Ashley Taplin, care a fost profesoară de matematică, coordonator pentru instruirea profesorilor în școala ei, lucrând în prezent ca expert în strategiile didactice din domeniul matematicii într-un întreg district școlar din Texas, a propus profesorilor de pretutindeni, printr-un articol publicat în Edutopia, o adaptare pentru învățarea online a unui model de strategie de învățare colaborativă, foarte eficientă, pe care a dezvoltat-o în urmă cu câțiva ani, împreună cu altă profesoară de matematică din district.

Ashley este și creator de curriculum pentru matematica de gimnaziu și colaborează cu alți profesori pentru a incorpora practicile de învățare socio-emoțională în conținutul acestei materii, considerată de mulți aridă.

Învățarea colaborativă a fost evidențiată de doi dintre cercetătorii din domeniul educației – John Hattie și Robert Marzano* ca fiind una din strategiile cu randament înalt care adaugă valoare atât instruirii adresate întregii clase cât și muncii individuale a elevilor, stimulând angajamentul elevilor și colaborarea dintre ei în procesul de învățare din clasă.

* https://www.evidencebasedteaching.org.au/robert-marzano-vs-john-hattie/ – 8 Strategii asupra cărora au căzut de acord Robert Marzano & John Hattie

Anul trecut am utilizat cercetările lui Hattie și Marzano pentru a face echipă cu profesoara de matematică (de liceu) Kathleen Janysek pentru a crea împreună o strategie de învățare colaborativă pe care am intitulat-o Try It, Talk It, Color It, Check It** – Încearcă asta, Vorbește despre ea, Colorează-o, Verifică.

** https://www.edutopia.org/article/strategy-boosting-student-engagement-math

Atunci când am implementat strategia, am utilizat cele trei componente pe care Hattie și Marzano le indicau ca fiind esențiale pentru succes – structura, grupurile mici și instruirea explicită și cum să lucrezi eficient în grupuri – iar rezultatul a fost dramatic, schimbând radical modul în care arătau, se auzeau și se simțeau lecțiile de Algebră I ale lui Kathleen. Liniștea s-a transformat în discuții și dezbateri, iar dependența elevilor de profesor s-a transformat în independență. În final, eu și Kathleen am creat o nouă abordare, care a înlocuit practica tradițională de scris pe tabla albă (whiteboard practice), angajându-i pe toți elevii și nu doar pe unii dintre ei.

Cu toate acestea, atunci când învățarea online a devenit generală, noi a trebuit să revizuim modelul Try It, Talk It, Color It, Check It pentru a vedea cum se poate adapta pentru o clasă virtuală. Abordarea noastră a implicat și anticiparea nevoilor emoționale și de învățare ale elevilor și am regândit, pas cu pas modul în care activitatea se poate desfășura online, de la prezentarea problemei la solicitările de feedback.

Planificarea transformării

Kathleen și cu mine am început prin a căuta uneltele care ar fi putut găzdui discursul elevilor, incorporând și structura, lucrul în grupurile mici și instruirea explicită pe care le recomandă Hattie și Marzano. Am căzut amândouă de acord să folosim Jamboard pentru a crea un spațiu structurat care era limpede și eficient și am utilizat camerele de discuție ale platformei pentru a găzdui lucrul în grupuri.

Pentru a-i îndruma pe elevi noștri cum să lucreze eficient în grupuri, având în vedere izolarea cu care se confruntă, ne-am întors spre îndemnurile învățării sociale și emoționale pentru a infuza acea componentă cu o construire intenționată a abilităților de relaționare. Ne-a plăcut de asemenea să facem clare în fața elevilor așteptările de participare.

Procesul

În mediul virtual, procesul Try It, Talk It, Color It, Check It începe cu un timp de lucru individual. Le arătăm elevilor o problemă și le dăm unul-două minute să o rezolve singuri. Acest timp independent Try It – Încearcă asta a fost esențial pentru a da elevilor șansa de a-și genera propriile idei de rezolvare sau întrebări despre acea problemă.

Când s-a scurs timpul, distribuim elevii în grupuri, în camerele de discuții, cu un îndemn tip SEL (ex. ”Ce te face să te simți cel mai fericit?”). Întrebările de acest tip pe care le selectăm, exemple ale ”cercurilor de ascultare”, au fost susținute de cercetările CASEL** dintre cele care-i ajută pe elevi să-și dezvolte conștientizarea socială și abilitățile de relaționare.

** https://www.waterford.org/education/15-activities-for-teaching-casel-core-competencies/ – 15 activități pentru predarea competențelor socio-emoționale cheie

Cercurile de ascultare

Pentru a începe această activitate, care predă ascultarea activă, separă clasa în grupuri de 4-5 elevi. Pune-i pe elevi să răspundă cu rândul la întrebarea ta tip ”să ne cunoaștem”. Dacă vreunul din elevi întrerupe pe cel care vorbește, amintește-le că tuturor le vine rândul să-și dea răspunsul.

