Stilul Solitar – Intra-personal de învățare este, vorbind în general, opus celui Social – Interpersonal. Persoanele, copiii care utilizează cu preponderență acest stil preferă compania propriei persoane, mai curând decât pe a altora. Celor care învață solitar le place să lucreze într-un loc liniștit, fără altcineva prin preajmă care să-i distragă. Le place pur și simplu să-și petreacă timpul singuri (asta nu înseamnă neapărat că ei urăsc întotdeauna să fie alături de alții).

Solitarii au o legătură puternică cu sinele, știu întotdeauna cum se simt și de ce au nevoie ca să se simtă mai bine. De asemenea petrec mult timp cu autoanaliza, încercând să descifreze de ce reacționează într-un anumit fel într-o anumită situație, reflectează asupra evenimentelor trecute și asupra modului în care le-au abordat. Își alocă timp să își cântărească și evalueze realizările sau provocările. E posibil să țină un jurnal sau un blog personal pentru a-și înregistra gândurile și evenimentele.

Persoanele, copiii cu un stil solitar sunt mai retrași, introspectivi și independenți. Se pot concentra bine, focalizându-se asupra temei curente. Sunt conștienți de propria gândire mai mult ca alții și pot analiza diferitele feluri în care gândesc și simt.

Le place să-și petreacă timpul singuri, le place să călătorească în locuri retrase, departe de mulțime și de cele mai multe ori au un hobby.

Consideră că se cunosc bine, că își cunosc mintea și au o gândire independentă. Este probabil că vor merge la sesiuni de dezvoltare personală, vor citi cărți din acest domeniu și vor folosi orice mijloace pentru a-și adânci înțelegerea propriei persoane.

Preferă să lucreze pentru rezolvarea problemelor retrăgându-se într-un loc liniștit pentru a găsi soluții. Este probabil ca în acest fel să petreacă mult mai mult timp încercând să rezolve problema de unul singur, când ar fi putut să o rezolve mult mai ușor cerând ajutor.

Le place să facă planuri și să-și stabilească scopuri. Își cunosc direcția în care vor să se dezvolte în viață, în formare și carieră. Dacă nu cunosc care este direcția în care vor să meargă au un adânc sentiment de insatisfacție. Preferă să lucreze asupra lor înșiși sau să se gândească mult la asta. În colectiv sunt introvertiți și studiază situațiile păstrând concluziile pentru sine și dezvoltându-și auto-cunoașterea.

Cei care învață intra-personal și preferă să studieze independent pot avea succes în educația lor.

Expresii cheie pentru solitari – intra-personali și ocupațiile cele mai obișnuite

Expresiile cele mai des folosite de cei cu stilul dominant solitar-intra-personal sunt:

• Mi-ar place să am timp să mă gândesc la asta

• Asta este ceea ce gândesc sau simt despre asta

• Aș vrea să mă îndepărtez de toți pentru un timp

• Mă întorc la tine să-ți spun mai multe despre asta

Cei care au ca stil de învățare predominant pe cel solitar-intra-personal, sunt atrași de cariere ca: autori (scriitori, poeți, compozitori etc.), cercetători, rangeri sau agenți de securitate.

Cei au performanțe de vârf în orice domeniu au un bun stil solitar în spatele altor stiluri mai puternic dezvoltate care le-au direcționat cariera.

Iată un model de mix de stiluri de învățare, în care stilul solitar susține pe cel preponderent logic-matematic.

Tehnici de învățare individuală

Datorită faptului că acest tip de copii/ persoane preferă să studieze singuri și obțin mai bune performanțe în acest mod, profesorii nu îi pot ajuta în clasă prea mult, pot doar să fie atenți dacă nu cumva ei s-au blocat singuri datorită reținerii lor naturale de a apela la ajutorul altora și, poate, a inabilității de a lucra/ gândi bine în activități de grup.

Totuși, deoarece participarea egală este importantă, puteți alege metodologii de lucru prin care să îi puneți pe toți elevii să lucreze întâi individual și să vină cu idei, pe care le puteți apoi expune ca și contribuții individuale și apoi le puteți discuta în grupuri, sau cu toată clasa – astfel solidarii nu se vor simți complet izolați.

