Pentru a putea îndeplini cerințele noilor standarde în educație, 44 de școli din Rockford, Illinois au trecut la învățarea integrată, urmând modelul de abordare DefinedSTEM*
Lansat în anul 2010, sistemul este creat de o companie care oferă profesorilor și școlilor resurse, modele, consiliere și formare în abordarea integrată a curriculum-ului.
Sistemele de educație din întreaga lume se modernizează, trecând de la abordarea clasică axată pe transmiterea de cunoștințe la cea axată pe dezvoltarea de competențe transversale și competențe/ abilități specifice diferitelor arii din curriculum. Plecând de la cerințele pieței muncii evidențiate de o multitudine de studii și de la evoluțiile tehnologice, modelul educației în școli se schimbă peste tot în lume. Așa cum ați văzut probabil din articolele anterioare, SUA și Canada de exemplu, au adoptat acum vreo 2 ani noi standarde pentru predarea științelor, științelor sociale, literaturii și au inclus educația pentru sănătate în curriculum pentru întreg ciclul școlar (K-12). De atunci, profesorii și specialiștii în educație din sistemul școlar american și canadian, dar și universități sau organizații neguvernamentale din domeniu au căutat cele mai bune soluții pentru a atinge aceste standarde.
Aseară am participat la un webinar organizat de revista Education Week, intitulat ”Împuternicind educatorii și elevii să îndeplinească noile standarde pentru științe” care a avut ca invitate pe Directoarea executivă pentru curriculum, Kari Neri, din districtul Rockford, Illinois și Inspectoarea (dean – decan) pentru literatură, Mellissa Douglas din același district.
PS – Cei care doresc, pot asculta acest webinar aici (durează o oră):
De ce districtul Rockford a făcut schimbarea?
Cele două invitate ne-au povestit de ce și cum au decis** să schimbe predarea în cele 44 de școli elementare din district, integrând ariile curriculare de la mai multe materii.
Problema de la care au plecat a fost faptul că, în urma adoptării noilor standarde timpul de la clasă nu mai ajungea pentru ca elevii să fie angajați activ în asimilarea materiei predate, atât la științe, la științe sociale cât și la educația pentru sănătate.
Soluția găsită de ei a fost integrarea predării pentru toate aceste trei arii, la care au adăugat artele limbajului (limba engleză și/sau spaniolă)
** Din materialele citite până în prezent despre sistemul de educație american, la nivel național se decid doar aceste standarde de performanță, care definesc și curriculum la fiecare materie. Deciziile privind modul în care se organizează predarea și materialele pe baza cărora se derulează predarea în clase se iau la nivelul fiecărui district – similare județelor de la noi, dar mai mici – și chiar la nivelul fiecărei școli sau profesor. Aceste districte au specialiști – coordonatori de curriculum de specialitate și coach/ antrenori de instruire care ajută profesorii din mai multe școli și sunt selectați dintre cei mai buni profesori, cu o experiență de cel puțin 10 ani la catedră, care s-au evidențiat prin abordări inovative eficiente și au investit și în pregătirea profesională la nivel de masterat/doctorat.
Viziunea lor – să-i angajeze colaborativ pe toți elevii într-o educație racordată cu lumea. Și să facă școlile dezirabile pentru orice familie, inclusiv pentru copiii gifted sau cei cu cerințe educative speciale.
Obiectivele lor
1. Să asigure creșterea și achiziționarea cunoștințelor și competențelor de către toți elevii prin alinierea curriculum-ului și instruire diferențiată.
2. Să creeze parteneriate angajante cu companii din zona fiecărei școli, cu care să colaboreze la crearea de proiecte de cercetare-învățare și soluții inovative.
3. Să creeze un climat optim pentru învățare în fiecare școală – pentru a dezvolta abilitățile sociale, emoționale și dezvoltarea sănătoasă a elevilor, oferind toate facilitățile și tehnologia necesară pentru predare și învățare.