Iată câteva idei de întrebări:

• Dacă ai putea să mergi oriunde în lume, în ce loc ai alege să mergi?
• Ce te face să te simți cel mai fericit?
• Dacă ai fi un animal, ce fel de animal ai vrea să fi?
• Pe cine admiri mai mult și de ce?
• C ce vrei să fii când vei crește mare?

La sfârșitul activității, discutați împreună cu întreaga clasă despre ce au aflat în grupurile lor. Pentru a te asigura că fiecare elev se simte inclus, încearcă să împerechezi elevii, punându-i să spună fiecare câte un lucru din ce a aflat despre celălalt în timpul activității în grupuri.

Mulți dintre elevi participaseră deja la ore online unde rutina cerea ca ei să aibă camerele închise și microfoanele pe mut; de asemenea ne-am confruntat cu provocarea elevilor care intrau în camerele de discuții și nu discutau unii cu alții până nu le arătam noi cum. Incorporarea îndemnurilor SEL a spart aceste bariere, în mai multe moduri.

În primul rând, elevii aveau un punct de intrare pentru începe să vorbească imediat ce intrau în camerele de discuții, și discuțiile lor erau mai pline de energie – mai mult decât ar fi fost dacă nu foloseam aceste îndemnuri SEL. În plus, știind că discuțiile lor sunt legate de competențele SEL, discutarea lor în camerele de discuții i-a mișcat dincolo de ideea că ei sunt acolo ca să se distreze și am început să vedem conversațiile ca pe interacțiuni voluntare ale elevilor, întărind noțiunea că toate vocile sunt auzite și au valoare în acest proces.

Odată ce elevii au început să se simtă confortabil să discute unii cu alții în camerele de discuții, ei au început procesul de rezolvare a problemei de matematică, explicându-și unii altora strategiile și soluțiile – faza Talk It – Vorbește despre ea a modelului. Când au căzut de acord asupra unui răspuns, au fost instruiți să utilizeze o funcțiune de vorbit și scris a platformei Jamboard (scribe): funcțiunea de scribe i-a introdus într-un anume loc pe Jamboard iar speaker-ul le-a explicat pașii pe care trebuie să-i facă pentru a scrie soluția lor. La final, elevii au discutat despre cât sunt de încrezători în soluția lor, pe care apoi funcțiunea de scribe a notat-o cu un cod de culoare (faza Color It – Coloreaz-o) pe Jamboard (verde = “Am înțeles și putem să-i învățăm și pe alții”; galben = “Avem o idee, dar suntem puțin nesiguri;” roz/roșu = “Răspunsul nostru este probabil greșit și avem nevoie de ajutor.”).

După aproximativ cinci minute, elevii s-au întors din camerele de discuții la sesiunea principală, iar Kathleen i-a pus în temă, arătând pagina de Jamboard a grupului ales și rugând unul dintre elevii din acel grup să explice. Codurile de culoare ne-au permis să identifică zonele în care era nevoie de mai multă instruire și discuții și a fost minunat să-i auzi pe elevi cum își împărtășesc gândirea și modul în care a decurs procesul în grup, cu un plus de încredere.

După fiecare problemă am repetat procesul Try It, Talk It, Color It, Check It, și, în timp ce se întâmpla asta, Kathleen și cu mine am intrat prin camerele de discuții. Având rolul de parteneri-antrenori, eu și Kathleen am ascultat și am susținut dialogul elevilor și apoi ne-am sfătuit rapid ca să identificăm grupul pe care l-am fi selectat ca să explice și clarifice conceptele greșite – faza Check It – Verifică a modelului.

Încheierea

La finalul procesului, i-am interogat pe elevi, căutând să obținem de la ei un feedback, folosind pentru asta ultima pagină de Jamboard pentru a le măsura angajamentul și încrederea în înțelegerea conținutului. Kathleen le-a explicat că acest feedback va constitui o informare pentru practica de instruire a profesorului și ne va permite să continuăm munca cu orice elev care ar avea nevoie de un suport suplimentar. Mi-a plăcut că această parte a procesului a furnizat un spațiu în care elevii să reflecteze în siguranță asupra activității lor și să dea un feedback onest – și să-și asume învățarea.

Am fost încântate să-i vedem pe elevi cât sunt de angajați – unul din elevi și-a activat microfonul ca să ne spună cât de mult s-au distrat în timpul acestei activități. Văzând și auzind feedback-ul elevilor a confirmat faptul că această strategie este foarte bună, chiar și în mediul virtual și modul în care colaborarea și discuțiile bogate pe marginea matematicii se pot petrece oriunde, dacă noi folosim cu intenție uneltele care întăresc învățarea.

Sursa articolului: https://www.edutopia.org/article/adapting-effective-math-collaboration-activity-distance-learning