O altă modalitate prin care îi puteți ajuta este să le oferiți puțin timp unu-la-unu atunci când vedeți că au nevoie de clarificări ale informației pe care nu au izbutit să o clarifice singuri sau când sunt blocați pe un mod de gândire îngust, incorect, nu izbutesc să facă suficiente conexiuni între idei, concepte sau meta-conexiuni.

De asemenea, acești copii ar putea avea probleme de învățare atunci când nu au acasă condiții potrivite de studiu – împart camera cu alt copil, mai expansiv, este distras de activitatea și mișcarea altor persoane din familie, zgomote puternice etc. În acest caz, poate ar fi bine să discutați cu părinții și să găsiți împreună soluții la această problemă.

Iată câteva sfaturi și idei pentru cei care învață prepondernt în stilul solitar:

• Găsește un loc liniștit, retras pentru studiu.

• Nu te izola complet tot timpul. Câteodată solitarii se pot lăsa complet absorbiți în „bula” lor, uitând de lumea exterioară și au totuși nevoie de interacțiunile cu alții și cu evenimentele din lumea reală pentru a se dezvolta.

• Să nu-ți fie teamă să ceri sfatul sau ajutorul altcuiva pentru o problemă pe care nu o poți rezolva singur.

• Să nu-ți fie frică să pui întrebări ca: Ce este aici pentru mine? De ce contează asta? Cum aș putea folosi această idee? Fii conștient de propriile gânduri și sentimente față de temele variate despre care înveți. Aceasta deoarece aceste gânduri proprii au un mai mare impact asupra motivației tale și a abilității tale de a învăța, mai mult decât o au pentru cei care învață în alte stiluri.

• Ține un jurnal.

• Leagă munca ta de viața ta personală, pentru a deveni mai interesat de munca ta

  

Iată modurile în care poți învăța mai bine de unul singur în timp ce stai în zona ta de confort.

Planificarea

Indentificându-ți obiectivele înaintea lecțiilor, îți desenezi propriile căi de învățare intra-personale. Psihopedagogul Louise Sattler afirmă ca cei care învață intra-personal sunt conduși și ghidați în munca lor de propriile rezultate. Linda Berens și asociații săi care au creat Ghidul pentru cele 16 personalități dintr-o organizație, arată că cei introvertiți trebuie să se simtă responsabili de propria învățare și să își ridice permanent nivelul de provocări.

Prin propria măiestrie îți poți construi o viziune a experienței tale de învățare de care să te ții.

De exemplu, poți scrie sau desena o diagramă cu pașii necesari pentru atingerea rezultatelor în învățare. O altă cale prin care îți poți planifica învățarea este să întocmești o listă cu un număr de sub-teme, care să te ajute să-ți amintești câte trebuie să stăpânești la final, similară cu cea a celor Șapte minuni ale Lumii antice.

Definește o vizualizare foarte clară sau o poveste a felului în care va arăta viața ta după ce îți atingi obiectivele. Înțelege motivele pentru care vei îndeplini fiecare obiectiv și asigură-te că te simți fericit când le atingi.

Aliniază-ți scopurile cu propriile credințe și valori. Dacă nu există o astfel de concordanță, ai putea ajunge într-o situație de lipsă motivare și încredere în sine. Cauza în astfel de situații nu este întotdeauna evidentă. Dacă îți dai seama că nu există o potrivire, încearcă să-ți pui întrebări pentru a scoate cauzele la iveală. De exemplu, dacă îți scrii obiectivul și descoperi că nu îți plac anumite părți din el, aceasta este probabil cauza neconcordanței.

Când vrei să îți schimbi obiceiuri sau comportamente, trebuie să ai o dorință puternică pentru a face schimbările pe care le dorești. Explorează beneficiile pe care le vei avea făcând acea schimbare și vizualizează scenariile în care ai făcut deja schimbarea. Dacă nu vei crede cu tărie în beneficii, îți va fi dificil să îți schimbi comportamentul.

Învățarea activă

Mai curând decât doar să citești, îți vei putea aminti lecțiile mai bine dacă vei fi implicat în ele. Asta ar putea să însemne să pui întrebări în clasă, să-ți înregistrezi lecturile sau să rezolvi probleme. De exemplu, dacă ai un curs de matematică sau statistică, poți obține performanțe mai bune în însărcinări și teste rezolvând ecuațiile practice pe care profesorul sau cartea ți le oferă. Richard Felder și Barbara Soloman în “Stiluri și Strategii de învățare” sugerează de asemenea activități cum sunt consultarea de referințe și sublinierile – făcute într-un mod care are sens pentru tine, în materialul lecturat.

