Am rămas datori cu traducerea părții a doua a articolului lui A.J.Juliani, recomandat și de John Spencer.

Iată aici ultimele două structuri propuse de Juliani pentru mediile de învățare hibride.

3. Modelul Flipped – învățare răsturnată (cu grupare bazată pe nevoi)

Trecând prin pașii următori pentru a-ți ”răsturna” instruirea și a stabili un model de lucru bazat pe diferențiere în clasa ta hibridă A/B, te rog să păstrezi în minte câteva lucruri.

Primul, este să realizezi că acest model poate funcționa la orice materie. Pentru ca modelul să funcționeze cu succes, profesorul trebuie să aibă o idee clară asupra obiectivelor, a ceea ce trebuie să știe și să poată face elevii la sfârșitul orei și modul în care își vor demonstra cunoașterea/ înțelegerea. Va trebui de asemenea să poți preda conceptul principal prin intermediul unui film video, iar elevii vor avea nevoie de o modalitate de a accesa acel video acasă (sau la începutul orei).

În al doilea rând, nu petrece prea mult timp gândindu-te la resursele pe care le vei utiliza pentru a face acel film video. Deseori profesorii rămân blocați în partea tehnică a lucrurilor în loc să facă pur și simplu ceva, cum se pricep, și apoi de-a lungul timpului să devină mai buni la producția lor. Asta mi s-a întâmplat și mie, mult înainte de a realiza că aceste filme nu trebuie să fie pretențioase.

În al treilea rând, asigură-te că utilizezi această strategie pentru a afla ce știu elevii tăi și ce mai au nevoie, apoi condu-i spre acea situație/ poziție în care își pot demonstra înțelegerea. Atunci când faci evaluarea inițială a elevilor, scopul nu este să vezi ”cine și-a făcut lecția acasă” ci în ce mod instruirea ta poate ieși în întâmpinarea punctului în care se află elevii tăi în ce privește nivelul actual de înțelegere.

Cum să începi să-ți ”răstorni” instruirea

Pentru a face acest model să funcționeze în clasa ta, iată mai jos 10 pași (unii mai lungi decât alții):

1. Profesorii identifică un anume concept sau abilitate pe care să-și concentreze instruirea (câteodată acesta este dictat de curriculum).
2. Profesorii creează un scurt film de instruire (utilizând Screen-cast-o-matic.com) conducând elevii prin acel concept, explicând motivele fiecărui pas, furnizând exemple ale acelei abilități în acțiune.
3. Profesorii editează filmul și îl încarcă pe canalul lor de Youtube sau Vimeo.
4. Elevi văd filmul cu o zi/seară înaintea orei și își iau notițe, sau răspund la câteva scurte întrebări legate de înțelegere (incluse în film).
5. A doua zi, atunci când elevii ajung în clasă, profesorul le înmânează pe o foaie (sau le furnizează digital) cinci întrebări scurte de pre-evaluare, bazate pe materialul din filmul video și instruirea văzută de elevi cu o zi/ seară înainte.
6. Elevii răspund la întrebări cât de bine pot și apoi își evaluează partenerii (sau se auto-evaluează – își acordă un scor, nu note).
   1. Pe baza pre-evaluării, elevii sunt selectați în trei grupuri:
      1. Cei cu scor de 0-1 și cu tine vor face parte din eșalonul A
      2. Cei cu scor de 2-3 și cu tine vor face parte din eșalonul B.
      3. ei cu scor de 4-5 și cu tine vor face parte din eșalonul C.
7. Obiectivul este ca, la sfârșitul orei, toți elevii să se claseze în eșalonul C.
8. În prima treime a timpului rămas din oră:
   1. Eșalonul A stă jos și revede filmul pe care l-au văzut cu o zi înainte, înainte ca profesorul să le dea un nou set de întrebări.
   2. Profesorul împarte eșalonul B în grupuri (sau perechi) pentru a lucra împreună la rafinarea unor abilități sau lămurirea conceptelor. Ei pot utiliza filmul video ca ghid și-l pot chema pe profesor să-i ajute în timp ce lucrează în grup.
   3. Celor din eșalonul C li se dă o provocare cu o aplicare de nivel înalt a conceptului sau abilității.
9. În a doua treime a timpului orei:
   1. Profesorul se îndreaptă spre elevii din eșalonul A după ce au terminat de revăzut filmul, pentru a răspunde oricărei întrebări pe care o au despre concept și pentru a înmâna întregului grup un nou set de întrebări la care să răspundă (individual). După ce elevii din acest eșalon răspund la întrebări, trec în eșalonul B.
   2. Cei din eșalonul B răspund individual la o evaluare formativă, ei își demonstrează înțelegerea pe baza lucrului realizat în grup despre acel concept. Acei care obțin la evaluare scorul de 4-5 trec în eșantionul C.
   3. Ele vii din eșantionul C continuă să lucreze la provocarea primită sau o completează și încep să-i ajute pe elevii nou veniți în grup.
10. Ultima treime a timpului orei:
    1. Elevii din eșantionul B lucrează cu parteneri sau în grup și participă din nou la o evaluare formativă atunci când termină lucrul. Profesorul trece de la eșantionul B la eșantionul C și înapoi, ajutând și provocând grupurile, după cum consideră.
    2. Elevii din eșantionul C își finalizează provocarea și lucrează pentru a crea propria lor provocare pentru ora următoare (sau clasa de anul viitor).
    3. Elevii din eșantionul B sunt ajutați de colegii lor de clasă și de profesor să ajungă la nivelul de înțelegere al celor din eșantionul C înainte de sfârșitul orei.

Haideți să recapitulăm

Întâi, începi cu un tip de muncă făcută acasă sau la începutul orei. Apoi faci o evaluare rapidă asupra înțelegerii de bază a conceptului. Pre-evaluarea separă clasa în trei grupuri, în funcție de nivelul de înțelegere. Obiectivul este să-i treci pe toți elevii prin cele trei grupuri și să furnizezi diferite niveluri de suport. Cu toți elevii ajungând la final în ultimul eșantion pentru o activitate provocatoare la finalul orei.

Pentru a face asta cu succes, trucul este să încorporezi mai multe alegeri în activitățile din timpul orei. Permite elevilor să-și aleagă partenerii sau grupul. Dă elevilor întrebări de mai multe tipuri la care să răspundă și mai multe tipuri de activități pe care să le completeze. Dă celor din eșalonul secund (B) opțiuni în ce privește modul în care vor fi evaluați înainte de a trece în al treilea eșantion (C). Furnizează celor din eșantionul C opțiuni și oportunități de a-și alege provocarea pentru a-și demonstra înțelegerea și pentru a trece, prin aplicări la un nivel mai înalt de înțelegere.

Eu, personal aș începe cu un concept sau o abilitate pe care unii din elevi o stăpânesc de obicei mai repede decât alții.

În acest caz, tu ai trăit deja frustrarea de a avea elevi la toate nivelurile de înțelegere, și știi că trebuie să existe o modalitate mai bună de a face lucrurile decât instruirea uniformă a întregii clase.

Începe la nivel mic, cu un video scurt și activități rapide la fiecare nivel. În acest fel, atunci când vei trece la ore cu un conținut mai bogat, elevii vor fi deja familiarizați cu procesul și așteptările tale. Este uimitor să vezi cum efectul negativ al ”bulgărelui de zăpadă” al elevilor care rămân în urmă se oprește imediat. În acest model nu există ”să rămână cineva prea mult în urmă”, deoarece este de așteptat ca toți elevii să atingă un anumit nivel de stăpânire al materiei până la sfârșitul orei.

4. Modelul tabelei cu alegeri

Aceasta este o opțiune de lucru în ritm propriu pentru mediul de învățare hibrid A/B. Tabelul cu alegeri permite să aibă loc niveluri diferite de învățare și dă elevilor atât alegerea modului în care ei pot accesa informația cât și a modului în care își pot demonstra înțelegerea.

Iată un exemplu rapid al felului în care poate arăta Tabelul cu alegeri propus de Kasey Bell:

Tic-Tac-Toe Meniu la alegere

Studiul nuvelei (clasele 6-12)

Instrucțiuni:Începeți cu numărul 5, apoi faceți alte două alegeri pentru a realiza propriul Tic-Tac-Toe*

1. Creează un interviu video fictiv cu protagonistul, cu personajul antagonist sau autorul, unde tu joci rolul caracterului/ autorului și te adresezi celuilalt. Scrie un scenariu complet în Google Doc și prezintă-l împreună cu filmul video.	2. Creează carduri de tranzacționare ale personajelor, utilizând ce instrument digital dorești. Amintește-ți să incluzi, numele, fotografia și cel puțin cinci caracteristici pentru fiecare personaj.	3. Scrie o notă de jurnal din punctul de vedere al unuia din personajele principale ale nuvelei, pe care ar fi scris-o înainte, în timpul sau după evenimentele din carte. Amintește-ți că gândurile și sentimentele personajului sunt foarte importante într-un jurnal.
4. Creează o linie a timpului interactivă a evenimentelor din cartea ta, include datele importante, prezentările personajelor, conflictele și rezolvările acestora, imagini care să reprezinte fiecare eveniment și link-uri către informații suplimentare, filme video etc.	5. Scrie un rezumat de un paragraf al nuvelei tale și împărtășește-l în platforma colaborativă a clasei. Adaugă o imagine a coperții cărții și link-uri către alte două proiecte ale tale.	6. Dacă acest roman/ nuvelă ar avea o ilustrație muzicală (soundtrack), care ar fi aceasta? Creați un playlist pe YouTube cu cel puțin 10 melodii care ar constitui o grozavă ilustrare muzicală a cărții. Explică fiecare alegere într-un Google Doc și unde se potrivește fiecare piesă muzicală în arcul povestirii.
7. Creează o bandă desenată comică, repovestind totul în propriile tale cuvinte. Asigură-te că ai inclus toate personajele importante, evenimentele cheie, conflictele și deciziile.	8. Creează un trailler al cărții video, utilizând o unealtă digitală la alegere. Amintește-ți să incluzi muzică, pentru a sugera atmosfera și spune o poveste scurtă despre conflictul central și personaje fără să dezvălui prea multe! Provoacă publicul!	9. Creează o copertă de carte nouă pentru romanul/nuvela ta. Utilizează unealta digitală dorită sau un alt mediu artistic (desen, pictură etc.). Amintește-ți să incluzi un sumar despre carte și autor (contra-coperta) și o imagine atractivă pe copertă.

