Astăzi revenim cu următoarele trei modele de predare în formula hibridă, prezentate de John Spencer.
3. Modelul împărțirii A/B
Următoarele două modele funcționează bine în situațiile în care jumătate dintre elevi trebuie să rămână acasă tot timpul. Este o situație întâlnită în liceele și universitățile în care sunt elevi/ studenți care stau departe de orașul în care este instituția de învățământ și rămân la domiciliu pe toată durata pandemiei, sau pentru școlile unde există familii care nu doresc să-și trimită copiii să învețe în clasă. Cu toate acestea, în unele cazuri, s-ar putea să ai toți elevii care și-ar dori să vină în clasă dar regulile de distanțare și spațiul disponibil nu permit decât unei părți să vină fizic la școală. În toate aceste cazuri, modelul împărțirii în două grupuri, A și B, funcționează bine.
N.B. Este un model potrivit mai ales în situațiile în care tehnologia existentă în clasă nu facilitează urmărirea sincronă a lecțiilor de către elevii care stau acasă.
Un program tipic pentru împărțirea claselor în A/B poate arăta astfel:
- Grupul A vine la școală Lunea și Miercurea
- Grupul B vine la școală Marțea și Joia
- Ziua de Vineri este pentru întâlnirea comună (într-un spațiu mai larg), studiu în bibliotecă, în grup și discuții individuale cu profesorul.
Cu programul A/B, profesorii pot ținti să obțină cât mai mult de la perioadele petrecute față-în-față, maximizând interacțiunea elevilor atunci când se întâlnesc în clasa fizică. Pe elevii care stau acasă îi pot pune să privească filme de instruire (flipped videos), să lucreze pe modelul rotirii stațiilor de lucru, să se angajeze în exerciții independente sau să lucreze la proiecte individuale. Cu alte cuvinte, învățarea sincron se petrece față-în-față și învățarea asincronă se petrece acasă, unde elevii lucrează în ritmul propriu. Prietenul meu, A.J.Juliani a scris acest articol* despre cele patru structuri pe care profesorii le pot utiliza în formulele hibride de învățare. Construind pe aceste idei, aș vrea să vă împărtășesc câteva moduri în care ați putea organiza o clasă A/B:
* http://ajjuliani.com/four-engaging-structures-that-work-in-hybrid-a-b-learning-classrooms/ – Four Engaging Structures That Work in Hybrid A/B Learning Classrooms
- Modelul Flipped: Elevii privesc un film video, citesc un articol sau primesc o însărcinare prevăzută (pentru acea lecție/ recapitulare, n.n.) pe care o fac acasă. Apoi, atunci când se întâlnesc în persoană la școală, ei participă la un laborator (de discuții sau aplicat) ca să-și consolideze ideile, se angajează în exerciții ghidate sau fac mici intervenții de instruire în grup. Profesorii ar putea chiar să facă mici jocuri bazate pe activități de învățare sau simulări pentru a consolida conceptele învățate individual acasă.
- Modelul bazat pe proiecte: Aici există trei opțiuni. Prima este să-i pui pe elevi să lucreze pe un proiect independent, acasă și la un proiect colaborativ atunci când se întâlnesc în persoană. Din punct de vedere logistic, aceasta este cea mai ușor de făcut, dar poate conduce la ”oboseala față de proiecte”. Cea de a doua opțiune este să-i pui pe elevi să lucreze la proiectele lor când se întâlnesc în persoană și să apoi facă acasă o muncă mai tradițională (să vadă filme de instruire, să se angajeze în exersarea practică a unor abilități). Cea de a treia opțiune este să-i pui pe elevi să lucreze la proiectul lor și acasă și la școală. Astfel ei se pot angaja în chestionarea problemelor la școală și să facă mai multă cercetare acasă, de unde-și pot împărtăși descoperirile într-un Google Doc. Apoi ei se pot întâlni în persoană pentru a analiza rezultatele cercetării și să se angajeze în ideație (căutarea de idei/ soluții) când sunt în clasă. De aici, ei ar putea crea prototipuri și când sunt în clasă și acasă, utilizând același instrument comun de management al proiectului și în clasă și acasă. Cheia acestei abordări este să păstrezi în minte ideea de echitate și că le permitem elevilor să ducă acasă materiale de la școală, atunci când este nevoie.
- Modelul rotirii stațiilor de învățare: Elevii trec de la o stație de învățare la alta și asta pot face și de acasă și la școală. Catlin Tucker are un model grozav*** în care elevii se întâlnesc cu profesorul și se angajează în învățarea online, apoi se angajează într-o activitate de învățare offline (cum ar fi citirea unei cărți). Îmi place această idee, deoarece îmi amintește că învățarea la distanță nu trebuie să se petreacă în fața unui ecran (#1). Oricum, există multe modele de rotire a stațiilor de învățare, în care poți roti elevii între grupuri pentru învățarea de abilități cheie și/sau concepte, în online și în persoană. ***https://catlintucker.com/2020/06/station-rotation-in-an-era-of-social-distancing/ #1 http://www.spencerauthor.com/distance-screentime/ – Să îndepărtezi învățarea la distanță de ecrane
- Modelul de intervenție și enrichment (îmbogățire): Cu acest model, elevii se angajează în învățarea online, apoi vin în clasă cu întrebări specifice. În clasă, profesorii formează mici grupuri de intervenție, clarifică neînțelegerile și creează opțiuni pentru activități de îmbogățire semnificative. Nu este o sală de studiu. Este mult mai structurată. Cu toate acestea, este concepută pentru a maximiza elementele dinamice, interactive ale unui ajutor orientat.
- Modelul seminarului: Acesta se apropie foarte mult de modelul din facultăți al seminarului. Elevii citesc ceva, sau privesc un video sau ascultă o înregistrare audio (acasă). Apoi, când se întâlnesc în persoană ei se angajează într-un Seminar Socratic (#2). Acest model ar putea utiliza elemente ale PBL și poate include ocazional instruire directă. Cu toate acestea, întreaga concentrare este asupra timpului acordat maximizării interacțiunii de grup. Astfel, elevii scriu unele texte reflexive, dar majoritatea timpului orei este dedicat discuțiilor în mici grupuri sau cu întreaga clasă. În timp ce modelul seminarului tinde să se concentreze cel mai mult pe partea academică (învățarea/ înțelegerea conținutului), profesorii îl pot folosi de asemenea pentru învățarea socio-emoțională. În acest caz, seminarul poate fi un timp alocat construirii comunității clasei.
- #2 https://www.youtube.com/watch?time_continue=22&v=6pGVR6ZF_2M – Cum funcționează un Seminar Socratic (gimnaziu)
4. Modelul de acomodare virtuală
Există momente/ situații în care ai doar o mână de elevi (la figurat, deoarece, ca să fim cinstiți, nu poți să ții elevii în palmă decât dacă predai unor Smurfs) care au nevoie să lucreze de la distanță în timp ce restul clasei participă la ore în persoană. În aceste situații, funcționează cel mai bine modelul de acomodare virtuală. Aici, poți să predai aceeași lecție pe care de obicei o predai în clasă, dar să ai un elev voluntar care utilizează o platformă de video-chat pe un singur computer/ laptop pentru a permite elevilor de acasă să participe. Voluntarul va sta lângă profesor pe tot parcursul instruirii directe (orientând camera în funcție de necesități, verificând volumul sunetului etc. – n.n.). Ai putea totuși să faci un film video de instruire pe care să-l vadă elevii de acasă. Oricum, ei pot să și vadă cum furnizezi instruirea față-în-față. Atunci când treceți la lucrul în grupuri mici, poți pune pe mute microfonul platformei de video conferință și îi lași pe elevii de acasă să formeze un grup de lucru pe acea platformă. Apoi îți poți plasa însărcinările pentru toată lumea pe platforma de management a clasei și să-i pui pe elevii din acele grupuri mici să lucreze independent, așa cum fac cei din grupul virtual descris mai sus. Oricum, este important ca tu să continui să-i verifici și pe cei de acasă, de-a lungul procesului de lucru/ exersare de abilități.
https://www.youtube.com/watch?v=-PsThdYLTZ8 – Hybrid Learning Classroom Demonstration (Full Class)
5. Modelul proiectului independent
Câteodată activitatea din clasă, în persoană, nu se conectează cu ceea ce pot face elevii acasă. Ceea ce faceți la clasă ar putea implica o activitate de laborator sau un proiect de meșterit. În aceste rare momente, ar putea fi nevoie să faci un proiect independent. Elevii pot învăța anumite standarde și să se concentreze pe aceleași ținte de învățare, dar ei fac asta într-un mod care este separat de ceea ce fac colegii lor din clasă.
Una din alternative este să faci un proiect independent pe care elevii să-l poată face singuri acasă. De exemplu, ai putea face ceva în genul Ora de Geniu (#3):
#3 http://www.spencerauthor.com/reasons-for-genius-hour/
#3 https://youtu.be/2n7EelMbzG0 – What is Genius Hour? An Overview of Genius Hour and 20% Time in the Classroom
Ai putea implica elevii într-un proiect bazat pe cercetare în genul Ziua Minunării ( Wonder Day Project – #4):
#4 http://www.spencerauthor.com/wonder-week/ – Utilizează o săptămână pentru a aprinde curiozitatea și dorința de cercetare a elevilor
#4 https://youtu.be/KFchAaq2uBU – Wonder Day Project
I-ai putea pune pe elevi să lucreze pe propriile meniuri la alegere. Poți găsi patru tipuri diferite de opțiuni de mediu aici (#5) O altă variantă poate fi o abordare în ritm propriu, în care elevii au acces la o platformă de învățare adaptativă în care-și pot regla învățarea conținutului conform propriului ritm. Cu toate acestea, modelul proiectului independent nu este ideal pentru majoritatea situațiilor și poate conduce la izolarea elevului și la sentimentul de singurătate. Învățarea este în mod natural o activitate socială, așa că obiectivul acestui model este să găsiți căile pentru a-i aduce pe elevi într-un alt model de învățare, cu mai multă interacțiune.
#5 http://www.spencerauthor.com/choice-menus/ – Meniuri la alegere
Nu există model perfect
Fiecare din aceste modele funcționează bine în anumite situații și prost în altele. Ca profesori, putem gândi strategic despre cum ne concepem învățarea în așa fel încât să optimizăm beneficiile oferite de fiecare model. Ca școli, putem gândi creativ despre cum și când se pot folosi aceste modele, în așa fel încât să ocolim unele din capcanele abordărilor spork în învățare. Chiar și așa, tot se vor face greșeli. Învățarea este dinamică și complicată, iar învățarea hibridă mai adaugă un nivel de complexitate. Cu toate acestea, alegând cu inteligență și intenție cele mai bune variante, îi putem ajuta pe elevi să înflorească în orice mediu de învățare.
Află mai multe
Dacă ești interesat/ă să afli mai mult despre această temă, am creat un hub virtual (#3) cu resurse, articole și webinarii înregistrate. De asemenea lucrez la o carte care sper să apară în curând.
Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate 