Deși statisticile arată clar că problemele de sănătate mentală afectează un număr din ce în ce mai mare de adulți, tineri, adolescenți și chiar de copii, la noi nu se prea vorbește despre asta și, mai rău, nici nu avem programe care să prevină și să trateze aceste probleme. Iar numărul consilierilor școlari este mult prea scăzut. Cauza principală a acestor probleme este stresul, dar de vină sunt probabil și relațiile din familie, presiunile la care sunt supuși deseori copii, relațiile dintre copii – nefericit ”inspirate” de modelele promovate copios de mass-media și așa mai departe. Ce putem face? Idei sunt multe…

Vă propunem mai jos o idee de terapie dezvoltată de o bibliotecară de școală, o terapie care a dat rezultate bune și a fost folosită pe o scară mai largă, devenind recunoscută în rândul specialiștilor și predată în universități. Am mai vorbit despre rolul benefic al cărților și bibliotecilor și în alte articole și ne bucurăm că putem, din nou, să arătăm ce rol important pot avea acestea într-o școală sau comunitate.

Problemele de sănătate mentală, cum sunt anxietatea, depresia și afecțiunile de stres post-traumatic pot afecta abilitatea elevilor de a se concentra, de a lega prietenii sau de a prospera în clasă. (în alte state…) Educatorii și consilierii școlari furnizează deseori programe de învățare socială și emoțională (SEL), pentru a-i ajuta pe acești elevi și organizează de asemenea grupuri de suport terapeutic la nivelul școlilor. Cu toate acestea, poate fi o provocare să ajungi să-i faci pe adolescenți să vorbească despre problemele lor, în special când ei se simt ca niște ne-acceptați și își fac griji în legătură cu felul în care îi judecă colegii lor.

Acesta este motivul pentru care Anita Cellucci, o bibliotecară de școală de la Westborough High School in Westborough, Massachusetts, a dezvoltat o cale alternativă de a susține elevii cu probleme chiar în școală. Cellucci și consilierul școlii, Ceil Parteleno au început să lucreze timp de șase săptămâni cu un grup de elevi special aleși dintre elevii care experimentaseră traume sau pierderea unei persoane apropiate.

Bazându-se pe cunoștințele consilierei, Cellucci și pe dragostea ei pentru cărți și pe expertiza de consilier a lui Parteleno, cele două au început un grup de suport unic, la nivelul școlii, utilizând povestirea și literatura ca pe un mod de a ajuta copiii să-și înțeleagă și să-și rezolve problemele. Acest mod de suport este acum cunoscut ca biblio-terapie.

Conform celor spuse de Dr. Liz Brewster, o cercetătoare în domeniul biblio-terapiei și lector la Lancaster Medical School din Lancaster, England, biblio-terapia poate ajuta oamenii să înțeleagă, să proceseze și să ia în considerare emoțiile dificile.

“Atunci când își recunosc gândurile și emoțiile într-o lucrare de ficțiune, sau într-o carte de dezvoltare personală, asta îi poate ajuta pe oameni să se simtă mai puțin singuri”, spune Brewster.

Pentru adolescenții care se luptă cu depresia, anxietatea sau tristețea, utilizarea cărților ca unealtă terapeutică poate fi de neprețuit. Pre-adolescenții și adolescenții ajung să fie blocați în propria poveste, crezând că poveștile fictive pe care și le spun singuri sunt corecte. Din cauza insecurității pe care o poate aduce adolescența, este ușor pentru ei să presupună că, să fii exclus de la petrecerea aniversară a unui coleg sau să fii lăsat îb afara unui grup de schimburi de texte este un afront personal. Social media deseori alimentează aceste credințe, care pot afecta sănătatea mentală a tinerilor. Rușinea și stigmatul deseori în împiedică pe elevi să vorbească și să caute suportul emoțional de care au nevoie.

Dar citind despre experiențele unor caractere fictive poate normaliza aceste sentimente și le poate da adolescenților curajul de a se deschide și a vorbi despre frământările lor. În timpul fiecărei întâlniri, Cellucci conduce o discuție despre carte, invitând elevii să-și împărtășească părerile. Membrii grupului pot de asemenea reflecta singuri despre ceea ce au citit, scriind despre asta în propriile jurnale.

(Cartea) “Creierul lui Budha (‘Buddha’s Brain‘)* oferă sfaturi practice despre meditația centrată în jurul ideilor de bunătate, empatie, dragoste și grijă de sine”, spune Cellucci. Deși nu este o carte de ficțiune, Cellucci utilizează principalele concepte ale Budism-ului pentru a-i ajuta pe elevi să-și împărtășească poveștile personale, despre perioadele când au avut nevoie de dragoste și grijă, ca și despre momentele când ei au oferit acest suport altora. După de citesc ‘Buddha’s Brain,’ elevii discută cum se pot relaționa ei la aceste lecturi”, spune Cellucci.

* https://www.rickhanson.net/books/buddhas-brain/

Pe lângă cartea “Buddha’s Brain,” Cellucci folosește de asemenea cărți de ficțiune, individual cu fiecare elev. Povești cum sunt “Please Ignore Vera Dietz” de A.S. King și “All American Boys” de Jason Reynolds și Brendan Kiely ajută elevii să vorbească despre subiecte sensibile, ca rasă, privilegii și angoase umane.