Fă asocieri și vizualizează – făcând asta subliniezi ceea ce gândești și simți în același timp. Ai putea dori să faci toate asocierile și vizualizările de unul singur. Dar îți sugerez și să încerci să vorbești cu alții cu mai multă experiență pentru a-ți da seama despre ce gândesc și simt în circumstanțe variate.

Afirmațiile sunt importante pentru tine. Te conduci singur prin felul în care te percepi pe tine în interior. Afirmațiile sunt o bună cale pentru a te asigura că imaginea internă despre tine se potrivește cu obiectivele tale de învățare. Asta se plică și tehnicilor de povestire, așa că include gândirea ta internă și sentimentele în poveștile pe care le compui.

Modelarea prin jocul de rol este o tehnică puternică pentru tine. Nu modela doar comportamente și aparențe. Încearcă să intri înăuntrul capetelor personajelor și să modelezi modul de gândire și sentimentele pe care crezi că le-au avut în diferite circumstanțe. Ai putea să câștigi idei noi vorbind cu oamenii sau citind biografii. Amintește-ți că nu poți crea un model perfect de unul singur. Creează modelul combinând ideile mai multor oameni.

Fii creativ în jocurile de rol. Nu ai nevoie întotdeauna de alți oameni ca să poți juca jocuri de rol, pentru că poți crea tu alte personaje utilizând vizualizarea. De exemplu, ai putea vizualiza pe instructorul tău sau un coleg care exersează o procedură sau abilitate. Lucrează împreună cu aceste vizualizări și vorbește cu personajele. Un avantaj al acestei tehnici este faptu că le poți controla comportamentele!

Relaționarea

Vei fi interesat de lecțiile pe care le înveți dacă simți o conexiune cu ele prin ascuțirea minții și adâncirea înțelegerii prin legarea noului material de teme familiare. Vei stabili o experiență de învățare care te recompensează, prin terenul comun al poveștilor și metaforelor.

Creează un interes personal în temele tale. Un exemplu ar fi cel al piloților care ar putea să dorească să învețe mai mult despre alți aviatori, din trecut și din prezent.

– De ce găsesc ceilalți aviația interesantă? Ce găsesc ei în asta? Ce-i ține motivați? De ce lucrează în acest domeniu?

Poți de asemenea investiga oamenii care sunt ca tine și măiestria minții pe care o poți descoperi în spatele materialului pe care îl parcurgi și care este similară cu a ta. În acest fel, ai o idee asupra motivațiilor acestora și care te interesează și pe tine. De exemplu, poți modela comportamentul unui iubitor de animale sau al unui mecanic despre care înveți și care împărtășesc interese similare.

Gândurile tale au o largă influență asupra performanței și câteodată chiar asupra propriei siguranțe. Gândurile tale fac tot atât de mult parte dintr-un sistem, ca și obiectele, echipamentele fizice pe care le utilizezi. Dar trebuie să fii conștient că și alți oameni fac parte din acest sistem, așa că și gândurile și sentimentele lor pot să afecteze rezultatele întregului sistem.

Ținerea unui jurnal

Păstrând înregistrarea propriilor tale gânduri și emoții față de școală și orele de acolo poate fi o unealtă pentru progresul tău în învățare. Scoate la iveală provocările, ideile și felul în care ai trecut peste ele și ce a mers mai bine. Scrie ce a mers și ce nu pentru tine. În timp ce studiezi, fii conștient de propriile gânduri și îngrijorările care apar. Discută-le cu alții, mai târziu, dacă e nevoie. Ține minte că ar putea fi mai eficient câteodată să pui ceva care te nedumerește deoparte și să-i întrebi pe alții mai târziu. Asta e mai bine decât să pierzi prea mult timp încercând să rezolvi singur. Încearcă să documentezi încercările și erorile din obiceiurile tale de studiu pentru a fi sigur că acestea susțin obiectivele tale de învățare. De exemplu, dacă te simți ușurat după ce ai conturat un capitol, atunci poți scrie în jurnal: Misiune îndeplinită!