Iată câțiva pași prin care puteți să treceți pentru a crea un tabel cu alegeri pentru materia voastră:

1. Identifică un concept sau o abilitate și ce vrei să știe/ să facă elevii pentru a-și demonstra înțelegerea conținutului/ stăpânirea acelei abilități.
2. Creează sau alege o sarcină de evaluare/ performanță care să le permită elevilor să-și demonstreze stăpânirea conținutului/ abilității.
3. Fă o listă cu metode de instruire variate, cu resurse și strategii pentru a-i pregăti pe elevi pentru sarcina de evaluare/ performanță.
4. Alege patru până la șase metode de instruire pe care să le transformi în activități la alegere pe tabelul cu alegeri. Fiecare activitate ar trebui să fie similară ca durată în timp și să acopere materialul comun. Aici este locul în care poți să adaugi în procesul de învățare diferitele tipuri de tehnologie sau experiențe practice.
5. Creează un flux de lucru pe care elevii să-l urmeze. Să ai note și verificări formative ca parte a procesului de creere al tabelului cu alegeri. Atunci când planifici cât timp le va lua elevilor să completeze activitatea, gândește-te să le acorzi și timp de reflecție.
6. Prezintă elevilor alegerile diferite și descrie care sunt obiectivele activității respective (ca și evaluarea la care va conduce asta).
7. Lasă elevii să aleagă activitățile pe baza intereselor/ nevoilor proprii.
8. Cât despre profesor, câteva dintre activități/ opțiuni vor cere mai multă îndrumare decât altele. Asigură-te că tu nu doar ”coordonezi” această activitate, și că, atunci când se ivește oportunitatea acționezi cu adevărat ca un ghid și un expert care demonstrează cum învață el/ea.
9. Odată completat tabelul cu alegeri, pune elevii în grupuri mici pentru a face schimb de reflecții (tehnica mozaic – “jigsaw”). Adu împreună elevi din diferite activități care să reflecteze și să-și împărtășească experiențele și învățarea (acestea pot fi reflecții scrise, audio sau video – gândește-te la Flipgrid).
10. Ascultă aceste reflecții și verifică elementele formative pentru fiecare activitate, ca să vezi dacă elevii sunt pregătiți pentru evaluare. Dacă nu, simte-te liber să treceți împreună cu toată clasa prin mai multe activități sau să vorbiți despre orice concept / temă pe care ei nu au înțeles-o în timpul activităților anterioare.
11. Dă-le sarcina de evaluare / performanță.
12. OPȚIUNE BONUS: Poți face din sarcinile de evaluare un alt tabel cu alegeri multiple, care permite elevilor să-și demonstreze înțelegerea conținutului și abilitățile.

Așa cum vezi, procesul cere mai mult timp de pregătire din partea profesorului, dar în urma acestor activități, vei ști dacă elevii sunt pregătiți pentru evaluare/ sarcina de performanță.

Atunci când am început să folosesc în clasă tehnologia, aceste activități s-au transformat de asemenea în experiențe online. Scopul meu final ca profesor, a fost să-mi văd elevii reușind și demonstrându-și înțelegerea conceptelor și abilitățile, la cel mai înalt nivel. Simplul act de a da elevilor să aleagă a schimbat modul în care elevii mei vedeau evaluarea și a modului în care se pregăteau pentru evaluări.

În acest articol** am împărtășit multe exemple de Tabele cu alegeri.

** http://ajjuliani.com/the-ultimate-guide-to-choice-boards-and-learning-menus/

Ce urmează?

Planificarea, managementul și predarea în formatul hibrid Hybrid A/B poate fi dificilă, dar sper că aceste structuri vă pot da câteva opțiuni atunci când vă gândiți cum îi puteți menține pe elevi angajați în procesul de învățare.

Mi-ar face plăcere dacă aș vedea în comentarii structurile pe care le folosiți la clasă în învățarea hibridă! Nu uitați că îi ajutați astfel și pe colegii voștri.

Mult succes și vă aștept la cursul de masterat.

Juliani

Sursa: http://ajjuliani.com/four-engaging-structures-that-work-in-hybrid-a-b-learning-classrooms/