de a dezvolta gândirea critică

Ele merg cu orice materie, acolo unde tu încerci să-i pui pe elevi să se gândească la idei sau sisteme complexe, abstracte. Simulările fac legătura dintre abstract și concret. Ele sunt pe deplin captivante. Vă mișcați împrejur, manevrând fizic obiectele din mediul clasei / sau în aer liber pentru a da sens informației (poate vă aduceți aminte de un serial TV care prezenta experimentul unor tineri care s-au dus într-un deșert din SUA și au plasat sfere care reprezentau soarele și planetele la distanțe proporționale cu cele dintre corpurile cerești reale – evident la scară – încercând să perceapă distanțele din sistemul solar?, n.n.)

În timpul acestui proces, după simulare, informația rămâne întipărită în memorie. Mai mult, simulările devin modele mentale la care elevii se întorc pentru a da sens lucrurilor pe care le învață.

Iar angajarea elevilor urcă spre cer precum o rachetă. Majoritatea simulărilor au un obiectiv stabilit în minte iar elevii iau în mod activ decizii care le permit să proceseze informația în timp real. În acest proces ei trec dincolo de ceea ce Schlecty numește “strategic compliance” (conformare strategică – atenție înaltă, dar implicare scăzută) și intră într-o stare în care absorb totul. Mai mult, într-o simulare elevii pot accesa informația indiferent de nivelul lor de abilități. Această accesare a informației nu mai este în mod necesar dependentă de citit sau scris.

Notați că simulările funcționează cel mai bine atunci când se ocupă de idei abstracte sau sisteme complexe. O versiune a etichetării ”prădător și pradă” poate ajuta elevii să se gândească la lanțul alimentar, dar o simulare care să arate cum lucrează strofele va eșua. O simulare a unei fabrici este o modalitate grozavă pentru a înțelege revoluția industrială dar probabil nu ar fi cea mai bună cale ca să le arăți cum lucrează fonetica.

Cu elevi care se simt neliniștiți, aceste simulări hands-on, orientate spre mișcare pot furniza supapa perfectă, întărind de asemenea concepte care au fost învățate la orice materie. În pachetul de resurse am pus un ghid rapid pentru conceperea simulărilor.

#10: Înregistrări audio (Podcasts)

Timp necesar: O zi (sau mai multe zile)

Materiale necesare: Smartphone sau microfoane și computere (opțional)

Descriere: Îmi place să-i pun pe elevi să creeze filme video. Cu toate acestea, filmele video iau timp și este mai mult o provocare să ai de a face cu recuzita, luminile, scenografia etc. De asta îmi plac înregistrările audio (podcasts). Ele pot funcționa individual, cu parteneri sau în mici grupuri. Pot fi bazate mai mult pe scenariu (regizate) sau mai deschise. Dacă vrei, îi poți pune pe elevii mai mari să editeze înregistrările și să adauge muzică, utilizând aplicațiile Garage Band sau Audacity. Dar poți de asemenea să faci o simplă înregistrare cu un smartphone.

Dacă ți se pare interesant, am creat o fișă (sheet) denumită 20 de idei pentru înregistrări ale elevilor (20 Ideas for Student Podcasting) pe care o poți găsi în pachetul de resurse.

#11: Misterele istoriei

Timp necesar: 1-2 zile

Materiale necesare: Această activitate poate funcționa foarte bine atât cu tehnologie cât și cu opțiuni care necesită mai puțină tehnologie.

Descriere: Aceasta este o modalitate de a-i pune pe elevi să creeze o teorie despre ceva care există în istorie. De exemplu, de ce sunt îngropate corăbii sub orașul San Francisco? Începi cu o întrebare cheie (deseori însoțită de o imagine vizuală sau un film scurt) Apoi le ceri elevilor să formuleze ipoteze și să le apere în dezbaterea cu ceilalți. Apoi ei formează grupuri și cad de acord asupra unei idei-cheie. După aceea, întreaga clasă dezbate argumentele principale. Apoi, tu le prezinți un text informativ despre acea temă. Eu am o lecție anume legată de un episod extraordinar din emisiunea de radio 99% Invisible (o serie de emisiuni tematice legate de arhitectură și construcții). În pachetul cu resurse vei găsi un slide-show pentru această lecție.

Chemare la acțiune

Ultimele săptămâni dintr-un semestru sunt șansa noastră de a face ceva diferit. Ele sunt o oportunitate de a inova și de a încerca ceva nou. Greșeli se pot întâmpla tot timpul – și asta poate fi simțit ca descurajator, mai ales când ești deja epuizat. Dar eu am descoperit că, pilotând ceva nou este deseori exact lucrul de care aveam nevoie pentru a mă re-energiza și pentru a crește angajarea elevilor. Până la urmă, este o șansă de a face ceva semnificativ – ceva ce elevii tăi își vor aminti întotdeauna.

Așa că, dacă te gândești să faci ceva creativ și inovativ, te invit din nou să folosești resursele gratuite oferite la finalul articolului original al lui John Spencer și, de asemenea, să nu uiți să ne spui cum a fost atunci când ai încercat una din aceste idei.

Sursa: http://www.spencerauthor.com/projectsbeforebreak/