Așa cum spune Michael McDowell, doctor în educație, obiectivul învățării bazate pe proiecte ar trebui să fie și acela de a dezvolta la elevi abilități care-i pot ajuta să rezolve o serie largă de probleme și nu doar problema propusă în lecția curentă.

Michael McDowell(EdD) este coordonatorul Districtului școlar Ross, din California. Este totodată autor al unor cărți căutate de profesorii din SUA (bestsellere), cum sunt: Rigorous PBL by Design, The Lead Learner, Developing Student Expertise, Teaching for Transfer (ultimul volum, The Busy Teacher va apare în curând).

De asemenea, el a susținut numeroase conferințe ș workshop-uri și a creat unelte practice și resurse pentru profesori și liderii de școli, nu numai din SUA ci și din alte țări ale lumii. Puteți afla mai multe despre acest autor aici: https://www.hingeeducation.org/

În 2006, am lansat ”Proiectul lupilor”, împreună cu elevii mei de la Liceul New Tech din Napa, California. Proiectul cere elevilor să determine dacă ar trebui să reintroducem lupii cenușii în rezervația naturală de la Yellowstone National Park. Elevii au primit ca sarcină să-și prezinte descoperirile în fața unui panel de experți din mai multe domenii: biologie, protecția mediului în parcurile naționale și drept (proprietatea asupra terenurilor).

Le-am acordat elevilor mei aproximativ patru săptămâni pentru a-și pregăti soluția. Pe parcursul acestei perioade, elevii au lucrat în grupuri pentru a cerceta toate aspectele problemei și au participat la lecții despre ecosisteme, piramidele de energie, drepturile asupra terenurilor, parcurile naționale. În ultimele zile ale proiectului, elevii au pus laolaltă informațiile și prezentarea. În ziua prezentării publice, elevii au împărtășit invitaților informațiile găsite, au răspuns la întrebările experților din panel și au reflectat asupra lucrurilor cheie pe care le-au învățat din participarea la acest proiect.

Proiectul a părut să fie un succes. Nu numai pentru că elevii au fost cu toții angajați de acest proiect, dar au avut și rezultate bune la testul de cunoștințe pentru capitolul din materia respectivă. Cu toate acestea, eu m-am întrebat: ”Ce performanțe ar avea elevii mei în fața unei noi sarcini, dacă eu le-aș da să rezolve o altă situație, nu pe cea a lupilor?”

Predă pentru transfer

Project design (conceperea unui proiect) oferă punctele de start pentru identificarea unei situații pe care să o cerceteze elevii. La prima vedere, intenția are sens: Hai să-i punem pe elevi să aplice conținutul cheie al materiei la o problemă din lumea reală. Cu toate acestea, ideea îngustează atenția elevilor, concentrând-o asupra unei singure situații sau probleme.

Dar când vorbim despre transfer, ne gândim la o lărgire a atenției. Elevii au nevoie să se angajeze în rezolvarea unui număr mai mare de probleme sau situații și nu doar a uneia singure. În exemplul de mai sus, elevii au trebuit să examineze lucrurile dincolo doar de reintroducerea lupilor și să se gândească și la alte lucruri legate de ecosisteme (cum ar fi modul în care înmulțirea lupilor în Parcul Yellowstone ar putea afecta populațiile altor specii de animale din parc sau drepturile celor care dețin proprietăți – case, ferme – situate la granița cu parcul național, n.n.)

La un nivel mai general, atunci când profesorii creează un proiect, ei trebuie să genereze situații multiple pe care elevii să le examineze, ca să-și dezvolte înțelegerea modului în care se aplică conținutul în fiecare context. De exemplu, dacă elevii învață să numere, ei ar trebui să revadă situațiile în care trebuie să numeri bani sau să măsori cantitatea de lichid dintr-o cană.

Soluții

Lansarea unui mozaic modificat: Una din modalitățile de a lărgi atenția elevilor și a te asigura că nu s-au fixat pe un singur context este acela de a le furniza la începutul proiectului situații multiple. Într-una din clase, în loc să încep cu lupii cenușii, am început proiectul împărțind elevii în patru grupuri de câte 5-7 elevi fiecare și i-am pus să se gândească la una din cele patru probleme de mai jos, în situații diferite:

• Declinul speciilor: Declinul populației de vulturii aurii (Golden eagle)
• Specii invazive: Invazia de bambus din California
• Specii invazive: Invazia de nevăstuici din Noua Zeelandă
• Specii exotice dezirabile: Caii sălbatici de pe Insula Assateague (https://www.nps.gov/asis/learn/nature/horses.htm)

Grupurile de elevi au examinat fiecare situație și au determinat care este problema, cum s-a creat această problemă, cum și de ce s-a perpetuat ea.