4. Să asigure un personal de calitate, prin recrutarea și dezvoltarea personalului școlilor, prin susținerea creării unor relații de încredere în interiorul fiecărei școli și între profesorii din școlile din district, precum și prin monitorizarea, urmărirea și raportarea rezultatelor – care să faciliteze îmbunătățirea activității fiecărei școli/ profesor și a programului,
5. Prin atragerea și alocarea tuturor resurselor necesare susținerii programului și profesorilor.
Cum au lansat programul?
În primul rând au avut o etapă de design de curriculum, în care au format echipe de profesori (câte una pentru fiecare nivel de clasă) care au lucrat în timpul verii, alături de decanii de specialitate și de directoarea pentru curriculum pentru a înțelege cerințele din standarde și pentru a le alinia cu curriculum-ul de la fiecare din cele patru discipline, pentru a selecta materialele pe care le vor folosi profesorii din cele 44 de școli în clase – asigurând în toate școlile o consistență egală a predării. Echipele au determinat de asemenea metodele și practicile de evaluare și au făcut recomandări pentru ca practicile de instruire să se alinieze cu standardele și metodele de evaluare. La final, s-a stabilit și un sistem de asistență și feedback prin care să se poată asigura continua îmbunătățire a programului.
În cea de a doua etapă, tot în timpul verii, au organizat sesiuni de pregătire (de câte 2 zile) a tuturor profesorilor din cele 44 de școli, la care s-a adăugat o sesiune de dezvoltare personală de jumătate de zi, organizată înaintea începerii anului școlar. În timpul acestor sesiuni profesorii au trecut în revistă noul curriculum, resursele și metodele de instruire și evaluare propuse de echipele de profesori care au realizat designul de curriculum.
De asemenea, la dispoziția tuturor profesorilor a fost și un centru online de resurse, cu un modul de pregătire mai detaliat și sugestii de materiale de instruire.
După începerea anului școlar, pe parcursul implementării acestui program de abordare integrată, profesorii au fost susținuți de antrenorii de instruire și de ”decanii” specializați de curriculum, care au făcut vizite periodice în toate școlile.
Cum au integrat curriculum-ul la cele patru materii?
Cele două vorbitoare ne-au dat apoi câteva exemple privind modul în care au fost integrate cele patru discipline într-o abordare unică.
Abordând 7 concepte științifice cruciale, care se pot regăsi în mai multe discipline (genetică-biologie, geografie-climă, astronomie, fizică, arhitectură, științe sociale etc.) – cum sunt:
– Structuri/ modele,
– Scală, proporții și cantitate,
– Flux, cicluri și conservare
– Cauză și efect
– Sisteme și modele de sisteme
– Structură și funcție
– Stabilitate și schimbare
și conectând aceste concepte împreună, deși pot părea deconectate la o privire superficială – cum sunt conceptele de Structuri din genetică și cele din geografie (conectarea localizării orașelor cu cursurile de apă) sau conceptele de Scară/proporție și cantitate, vorbind despre planete, stele și Univers și comparându-le cu orașele, statele (județele) și națiunea și, îmbinând abordarea acestor teme cu metode de lucru care țin de domeniul științelor sociale și dezvoltă abilități esențiale cum sunt:
– Să formulezi întrebări
– Să conduci o cercetare sau investigație pentru a afla răspunsul la întrebări
– Să faci afirmații/ să argumentezi și să le susții cu dovezi sau date
– Să demonstrezi cunoașterea / învățarea prin rezultat – un produs sau o acțiune
Acestea sunt abordate într-o unitate de literatură integrată în care elevii citesc texte autentice, riguroase, aliniate cu standardele de literatură și științe, pe baza cărora elevii derulează cercetări (de grup sau individuale) și desfășoară o învățare practică (hands-on), plecând de la întrebările sau problemele identificate, din care, prin munca în grup a elevilor rezultă un produs inovativ, pe care îl prezintă clasei și sponsorului (compania care a propus subiectul/ problema). Se lucrează pe bază de proiecte (de grup, individuale ) și se lucrează diferențiat, pe baza interesului și cunoașterii anterioare a elevilor.
