Iată continuarea articolului lui A.J.Juliani și un video despre de ce discuțiile profesor-elevi (profesorul întreabă, elevul dă răspunsul ”bun”) nu sunt de fapt discuții reale, din care ei să poată învăța să gândească.

https://www.youtube.com/watch?time_continue=38&v=e8zbUruOjyQ – Middle School Fishbowl Discussion by Paul Bogush (edited verson – 6 min.)

Pasul #2: Acvariul

După ce au jucat Jocul discuției de câteva ori, elevii încep să intre în discuție și să stăpânească conversația. Da, ei s-au chinuit cu răspunsurile și cu punerea de întrebări, dar obiectivul primului pas este să-i fac pe ei să vorbească (și eu să am mult mai puțin de vorbit).

A funcționat pentru clasa noastră și pentru multe din școala noastră. Dar nu a fost obiectivul final. Aș prefera să nu am ”morcovul” sau ”nuiaua” (carrot & stick – recompensa sau pedeapsa, n.n.) ca fiind singurul motiv pentru care elevii să vorbească, așa că trebuie să continuăm să ne îndepărtăm de acel motiv și de asemenea să schimbăm formatul către unul care este mai puțin stabilit de carduri.

Vă prezentăm, Acvariul.

Această activitate a fost utilizată de colegul nostru Anthony Gabriele și, ca toate lucrurile bune, noi am modificat-o ca să funcționeze în grupul nostru de elevi. Există online câteva articole bune despre Acvariul – Fish Bowl și multe feluri de a-l face, dar iată cum l-am făcut noi în clasa mea, ca al doilea pas.*

* https://www.facinghistory.org/resource-library/teaching-strategies/fishbowl

Pregătirea Acvariului: Elevii trebuie să fi citit, învățat sau deja explorat un text sau subiect specific înainte de începerea orei. Asta nu trebuie să fie, cu toate astea, tema de acasă. Cheia este că elevii nu învață ceva ”nou” în timpul derulării Acvariului (Fish Bowl), ei în schimb vor învăța unii de la alții în timpul discuției și își vor împărtăși impresiile și întrebările (cam ca în jocul discuției).

Organizarea clasei: Aranjează-ți clasa cu două seturi de cercuri. Un cerc mare în partea exterioară, iar în interiorul acestuia să fie un cerc mai mic de patru-cinci scaune (depinzând de mărimea clasei, acestea poate fi și de trei sau șase scaune).

Cum funcționează: Când elevii intră în clasă ei vor ocupa un scaun. Nu-ți face griji unde stau deoarece toți elevii vor ajunge să intre în mijlocul cercului (Acvariul) pentru discuții. Cercul interior este cel care efectuează vorbirea și discuția. Cei din cercul interior iau notă la discuția din cercul interior. Aceasta poate fi eșafodată de profesor pentru a se concentra pe arii specifice ale subiectului conversației sau mai generală cum sunt însemnările pe care le faci în timpul lecturii. Depinde de situația clasei tale cum îi vei pregăti pe elevii din cercul exterior ca să nu vorbească.

La fiecare cinci minute, tu vei dori să-i înlocuiești pe cei din cercul interior cu noi elevi care să discute. Ei pot prelua discuția din punctul în care era sau pot începe o nouă discuție.

Există două chei pentru a face asta să meargă. Prima, ca profesor, tu trebuie să nu-i îndemni sau să-i pui pe elevi să vorbească. Obiectivul pentru ei este să aibă o zbatere productivă la început și apoi să ajungă la o discuție cursivă. Al doilea, depinzând de clasa ta, ai putea dori să alegi grupurile din acvariu dinainte pentru a avea o bună componență pentru discuții. Asta, firește, depinde de preferința ta ca profesor.

În fine, tu poți evalua această conversație în câteva feluri, dar eu m-aș concentra mai mult pe partea de discuție activă așa cum a fost vorba de la început. Apoi, pe măsură ce faci asta mai des iar elevilor le este mai confortabil, tu poți schimba o rubrică pentru a avea diferite elemente de evaluare care reflectă conținutul discuției.

