Știm că mulți dintre voi sunteți deja familiarizați cu hărțile mentale și le utilizați la clasă. Recent, ne-a atras atenția un articol din Cult of Pedagogy care prezintă o nouă unealtă de lucru menită să provoace elevii la discuții mai elaborate, să creeze noi conexiuni între idei, să provoace gândirea critică și să ajute la dezvoltarea acestor hărți mentale care facilitează învățarea sustenabilă. Este vorba de ”gândirea hexagonală”, un kit de lucru propus de Betsy Potash – o profesoară care a predat timp de un deceniu limba engleză în Bulgaria, după care a început să construiască un site plin de articole, filme și înregistrări audio, menit să ajute profesorii de limba engleză/ literatură care vor să fie creativi în predare> Și nu numai pe ei pentru că, așa cum veți vedea, gândirea hexagonală poate fi folosită la orice materie. Și această unealtă nu este singura creată de Betsy, ea a creat și împărtășit și alte strategii creative de lucru, cum ar fi ”degustarea de cărți”, escape rooms, ”totul pe o pagină” (one-pagers), schițele (sketchnotes), hiper-documentele și altele.

Deși gândirea hexagonală nu este nouă pentru domenii cum ar fi lumea afacerilor și inovație, abia a început să-și croiască drumul spre lumea claselor de școală. Este o metodă care încurajează elevii să se gândească la conexiunile dintre idei și să găsească nuanțele acestor conexiuni. Dacă sunteți în căutarea unui nou cadru pentru discuții și gândire critică, acesta ar putea fi exact unealta pe care o căutați.

Fie în clasa fizică, fie în formula online, gândirea hexagonală poate fi o modalitate nouă prin care să creșteți energia discuțiilor din clasele voastre. ”Elevii voștri vor vedea lucrurile într-un nou mod, pe măsură ce încearcă să găsească conexiunile dintre o arie largă de idei,” scrie profesoara de engleză Betsy Potash în articolul ei din Cult of Pedagogy. Având în acest an atât de mulți elevi care învață de acasă, această strategie vă poate ajuta să-i aduceți pe copii în ”zona gândirii critice”.

Este o idee de activitate pe care o puteți utiliza de exemplu, atunci când discutați despre o nuvelă/ roman, utilizând forme geometrice care să-i ajute pe elevi să examineze probleme complexe și să conecteze ideile principale.

Procesul gândirii hexagonale, în care elevii conectează o serie de idei în jurul unei teme – un proces al cărui rezultat final poate arăta complet diferit pentru fiecare elev individual sau grup în parte – este destinat să-i pună pe copii să gândească critic, să facă conexiunile ideilor din carte, să dezbată și să furnizeze dovezile care le susțin raționamentele. Betsy Potash îl descrie ca pe ”o trambulină pentru o discuție în totalitate creativă.”

Cum funcționează

Atunci când plasezi o idee pe o formă de hexagon, vei avea șase laturi la care poți atașa alte forme de hexagon pe care să notezi idei care se conectează cu prima. Atunci când plasezi mai multe idei pe mai multe forme hexagonale, discuțiile despre unde se conectează toate vor fi de fiecare dată. diferite.

Dacă vei da aceleași șapte carduri hexagonale cu șapte idei unui număr de șapte oameni, crezi că ei vor crea aceleași rețele de hexagoane interconectate? Oare oamenii vor explica conexiunile pe care le-au făcut în același mod?

Nu, desigur.

Și asta este cu adevărat frumusețea gândirii hexagonale. Ea furnizează o trambulină pentru o discuție în totalitate creativă. Atunci când dai unui mic grup de elevi un pachet de hexagoane și le ceri să le conecteze așa cum aleg, fiecare grup va veni la final cu o rețea diferită, pentru motive diferite. De-a lungul procesului, sperăm că își vor pune unul altuia întrebări și că se vor cufunda în gândirea despre conceptele scrise pe ele, argumentând despre ce idee se conectează mai bine cu un concept important și care dintre exemple merită să ocupe una din cele șase laturi prețioase.