Apoi, i-am pus pe elevi să formeze noi grupuri, având în fiecare nou grup prezenți câte 1-2 elevi din fiecare din grupurile inițiale. După ce elevii din fiecare grup au împărtășit cu ceilalți problema examinată în grupul inițial elevii din noile grupuri au examinat similaritățile și diferențele dintre variatele situații. În mod specific, ei au căutat răspunsul la următoarele întrebări:

• În ce măsură aceste probleme au legături una cu alta?
• Care par să fie principiile de bază care leagă aceste situații una de cealaltă?
• Prin ce diferă aceste probleme?

Această activitate a condus elevii la o mi mare înțelegere a principiilor și modelelor de bază ale ecosistemelor și la un nivel mai înalt de angajament pe parcursul proiectului, deoarece elevii rezolvau mai multe probleme, nu doar una singură. Asta a condus și la o varietate de prezentări, discuții și la dezvoltarea unor noi probleme/ situații.

Continuări

O continuare este o activitate de la sfârșitul proiectului în care elevilor li se prezintă o nouă problemă, într-un context nou, care este legată de același conținut cheie al materiei ca și problema originală. De exemplu, în una din clasele mele i-am pus pe elevi să treacă prin proiectul cu lupii. În orice caz, a doua zi după ce elevii din primul exemplu și-au prezentat soluțiile în fața experților, le-am dat o problemă cu totul nouă (cum ar fi cea a bambusului din California, sau a vulturului auriu, a nevăstuicilor din Noua Zeelandă sau alta similară) și le-am spus că trebuie să compare și să găsească diferențele între noua problemă și cea cu lupii. În plus, ei trebuiau să propună o soluție și să determine de ce acea soluție a fost similară sau diferită față de cea pe care au creat-o original în cadrul proiectului cu lupii.

Le-am acordat elevilor timpul pe parcursul a două ore la materia mea, ca să rezolve această nouă problemă și să se pregătească să împărtășească soluția cu restul clasei. Acest cadru scurt de timp le-a permis să se concentreze mai mult la gândirea legată de conexiunile dintre probleme și situații, în loc să încerce să construiască un nou produs. După aceea, elevii s-au angajat la o discuție cu întreaga clasă. Pentru a ne structura conversația, am organizat un Protocol Harkness*, într-un mod care să asigure faptul că toată lumea a fost auzită și că toți elevii vor avea oportunitatea de a răspunde la următoarele întrebări: :

• În ce măsură aceste probleme au legătură una cu alta?
• Care par să fie principiile de bază care leagă aceste situații una de cealaltă?
• Unde diferă aceste soluții? Și de ce diferă soluția ta?

* https://katherinecadwell.wordpress.com/what-is-the-harkness-method/

Creează și analizează probleme construite de elevi

În altă clasă, am parcurs împreună cu elevii proiectul cu lupii. Am revăzut diferitele aspecte ale problemei, cum ar fi schimbările în populația altor animale și competiția cu grupul de actori din vecinătate (fermieri/crescători de animale, oameni de știință). Apoi, le-am cerut elevilor să facă un brainstorming pentru a găsi probleme analoge cu cea a lupilor cenușii. Pentru mulți dintre elevi, a fost nevoie să le furnizez o structură și link-uri la câteva site-uri care ofereau exemple.

Elevii au generat mai multe probleme care implicau schimbări în numărul populației de animale și competiția cu alți actori, cum ar fi traseele de migrație ale berzei țipătoare (în Manciuria) și infrastructura conductei de petrol Keystone XL (Canada – SUA). Întrebările au fost create în jurul fiecăruia din aceste contexte și au inclus unele întrebări ca: ”În ce măsură ne putem angaja cu succes în interesele concurente pentru a crea ecosisteme, economie și comunități sănătoase?”

În momentul în care au fost create un număr de probleme, le-am cerut elevilor să formeze grupuri mici și să aleagă o problemă pe care să se concentreze. Ca rezultat, clasa a început să rezolve probleme multiple. La sfârșitul capitolului, elevii și-au prezentat problemele și soluțiile, iar restul clasei a primit sarcina de a le compara și a-și pune în contrast propriile probleme și soluții cu cele prezentate de ceilalți colegi.

Învățarea bazată pe probleme și pe proiecte sunt modele concepute pentru ca elevii să-și transfere învățarea de-a lungul unor situații multiple. De aceea, profesorii trebuie să se asigure că elevii analizează și evaluează situații multiple în cadrul unui proiect pentru a extrage cel mai mare beneficiu din aceste experiențe.

Sursa: https://www.edutopia.org/article/using-project-based-learning-help-students-develop-transferable-skills