Așa cum ați văzut și din alte articole, nu suntem singura țară din lume care își pune problema felului în care ar trebui să își transforme sistemul de educație pentru a răspunde mai bine cerințelor economiei moderne. Iată o propunere făcută în Edutopia, pentru sistemul de educație din SUA , de Steve Haberlin – Profesor-asistent la Universitatea South Florida, unde îi pregătește pe viitorii profesori care se vor angaja în sistemul de educație american. Steve are un masterat în gifted education și a lucrat cu elevi gifted (cu IQ ridicat, talentați) mai mult de șapte ani, în diferite modele de clase. A realizat studii în domeniul pedagogiei gifted, publicate în Gifted & Talented International, Childhood Education, și în The Qualitative Report și este acum doctorand.
Noi credem că planul lui se potrivește la fel de bine și educației de la noi.
Voi, ce părere aveți?
Lăsați-mă să încep prin a spune că nu am toate răspunsurile atunci când vine vorba despre educație. Cred, cu toate acestea că am câteva idei, după ce am petrecut mulți ani ca educator, scriind și cercetând despre această temă. Nu trebuie să căutăm prea departe pentru a ști că sistemul de educație din Statele Unite are propriile provocări.
La nivel global, noi continuăm să alunecăm în urma altor țări. Nu mai suntem un model, așa cum sunt țări ca Finlanda și Coreea de Sud, care și-au câștigat locul în lumina reflectoarelor. Cu riscul ca propunerea mea să sune ca cea a unui politician, aș dori să prezint un plan care ar putea cel puțin, să îmbunătățească condițiile curente.
1. Ridicați profesia de educator
Trebuie să schimbăm felul în care este privită în SUA (și România, n.n.) meseria de dascăl. Ridicarea poziției și statutului profesorului pentru nivelul preuniversitar (K-12) poate fi făcută nu numai prin ridicarea salariilor (deși, nu cred deloc că ar strica!!). Mai curând este vorba despre ridicarea standardelor. De exemplu, în Finlanda, profesorii din sistemul general de educație trebuie să completeze cel puțin un nivel de master înainte de a intra în domeniul predării. Ridicarea ștachetei va poziționa sistemul de educație să accepte doar performeri. Dar este vorba de mai mult de atât.
Trebuie să lucrăm pentru a schimba imaginea societății despre profesor, reconsiderând modul în care predarea este prezentată în media, în filmele de la Holywood și chiar de către părinți în fața copiilor lor.
2. Creați profesioniști autonomi
Deși Finlanda nu își plătește profesorii mai mult decât sunt plătiți cei din SUA (când iei în considerare factorul puterii de cumpărare), ceea ce dă sistemul de educație la ei în țară este multă autonomie. Echipați cu o formare intensivă, chiar și noilor profesori li se acordă autonomia de a face alegeri privind metode, strategii și programele de instruire pe care să le utilizeze în clasă. Ei nu sunt supra-controlați (micro-managed) de inspectoratele districtului și de administrația școlii. Ei sunt tratați ca adevărați profesioniști. Există o anumită ”alură” atunci când intri într-o profesie unde ți se acordă încrederea de a lua decizii, unde ai o anumită discreție și unde expertiza profesională este apreciată. Asta atrage oameni creativi, talentați.
3. Nu mai ”cântăriți porcul” atât de mult și hrăniți-l
Obsesia testării trebuie să rămână. Sistemul nu trebuie să elimine testarea și responsabilitatea, doar trebuie să atingă un mai mare echilibru între testarea elevilor (”cântărirea porcului”) și a le permite profesorilor să aibă timp să predea. Continua testare și practică pentru testare doar adaugă presiune ci și răpește timpul pentru instruirea semnificativă. Este ca urcarea constantă pe cântar ca să controlezi greutatea cuiva decât să petreci mai mult timp exersând. Concentrarea trebuie să fie pe instruirea de înaltă calitate, cu ocazionale și rezonabile evaluări ale progresului.
4. Transformarea școlilor în centre de dezvoltare a talentelor
Curriculum-ul trebuie să țină mai mult seama de puterile și ariile de talent ale elevilor și să aducă mai mult aplicații din lumea reală, a secolului 21 în clase. Elevii au nevoie de timp să-și exploreze interesele individuale și pasiunile și să aibă timp să-și dezvolte aceste abilități. Dacă vom ”cumpăra” ceva din ideea celor 10.000 de ore (sau cel puțin ideea că dezvoltarea unui talent cere timp mult și concentrare), atunci trebuie să furnizăm ample oportunități pentru elevii de toate clasele să-și descopere ariile acestor talente și să și le dezvolte prin lecții, proiecte și alte activități școlare. Probabil că atunci când timpul de testare și pregătire pentru teste se va diminua, vom avea timp pentru aceste extrem de valoroase îndeletniciri. Am reconsidera de asemenea modelul-fabrică și abordarea hârtie-creion încă utilizate în multe școli și vom lucra pentru implementarea unor practici inovative care rezonează cu învățăceii digitali.
5. Faceți din școală un loc unde copiii să vrea să se ducă
În fine, eu cred că trebuie să facem o treabă mai bună din a face școli acel gen de loc unde elevii abia așteaptă să vină și să își petreacă timpul. Întreabă un elev oarecare ce crede despre școală – chiar și unul care are note bune – și probabil că îți va răspunde că este un loc plicticos și nu vrea să se ducă. Asta e păcat, e o rușine. Școlile ar trebui să fie locuri de învățare interesantă, cu noi oportunități, colaborare, proiecte angajante și excursii de teren care îmbogățesc. Deși școlile nu trebuie să aibă toate în mijloc scări care spun povești și tobogane răsucite, ca Ron Clark Academy din Atlanta (deși, ar fi interesant), trebuie să facem o treabă mai bună pentru a incorpora interesul elevilor în învățare sau infuzând curriculum-ul cu proiecte și activități practice și în aducerea lumii către elevi.
Eu realizez că acestea sunt cerințe înalte. Idile prezentate ar necesita multă muncă și o cantitate de timp considerabilă. Cineva care va citi asta ar putea să considere că nu sunt rezonabile și nu pot fi atinse. Dar, dacă le utilizăm ca pe un ghid, cred că am putea transforma, sau măcar face îmbunătățiri în școlile din toată țara. Cred că merită încercat.
Sursa: http://www.educationworld.com/blog/four-point-plan-transforming-us-education
PS. Voi, ce credeți despre aceste idei? S-ar putea face câte ceva și la noi?
Bine punctat! În calitate de profesor am resimțit și eu de-a lungul anilor diminuarea constantă a minimei autonomii de care ne-am bucurat odată. Ameliorarea mediului educațional impune și resurse și aici avem o mare problemă.
LikeLiked by 1 person