*Notă: Ca și cu Jocul discuției, tu poți adăuga de asemenea și o componentă online la această activitate. Îi poți pune pe cei din cercul exterior să-și scrie feedback-ul și notițele pe un document comun, un canal de suport ca Today’s Meet, și un forum de discuții într-un LMS, sau oricare alt mod de a face luarea de notițe mai colaborativă.

#nota noastră: Am primit de la Juliani pe adresa noastră de mail și un PDF cu instrucțiunile de organizare ale unei activități Fish Bowl, pe care le vom traduce pentru voi și le vom trimite pe mail celor care doresc să încerce această activitate. Cei care o pot / vor să o citească în limba engleză, o pot primi direct de la Juliani, urmând link-ul din articol.

Pasul #3: Simpozionul

Când elevii au jucat cu succes Jocul discuției și apoi au trecut la acvariu, i-ai adus în situația de a face ei majoritatea vorbirii în clasă. Aceasta este o victorie (și ar trebui sărbătorită!)

Dar, îți aduci aminte care a fost scopul nostru de la început?

Centrarea pe elevi, unde ei pun întrebări și răspund, învățând unii de la alții și având alegerea privind unde își orientează învățarea proprie.

Simpozionul este pasul final în eșafodarea de a-i face pe copii să construiască vorbirea din clasă.

La prima vedere, Simpozionul arată aproape ca și Acvariul. Clasa este aranjată tot cu două cercuri (unul mai mic în interior). Dar, de această dată, pregătirea este diferită.

Elevii vor intra în grupuri de câte 3-6 pentru a se pregăti pentru discuția lor din simpozion. Discuția va dura 20 de minute. Iar în aceasta ei își vor împărtăși impresiile, conexiunile, comentariile și întrebările referitoare la conținut. Ca și grup, ei se pot pregăti împreună sau separat pentru această discuție.

Cercul exterior joacă un rol important în simpozion. Ei iau notițe întâi în cele 20 de minute dar apoi, pentru următoarele 15-20 de minute, ei ajung să-i ”perpelească” pe cei din cercul interior cu întrebări. Aceasta duce discuția din cercul interior la nivelul următor, cu discuții înainte și înapoi cu întreaga clasă.

Ca profesor, câteodată va trebui să joci rolul unui moderator în timpul celei de a doua părți a Simpozionului.

Este amuzant să-i vezi pe elevi făcând vorbirea, punând întrebări, dezbătând și învățând. Asta este ce am sperat eu să văd prima dată când am făcut un Seminar Socratic, dar nu a funcționat, în principal datorită că eu nu eșafodasem o cale prin care elevii să intre încet-încet în obiceiul de a face vorbirea (pe subiect, n.n.) în clasă.

Nu contează dacă tu te uiți la Taxonomia lui Bloom, la Webb’s Depth of Knowledge, sau oricare alt set de standarde sau ghiduri.

Când elevii comunică și colaborează (și vorbesc) se petrece mult mai multă învățare!

Acesta este sistemul în trei pași pe care îl utilizăm și care a funcționat bine, dar a avut constant nevoie de ajustări.

A arătat foarte diferit în termeni de pregătire și timp alocat atunci când l-am făcut cu grupuri diferite de elevi, depinzând de vârsta, nivelul și de experiența lor într-un mediu centrat pe elev.

Iată și un video cu idei despre cum se organizează un Seminar Socratic

https://www.youtube.com/watch?time_continue=64&v=Y-PBzjeYdp0 – Best Practices: Socratic Seminar for Critical Thinking

Chemare la acțiune

Dacă ești ca mine și vrei ca elevii tăi să vorbească mai mult (și să învețe mai mult) , atunci mi-ar face plăcere dacă tu ai împărtăși orice sfaturi sau strategie pe care le folosești în clasă! Te rog împărtășește ideile sau întrebările tale în comentariile la acest articol.

Sursa: http://ajjuliani.com/three-step-system-getting-students-talking/