“Mulți dintre elevii care citesc ‘Please Ignore Vera Dietz’ se asociază cu Vera, caracterul principal. Acest caracter îi ajută să se războiască cu ideea dacă istoria familiei noastre ne determină sau nu destinul,” spune Cellucci.

Eliberându-se împreună

În grupul de biblio-terapie de la Westborough, fiecare întâlnire urmează un format structurat, pentru a crea un cadru securizat pentru participanți. Grupul începe cu o activitate, cum sunt exerciții de yoga sau respirație fără gânduri. Apoi, Parteleno îi învață pe elevi despre unelte cognitive, cum sunt testarea realității sau abordarea din perspectivă, care îi ajută să provoace și să se lupte cu orice gânduri de tristețe sau îngrijorare. De exemplu, dacă un elev îngrijorat crede că prietenul lui îl ignoră, Parteleno ar putea să provoace cu grijă acestă credință, punând o întrebare ca, “Ce dovadă ai tu că asta e adevărat?” urmată de “Există vreun alt motiv care ar putea explica purtarea prietenului?”

Elevii practică de asemenea activități bazate pe terapia dialectic-comportamentală, care îi învață pe copii cum să-și stăpânească emoțiile intense. În timpul întâlnirilor grupului, Parteleno îi conduce pe elevi prin exerciții de mindfulness și jocuri de rol cognitive, jucând sau provocând scenarii din viața reală cu care s-au confruntat de-a lungul săptămânii. De exemplu, adolescenții din grupul care au suferit o pierdere joacă roluri despre cum să vorbească cu prietenii și familia despre tristețea/suferința și pierderea lor.

În timp ce studiile** arată că terapia dialectic-comportamentală (DBT) este o formă eficientă de psihoterapie, în special pentru adulții tineri, biblio-terapia este o intervenție de sănătate mentală mai nouă pentru adolescenți/ tineri. Cu toate acestea, cercetările*** arată că ajută la reducerea simptomelor de anxietate și depresie, în special în rândul adolescenților.

** https://link.springer.com/article/10.1007/s10567-012-0126-7 – Dialectical Behavior Therapy for Adolescents: Theory, Treatment Adaptations, and Empirical Outcomes

*** https://www.dovepress.com/comparative-efficacy-and-acceptability-of-bibliotherapy-for-depression-peer-reviewed-article-NDT

Pentru unii elevi, să vorbească despre suferința lor îi face să se simtă vulnerabili. Dar auzind despre experiențe și pierdere de la un adult în care au încredere îi poate ajuta pe elevi să se simtă mai în siguranță când își împărtășesc gândurile. În timpul unei întâlniri de grup, Cellucci a vorbit despre moartea bunicei ei și cum această pierdere a afectat-o pe ea când a fost copil. Pentru mulți dintre elevi, ascultarea acestor povestiri creează un sens al consolării, care facilitează procesul de vindecare.

După de a suportat o traumă în familie, una dintre eleva a găsit acest grup este de ajutor, în special.

“Grupul celor care au suferit pierderi a fost de ajutor, deoarece mi-a permis să-mi dezvălui sentimentele și să le împărtășesc cu oameni care trecuseră prin aceeași durere ca și mine,” a spus eleva din grupul lui Cellucci.

Eleva a spus că Cellucci și Parteleno au ajutat-o învățându-o cum să-și stăpânească stresul și cum să facă față emoțiilor intense.

“În grup, am putut simți compasiune din partea celorlalți, și asta mi-a dat speranță. Am învățat că trebuie să continuăm, cu credința că viața va deveni mai bună,” a spus ea.

Cellucci spune că elevii așteaptă aceste întâlniri de grup, deoarece este un timp de reflecție în liniște și de conectare personală, într-un spațiu sigur și de încredere. Elevii care experimentează beneficiile terapeutice ale biblio-terapiei de asemenea încep să vadă biblioteca ca pe un rai în care ei pot găsi cărți care îi ajută să-și înțeleagă sentimentele.

Pentru bibliotecarii școlilor care vor să înceapă un program de biblio-terapie, Celucci oferă aceste sfaturi (#1):

1. Creează materiale vizuale care demonstrează conștientizarea, diversitatea culturală și ”vocea” elevilor (materiale dezvoltate de elevi sau/și cu aportul elevilor).

2. Facilitează evenimente la nivelul întregii școli care promovează literatura prin diversitate, spărgând stigmatul sănătății mentale și invitând elevii să-și împărtășească opiniile.

3. Scrie proiecte de finanțare pentru a aduce programe legate de învățarea socio-emoțională (SEL) care includ poezie critică, scriere reflexivă și artă comunitară.

4. Colaborează cu departamentul de consiliere școlară pentru a concepe programe de SEL și biblio-terapie.

5. Urmează formări în domeniul educației pentru sănătate mentală, prin programe finanțate de instituțiile naționale sau programe finanțate de alte instituții.

#1 https://www.slj.com/2017/02/programs/how-my-school-library-embraces-social-emotional-learning/

Cellucci a creat de asemenea și un Ghid al bibliotecarului pentru biblio-terapie, iar lista ei (#2) poate fi găsită urmând link-ul de mai jos.

#2 – http://whs.westborough.libguides.com/mentalhealth/bibliotherapy

Sursa articolului: https://www.kqed.org/mindshift/50642/how-bibliotherapy-can-help-students-open-up-about-their-mental-health?