Desfășurarea pas cu pas

Haideți să ne imaginăm că elevii tăi sunt împărțiți în mici grupuri, iar fiecare grup se uită la un pachet de hexagoane frumoase.

Și acum?

Îți recomand să dai pentru prima dată startul acestei activități dându-le instrucțiuni care sună cam așa: :

Odată ce aveți fiecare setul de hexagoane, pentru grupul vostru este momentul să începeți să faceți conexiuni între ele. Veți discuta acum despre cum arătați modul în care idei și opțiuni diferite se conectează și de ce vă gândiți la aceste conexiuni. Toată lumea va vedea lucrurile în mod diferit, și asta e normal. Continuați să discutați până veți descoperi conexiunile care rămân valabile. Pe măsură ce vă discutați ideile, utilizați textul cărți/ povestirii pentru a găsi dovezile care susțin ideea că acele conexiuni alese sunt puternice.

Fiecare hexagon se poate conecta cu până la șase alte hexagoane. Aranjați-le și re-aranjați-le până simțiți că aveți cea mai puternică rețea de hexagoane pe care o puteți obține. Apoi începeți să explicați conexiunile pe care le-ați făcut, cu ajutorul săgeților de conectare, scriind pe ele de ce ați creat conexiuni între hexagoanele cheie. Fiecare membru din grup va contribui în mod diferit, și asta e în regulă. Aveți nevoie să aveți în grup oameni care ascultă și mută piesele pentru a crea rețeaua, oameni care dezbat, oameni care pun întrebări.

Spre sfârșitul discuției voastre, ar trebui să aveți o rețea interconectată de concepte, împreună cu o explicație clară a conexiunilor. Dacă lucrați cu hexagoane din hârtie, lipiți-le cu bandă adezivă sau cu lipici pe o altă bucată de hârtie (mai mare) pentru a le asigura poziția, sau faceți o fotografie a rețelei create de voi. Dacă lucrați digital, trimiteți cele două slide-uri: rețeaua de hexagoane terminată și pagina cu explicațiile conexiunilor.

Aici este mult loc pentru ca elevii să participe, fiecare în modul lui unic. Pentru mine, partea care evidențiază această activitate este aceea că elevii pot vedea că toată lumea poate avea roluri diferite, și că fiecare contează.

Două exemple

Haide să vedem cum ar putea arăta asta în clasa ta. Pentru a vă fi de ajutor în situația prezentă, voi împărtăși exemple create în Google Slides, deoarece este posibil să conduci discuțiile și activitățile în grupuri mici prin intermediul canalelor online. Dar hexagoanele de hârtie sunt de asemenea minunate, atunci când le putem folosi în clasa fizică.

Exemplul 1: Arta limbajului (limba engleză)

Haideți să ne uităm la modul în care se desfășoară discuțiile în gândirea hexagonală la o oră de limba engleză în care se discută despre cartea lui George Orwell – 1984*:

* https://archive.org/details/1984_romana

Iată (din articolul original – vă invităm să vedeți toate ilustrațiiele și acolo) fișa de deschidere, cu termenii de referință înșirați individual (în căsuțe de text care se pot muta):

Acum elevii pot discuta plasarea termenilor/ hexagoanelor. În acest caz, în loc să miște hexagoane de hârtie, ei vor intra în Google Slide, apoi pe măsură ce vor decide unde să plaseze fiecare termen, ei vor folosi funcția drag and drop pentru a mișca hexagoanele cu termeni în cadrul rețelei. După ce au făcut conexiunile între termeni așa cum au dorit, trebuie să explice alegerile pe care le-au făcut. Asta se poate face în mai multe moduri:

• Elevii își pot înregistra argumentele pentru una sau două conexiuni cu ajutorul unei unelte cum este Flipgrid,
• Fiecare elev și-ar putea scrie analiza într-un document, sau
• Grupurile pot colabora pentru a scrie explicațiile pentru mai multe din conexiunile lor, sau ar putea să le prezinte verbal în fața clasei.