Din păcate, nu puteți viziona și filmul în care una din elevele de clasa a treia a explicat că grupul ei de lucru a studiat rechinii – de la felul în care trăiesc, ce mănâncă, cum se înmulțesc, comportament, ce amenințări și dușmani au, cum interacționează cu oamenii, iar produsul propus de ei era proiectul unui rucsac special pentru cazurile de atac ale rechinilor, cu dotări diverse și ingenioase.
În clasele a I-a, elevii au un singur astfel de proiect integrat, în clasa a doua, câte un astfel de proiect în fiecare semestru, iar în clasele a treia și a patra au mai multe astfel de proiecte.
Pentru predarea cunoștințelor de matematică s-a păstrat modulul separat, dar de multe ori în proiectele integrate sunt exersate și aceste cunoștințe și abilități ce țin de matematică.
Profesorii pot aborda aceste proiecte de teme integrate într-o varietate de moduri, în funcție de specificul clasei.
Concluzia primului an de aplicare a programului este că elevii au învățat mai mult, implicarea lor a fost mult mai bună, iar profesorii se simt mai confortabil decât în anii în care încercau să abordeze ariile din curriculum separat și să realizeze cerințele standardelor pentru fiecare arie în parte.
De asemenea, pe parcursul anului s-a simțit uneori nevoia unui număr mai mare de resurse, întrucât temele propuse de elevi sau de companiile partenere au fost foarte diverse. Această cerință, ca și re-estimarea consumabilelor necesare fiecărei școli va fi corectată în cel de al doilea an de implementare a proiectului.
Găsiți în materialele de prezentare*** și planificarea temelor pentru clasa a I-a, ca exemplu al modului în care s-a gândit structura de curriculum.
*** 1stgradegrowingandchanginglinkeddocumentforlearningtargets1554392354652
1stgradetri3growingandchangingunitoutline1554392366660
1stgradeyearataglance1554392375250
Se pare că și la noi specialiștii tind spre o abordare integrată a materiilor în școli. Iată un fragment din interviul (#1) acordat de Prof. Dr Lucian Ciolan, decan al Facultății de Psihologie și Științele Educașției din București reporterei Ionela Gavriliu de la revista Leaders:
Învățarea de succes este învățarea care integrează cele trei niveluri: cognitiv, emoțional, social.”
Rep. Ionela G. – Ați avut printre preocupările dumneavoastră conceptul de învățare integrată. Ce înseamnă acest lucru și de ce ar fi necesară o astfel de abordare?
Prof. Dr. Lucian Ciolan: Așa cum viața nu e construită din discipline, înseamnă că și școala ar trebui să reflecteze serios la o abordare transdisciplinară care să se concentreze mai degrabă pe marile probleme și provocări ale vârstei, ale lumii contemporane pe care să le abordeze dintr-o multiplicitate de perspective. Noi ne încăpățânăm să avem modelul ăsta foarte fragmentat de școală, care cred că este extrem de dăunător și care nu cred că produce rezultatele pe care ar trebui să le producă în mințile copiilor. Noi lăsăm copiii să facă singuri corelații între fizică, chimie, biologie atunci când e vorba de un fenomen natura. Unii reușesc, alții nu reușesc.
Un alt element al integrării ține de abordarea învățării: pentru ca activitatea să aibă impact, succes, trebuie să mobilizeze din cât mai multe perspective. Noi nu suntem doar cogniție și-atât. Școala noastră abuzează dimensiunea cognitivă, uitând că oamenii au o dimensiune acțională – vor să facă, să testeze, să încerce; au o dimensiune emoțională – ei nu vin tabula rasa, fiecare vine cu lumea lui cu tot, cu istoricul, cu experiențe, cu expertize uneori.
Și învățarea are și o dimensiune socială, cum zicea un sociolog noi suntem animale sociale, învățăm prin interacțiune, învățarea nu face excepție de la acest element al naturii noastre. Oamenii învață cel mai bine atunci când o fac împreună. Când sunt puși la aceeași masă, când au ocazia să reflecteze, să dezbată, să găsească soluții împreună.”
A consemnat,
Rodica Bărbuță
Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate 