Nu vă fie frică, vom continua să căutăm pentru voi exemple de planuri de lecții și activități și alte resurse pe care le puteți folosi imediat, dar am dat peste acest articol al lui George Couros, care ne face să revenim la tema cea mai importantă pentru învățare – dezvoltarea gândirii. Veți găsi la sfârșitul articolului și un filmuleț video cu un exemplu de lecție atractivă și interactivă pentru elevii din clasele primare – realizată de o învățătoare de la noi, Claudia Chiru – poate o cunoașteți, poate nu.. nouă ne face plăcere să o promovăm.

Dar să-i dăm întâi cuvântul lui George Couros.

”Culturi ale gândirii sunt locurile unde gândirea colectivă, ca și cea individuală sunt prețuite, vizibile și promovate activ, ca parte a experienței continue a tuturor membrilor grupului” – Ron Ritchhart, Project Zero, Harvard University

În cartea lui Scott McLeaod și Dean Shareski – Școli diferite pentru o lume diferită,* ei discută despre patru schimbări asupra cărora școlile care urmăresc o ”învățare mai profundă” își concentrează atenția.

* https://www.amazon.com/Different-Improvement-Citizenship-Learning-Solutions/dp/1943874107 – Different Schools for a Different World (Îmbunătățirea școlii pentru abilitățile secolului 21, cetățenia globală și învățarea aprofundată; Soluții pentru crearea spațiilor de învățare pe care le merită elevii)

Acestea sunt următoarele:

1.Gândirea de nivel înalt: Schimbarea de la concentrarea copleșitoare asupra sarcinilor care cer gândire de nivel inferior, cum sunt amintirea unor fapte și regurgitarea unor proceduri, la sarcinile de o mai mare complexitate, cum sunt creativitatea, gândirea critică, rezolvarea de probleme (nu cele simple de matematică, n.n.), comunicarea eficientă și colaborarea. Cu alte cuvinte, schimbarea cere elevilor să trăiască mai des la nivelurile mai înalte ale Taxonomiei lui Benjamin S. Bloom (1956) sau ale Modelului de cunoaștere profundă al lui Norman L. Webb (2002), decât la nivelurile inferioare. Schimbarea de îndepărtare față de nivelurile inferioare întărește abilitățile cetățenești ale absolvenților, succesul în facultăți și cel economic și de pregătire pentru viață.

2.Inițiativa (agency) elevilor: Schimbarea de la clase în care profesorii controlează covârșitor la medii de învățare care permit o mai mare inițiativă a elevilor asupra a ce, cum, când, cu cine și de ce învață ei. Inițiativa elevilor permite o mai mare personalizare, individualizare și diferențiere a procesului de învățare. Ca rezultat, dezangajarea elevilor se diminuează deoarece elevii au o mai mare autonomie și proprietate asupra învățării lor.

3. Munca autentică: Schimbarea de la munca academică izolată la medii care dau elevilor oportunități să se angajeze în și să contribuie la comunități de învățare interdisciplinară locale, naționale și internaționale. Această schimbare susține motivarea elevilor, ajutându-i să vadă conexiunile directe dintre învățarea lor și lumea din jurul lor și să identifice relevanța conținutului pentru viețile lor viitoare. Conectează mai direct activitățile de învățare ale elevilor la inovațiile societale care-i înconjoară, permițând instruirii școlii și curriculum-ului să fie mai contemporan.

4. Infuzia de tehnologie: Schimbarea de la clasele locale care sunt bazate în majoritate de stilouri și creioane, caiete de hârtie, dosare cu șină și manuale tipărite la spații de învățare conectate global care sunt conduse profund și bogat de tehnologie. Noua permisivitate a echipamentelor mobile (laptop, tabletă, smartphone) și a mediilor online, permite cele trei schimbări menționate mai sus să se miște într-o viteză mai mare. Eforturile de integrare robustă a tehnologiei combat de asemenea îngrijorările privind echitatea, permit elevilor să stăpânească peisajele informației curente și să crească relevanța către inovații sociale rapide, conduse de tehnologie.

Pentru scopul acestui articol, aș vrea să mă concentrez întâi asupra ”Nivelurilor înalte de gândire”.

Când se utilizează termenul de ”schimbare”, trebuie să fie clar că nu este o îndepărtare de ”nivelurile de gândire inferioare”. Aceasta este conectată de nivelurile înalte de gândire, nu separată. Cel mai bun citat pe care l-am auzit despre această temă este cel al lui Yong Zhao:

”Citirea și scrierea trebuie să fie fundamentul, nu plafonul”

Am fost criticat deseori pentru că am spus că ”dacă poți căuta răspunsul la o întrebare pe Google, probabil că întrebarea e proastă”. Pronunțarea acelei declarații este, cu toată onestitatea, menită să provoace oamenii, dar nu spune că nu ar trebui să dezvoltăm cunoașterea de bază. Când merg mai departe cu această declarație, ea spune că gândirea de nivel inferior nu este suficientă. Dacă știu ceva dar nu înțeleg acel lucru și nu pot să reconstitui, va fi acea informație valabilă pe termen lung? Este de asemenea imperativ să înțelegem că nu ar trebui să devenim doar dependenți de ”Google” pentru cunoaștere. Bănuiesc că mai multă informație online este incorectă sau înșelătoare decât corectă în fapt. Dar fără abilitatea de a ”săpa” mai profund și, așa cum declară autorii cărții menționate, de a dezvolta ”Gândirea de nivel înalt”, să iei informația direct din orice sursă ca pe o valoare nominală poate limita pe oricine, acum și în viitor.

McLeod și Shareski sapă mai profund în asta și notează că aceste abilități de gândire înaltă nu sunt numai benefice pentru elevii noștri ci și necesare.

Astăzi, abilitățile de gândire de ordin înalt sunt necesare nu numai pentru facultate dar și pentru aproape toți cetățenii și cerute în orice carieră (Wagner, 2008). Sau, așa cum spune Lauren B. Resnick (1987) de la U.S. National Research Council:

”Deși nu este o noutate să incluzi gândirea, rezolvarea de probleme și raționamentul în curriculum-ul vreunei școli, este o noutate includerea lor în curriculum-ul tuturor. Este o noutate să iei în serios aspirația de a face gândirea și rezolvarea de probleme o parte obișnuită a programului școlii pentru întreaga populație…. Este doar o nouă provocare pentru a dezvolta programe de educație care presupun că toți indivizii, nu doar elitele pot deveni gânditori competenți.” (p. 7)

Una din marile probleme cu care se confruntă școlile este că majoritatea este de acord cu importanța acestor abilități, dar ne chinuim cu modul în care aceste abilități ar trebui evaluate. Noi cerem elevilor să gândească ”critic și creativ” și cu toate acestea îi notăm în raport de cum îi putem face pe învățăceii noștri să gândească la fel. Aceasta este una din cele mai mari provocări cu care educația se confruntă acum. Evaluarea deseori conduce predarea, nu invers.

Există o mulțime de idei grozave în această scurtă carte de care am pomenit și pe care aș sugera-o oricui interesat în domeniul educației.

Sursa articolului: https://georgecouros.ca/blog/archives/8720

PS 1. – Despre cartea Different Schools for a Different World

Această resursă scurtă, pe baza căreia se poate acționa, explică concis cei șase factori cheie ai îmbunătățirii școlii în secolul 21: (1) mijloacele de informare, (2) economia, (3) învățarea, (4) plictiseala, (5) inovația, și (6) echitatea. Învățați repede cum abordează frontal școlile aceste șase arii pentru a ajuta elevii să crească ca cetățeni globali, oameni care gândesc critic, inovatori și consumatori avizați de conținut informațional.

Cum te ajută acest scurt ghid să modernizezi cultura școlii și să crești succesul elevilor:

• Să vă gândiți la factorii care îi împiedică pe elevi să aibă succes în lumea Secolului 21.

• Să examinați ce face ca planurile tradiționale de îmbunătățire a școlii să fie contra-productive.

• Să învățați despre blocurile comune de construcție ale învățării aprofundate.

• Să treceți în revistă cercetările care dovedesc că mediile de învățare aprofundată îmbunătățesc rezultatele școlilor ca și angajamentul elevilor și competențele culturale.

• Profilele studiate ale celor câteva școli cu învățare aprofundată care întruchipează modele organizaționale și de instruire care apar în jurul lumii.

PS 2. Iată și filmul promis, care surprinde una din lecțiile doamnei Claudia Chiru

https://www.youtube.com/watch?v=23BpMFNZBcc&feature=share – Roata norocului de la IKEA cu Claudia Chiru & 3H