Aruncați o privire la cum ar putea să arate o explicație scrisă a rețelei de hexagoane de mai sus (ilustrația o găsiți în articolul original. În acest caz, elevii au împărtășit explicațiile pentru cinci conexiuni, dar tu poți ajusta numărul lor în funcție de nevoile clasei tale. Unele conexiuni vor fi întotdeauna mai interesante decât altele – acelea care generează mai multe dezbateri, acelea unde trei secțiuni cheie se leagă la un loc. Pune-i pe elevi să scrie sau să prezinte mai curând conexiunile cheie, în loc să-i pui să le prezinte pe toate.

Exemplul 2: Științe

Haideți acum să aruncăm o privire asupra modului în care poate arăta această strategie aplicată la o oră de științe. Imaginează-ți că ora ta are ca subiect încălzirea globală și vrei să-i ajuți pe elevi să treacă în revistă principalele idei legate de această temă.

Iată deschiderea: Pentru această versiune, elevii pot muta atât hexagoanele cât și termenii, creând mai multe rețele diferite. Apoi ei pot utiliza săgețile de conexiune pentru a marca acele intersecții pe care le vor explica în detaliu.

Grupurile de elevi discută posibilitățile, trăgând hexagoanele și plasându-le în locurile în care consideră că se potrivesc. Produsul final poate arăta în sute de moduri diferite.

Odată creată rețeaua, ei își scriu/ prezintă explicațiile ca mai sus.

Crearea pachetelor de lucru pentru gândirea hexagonală

Poți crea pachete de hexagoane având termenii deja scriși pe ele (lasă-i pe elevi să te ajute la tăierea lor!), sau poți tipări foi cu o rețea de hexagoane ca la primul model și să-i inviți pe elevi să discute despre conceptele pe care vor să le treacă pe ele, înainte de a discuta despre conexiuni.

Nu contează cum le vei crea, vrei doar ca aceste seturi de hexagoane să fie umplute cu idei cheie extrase din lecția recentă, împreună cu legături interesante de la alte discipline și cu situații/ probleme din lumea modernă. Gândirea hexagonală face mai ușoară integrarea materiilor și aduce în discuție conexiuni relevante cu lumea reală, actuală.

• Haide să spunem că vei crea un pachet de hexagoane pentru cartea lui Jason Reynolds, Long Way Down. Vei umple hexagoanele cu personajele, temele cărții și elementele de stil, dar și cu personaje extrase din știrile, mișcările politice curente, din cărțile similare studiate și informații despre autor.
• Acum imaginează-ți că vei crea un pachet pentru un capitol care acoperă o întreagă perioadă artistică. Poți să pui termeni artistici și artiști cheie, dar și autori de cărți și figuri politice importante din acea perioadă, precum și artiști și mișcări artistice curente, care sunt legate de unele idei sau artiști din perioada studiată.

Cât despre cum să faci formele în sine, există o multitudine de opțiuni care să-ți salveze timpul, indiferent dacă vrei să utilizezi hexagoane digitale sau unele din hârtie.

Hexagoane digitale

• Poți avea acces la o copie gratuită a kit-ului pentru gândirea hexagonală chiar aici: http://www.nowsparkcreativity.com/p/free-hexagonal-thinking-digital-toolkit.html
• Poți crea propriile hexagoane digitale cu PowerPoint sau Google Slide, urmând aceste instrucțiuni: https://m.youtube.com/watch?feature=emb_title&v=6BSxQepDY7k

Hexagoane din hârtie

• Utilizează acest generator de hexagoane: http://pamhook.com/solo-apps/hexagon-generator/
• Tipărește și laminează aceste hexagoane colorate pe care poți apoi scrie cu markere care se pot șterge – o variantă pentru discuții rapide: https://www.teacherspayteachers.com/Product/Hexagonal-Thinking-Hack-Dry-Erase-Hexagons-Any-Discipline-5299187
• Tipărește pe foi albe fișe cu mai multe hexagoane (le poți crea cu ușurință în PowerPoint, utilizând funcțiunea shapes), pentru a le da unor grupuri mici de elevi, apoi cere-le să genereze termenii cheie, idei, conexiuni către alte materii, conexiuni cu lumea modernă etc. pe care să le scrie pe hexagoanele lor și apoi să le decupeze. Apoi pune grupurile să schimbe între ele pachetele de hexagoane completate, în așa fel încât să discute pe marginea unor idei noi.
• Creează-ți propriile modele de hexagoane, cu termeni cheie, pe care îi poți schimba ori de câte ori vrei să organizezi o discuție bazată pe gândirea hexagonală. Decupează-le, de preferință în timp ce vezi filmu/ serialul preferat, sau fă din decuparea lor de către elevi primul pas al discuției din clasă – ei le taie în timp ce discută cum să conecteze ideile scrise pe ele.

Un adaos amuzant la orice pachet de hexagoane din hârtie este un set de săgeți de conexiune. Poți tipări pe hârtie câteva bule cu săgeți (din nou te ajută funcția shapes din PowerPoint), pe care elevii le vor pune la intersecțiile cheie. Dacă le faci mai mari, îi poți pune pe elevi să le umple cu explicațiile conexiunii. Pentru asta merg bine și autocolantele pe care se poate scrie.

Te întrebi cum poți să pui note pentru această activitate?

Există câteva modalități prin care ai putea pune note pe această activitate de gândire hexagonală. Ai putea să-i pui pe toți să scrie o scurtă reflecție la sfârșitul contribuțiilor lor și să o notezi. Ai putea folosi această scurtă reflecție ca trambulină pentru o temă de scriere, cerând elevilor să explice și argumenteze conexiunile cheie făcute în timpul discuției, apoi să notezi tema scrisă. Ai putea să-i pui pe elevi să susțină prezentarea conexiunilor cheie în Flipgrid. E ușor.

Dar vreau să-ți sugerez de asemenea și o opțiune ceva mai complexă. Recent, am luat un interviu co-autoarei cărții ”În căutarea învățării mai profunde” (In Search of Deeper Learning), Sarah Fine. Una dintre descoperirile ei, după ani de studii desfășurate în multe licee din America, a fost că noi profesorii cerem rareori elevilor să colaboreze cu adevărat la materiile de bază, astfel că nu creăm cu adevărat între ei o cultură a interdependenței. Ei nu ajung să-și folosească talentele individuale pentru a contribui la produsul final creat de o echipă, deși acesta este modul în care arată cel mai adesea proiectele din lumea reală. În schimb, noi favorizăm ceea ce ea numește “lockstep learning” (învățarea captivă/ încătușată). Toată lumea trebuie să facă același lucru, separat.

Așa că, pentru gândirea hexagonală poate vei da o notă pentru rețeaua finală creată de grup. Și le vei cere copiilor să împărtășească cu toată clasa modul în care forțele lor speciale, diferite, le-au permis să contribuie la produsul final.

Poate că unii dintre copii sunt grozavi la activitățile de brainstorming, propunând mulți termeni grozavi și idei care să fie scrise pe hexagoane. Poate unul sau doi elevi din grup sunt foarte buni la scris și desenat. Ei pot să crea minunate reprezentări vizuale ale termenilor și ideilor. Poate că unii dintre elevi strălucesc la partea de conducere a discuțiilor. Poate unii pot face în mod natural conexiuni în spațiu, vizuale și pot ajuta la mutarea hexagoanelor pe măsură ce ascultă discuțiile din grup. Poate unii sunt excelenți ascultători și pot lua notițe despre ce aud de la ceilalți. Poate unii sunt buni mediatori și pot ajuta la găsirea unui teren comun, calmând dezbaterile prea aprinse, atunci când discuția devine prea intensă.

Dacă mergeți pe acest drum, cred cu adevărat că merită să discutați dinainte cum arată echipele de proiect din lumea reală și modul în care oamenii contribuie în diferite feluri. Apoi, la sfârșit, poți să-i lași pe copii să scrie un scurt paragraf despre modul în care au contribuit, pe baza propriilor forțe și abilități și, dacă sunt mulțumiți de dinamica grupului, de modul în care au colaborat și de rezultatele lor.

Variații și adăugiri

Lucru individul sau cu parteneri

Acest tip de activitate se pretează cu certitudine la fel de bine pentru însărcinări individuale, sau ca îndemn pentru lucrul împreună cu un partener sau mai mulți. Dar cu un grup mic vei obține mai multe perspective privind ce și unde să plasezi, ceea ce poate fi frumos și util. Poți să te gândești să dai elevilor opțiunea de a lucra singuri, cu un partener sau în grup.

Adăugarea de elemente vizuale

Dacă tu sau elevii tăi sunteți fani ai metodei schițelor** sau al ideii de ”totul pe o pagină*** (one-pagers) poți oricând adăuga un strat vizual rețelei de hexagoane. Invită elevii să-și ilustreze conceptele cu imagini reprezentative sau să adauge citate din textul analizat, pentru a aduce în conversație o mai bună înțelegere a ideilor.

** http://www.nowsparkcreativity.com/2018/08/046-sketchnotes-are-awesome-with-mike.html

*** https://www.cultofpedagogy.com/one-pagers/ – A Simple Trick for Success with One-Pagers

Cu siguranță, asta nu e neapărat necesar, dar adaugă încă o dimensiune în discuție și, la o eventuală prezentare publică a rețelei conceptuale.

Puteți face o ”plimbare prin galerie”

După ce elevii tăi și-au completat rețelele de hexagoane (când sunteți în clasa fizică), puteți face o ”plimbare prin galerie” pentru ca elevii să-și vadă unii altora rețelele de concepte și să verifice ce fel de conexiuni au făcut colegii lor (online se poate face asta printr-o prezentare colaborativă în Google slides). Sau poți pune fiecare grup să facă o prezentare scurtă în fața întregii clase (în sesiunea online comună) despre cele mai interesante puncte de conexiune pe care le-au găsit. Cum să le aleagă? Hexagoanele care au stârnit cele mai aprinse discuții sunt probabil cel mai amuzant de împărtășit și toți vor vedea cum ceilalți au amestecat și potrivit aceleași hexagoane într-un mod unic.

Atunci când aduci în clasa ta gândirea hexagonală – fie că e vorba de o clasă online sau copiii sunt prezenți în persoană – aduci o scânteie proaspătă de energie în discuțiile din clasă. Atunci când elevii tăi vor căuta noi modalități de a conecta idei ample, ei vor vedea lucrurile în noi moduri. Dacă ai descoperit în acest an că e dificil să-i faci să vorbească, mai ales pentru că au făcut tranziția la un scenariu nou, cu siguranță nu ești singurul/a. Gândirea hexagonală ar putea fi tocmai ceea ce cauți pentru a-i ajuta pe elevii din clasele tale să facă trecerea înapoi la zonele în care își foloseau gândirea critică.

Sursa articolului: https://www.cultofpedagogy.com/hexagonal-thinking/

P.S. Aveți mai jos și alte două articole pe aceeași temă 🙂

Lumea minunată a gândirii hexagonale – https://socialstudiesoutloud.com/2017/02/16/the-awesome-six-sided-world-of-hexagonal-thinking/

Ghidul utilizatorului pentru Gândirea hexagonală – https://www.unstucklearning.design/post/2018/09/12/a-users-guide-to-hexagonal-thinking