20 de strategii pentru a-i motiva pe cei mai lipsiți de interes elevi

Nu este neobișnuit ca educatorii din SUA să participe la scurte programe de formare, conferințe sau work-shop-uri spre sfârșitul anului școlar. Un exemplu este Conferința de primăvară (Mai), organizată anul acesta pe tema mentalităților de către Fundația ”Învățarea și creierul” din Massachusetts, care și-a propus încă din anul 1999 să conecteze educatorii cu rezultatele cercetărilor despre creier, învățare, motivație etc.

Vă propunem mai jos o serie de idei interesante, expuse la această conferință de un educator cu o mare experiență, pe care le puteți încerca încă de pe acum cu elevii voștri și pe care le puteți aplica pe o scară mai extinsă începând de anul viitor.

Kathy Perez are decenii de experiență ca educator în clasă și cursuri de formare pentru educația specială și predarea limbii engleze (limba maternă la americani). Ea are de asemenea un stil dinamic. Să stai la work-shop-ul ei de prezentare a fost ca și cum ai fi fost un elev în clasa ei. Prezentarea ei a fost despre cum să faci ora angajantă și motivantă pentru toți elevii, chiar și pentru cei mai lipsiți de interes, exemplificând audienței exact cum ar face ea asta. Experiența este un pic izbitoare, deoarece este atât de diferită de lecturile care domină marile conferințe despre educație, dar este de asemenea revigorantă și mult mai amuzantă.

1-strategii-interactive-6

Perez spune că, atunci când elevii ei sunt angajați, prezicând răspunsurile, vorbind unii cu alții și împărtășind cu clasa în moduri care respectă rutinele și practicile sigure, ei nu numai că achiziționează mai multe cunoștințe, dar ei și acționează indisciplinat mai puțin. Și toată lumea, inclusiv profesorul, se distrează mai mult.

Dacă eu nu am atenția lor, care este rostul?a întrebat Perez audiența în timpul conferinței despre mentalități, la unul din evenimentele Learning and the Brain conference.*

* https://www.learningandthebrain.com/all-events

Ea este unul dintre marii promotori ai ”pauzelor pentru creier” și practicilor de a-i pune pe elevi să se miște frecvent în timpul zilei. Ea a reamintit educatorilor că perioada de atenție a majorității copiilor este cam la fel de lungă în minute ca vârsta lor. Așa că, un elev de clasa a treia se poate concentra pentru aproximativ opt minute înainte de a-și pierde interesul. Este treaba profesorului să fie sigur că există o mulțime de pauze pentru creier eficiente, construite în cadrul lecției, pentru a da copiilor un moment pentru a-și recalibra atenția. Perez mai spune că profesorii trebuie să fie pregătiți pentru o combinație diversă de învățăcei, având un larg set de strategii de predare, în multiple modalități, cu multe puncte de intrare pentru participare și satisfacție.

1-strategii-interactive-2

Strategiile bazate pe științele creierului prezentate de Perez

1. Nu fi plictisitor

În clasele noastre care angajează elevii, trebuie să avem un set de proceduri și rutine”, spune Perez. Dar acestea nu trebuie să fie plicticoase. Ea îi pune frecvent pe elevi să vină și să se uite la o listă de adjective de pe tablă, dintre care multe extind vocabularul elevilor ei. Ea le cere să salute alți doi colegi și să utilizeze unul din adjective penrtu a descrie cum se simt ei astăzi. Activitatea îi face să se scoale în picioare, să se miște și să fie gata să învețe, plus că ei utilizează un nou cuvânt din vocabular în relație cu ei înșiși, conectându-se cu comunitatea clasei pe parcurs.

2. Votează

Activează creierul elevilor cu o rundă rapidă de votare. Perez pune frecvent pe tablă trei obiective de învățare pentru acea zi și le cere elevior să voteze pentru unul pe care ei îl consideră cel mai important. Toate cele trei obiective sunt bune și nu există nici un răspuns greșit. ”Elevii neinteresați ajung să se uite în jurul clasei și să vadă cine altcineva mai gândește la fel ca ei,” spune Perez. Această activitate rapidă ajută la crearea curiozității în rândul elevilor despre ceea ce crede fiecare dintre ei.

3. Stabilește obiective

Perez este de asemenea susținătoarea ideii ca atât profesorul cât și elevii să își stabilească obiective de învățare zilnice, care sunt credibile, măsurabile și posibil de obținut. ”Parte din atingerea acelui obiectiv este să îl faci cunoscut”, spune Perez. Făcând stabilirea de obiective o parte regulată și vizibilă a practicilor de predare constituie un model pentru elevi. Dar este foarte important să lași timp elevilor, la sfârșitul zilei să revadă obiectivul pe care l-au stabilit, spune Perez. Acea oportunitate de a reflecta îi va ajuta să vadă și valorizeze ceea ce au făcut ei de-a lungul zilei, ca și punctele unde ei nu au reușit să atingă obiectivul.

4. Formează grupuri

Perez cere constant elevilor ei (în cazul conferinței, unui grup de educatori) să facă o pauză, să împărtășească unii cu alții, să facă un brainstorming de idei sau să colaboreze și ea întotdeauna stabilește un timp limită pentru conversație, de exemplu 72 de secunde. În clasa mea utilizez limite de timp bizare și apoi ei se gândesc că eu mă uit la ceas și se apucă de treabă”, spune Perez. Ea a descoperit că asta promovează obținerea unui timp mai lung petrecut pentru însărcinare decât o limită generică de timp de 5 minute, despre care elevii știu că este probabil să se extindă pe la opt minute.

1-strategii-interactive-1

5. Scrieri scurte

Deseori Perez va arunca o scurtă întrebare și le va cere elevilor să facă o strângere rapidă de idei, scriind pe hârtie cât de multe răspunsuri pot. Apoi ea va face o împărtășire tip ”floricele de porumb” unde elevii se ridică în picioare când vor și aruncă/spun o idee. Aceasta poate fi o alternativă la ceva ca “round-robin reading,” (citirea pe rând) care poate pune elevii dezinteresați pe un ”scaun fierbinte”. În acest caz, Perez îi pregătește pe elevi pentru succes, dându-le timp înainte pentru brainstorimg – răspunsurile sunt chiar în fața lor. Această strategie are ca valoare adăugată faptul că îi forțează pe elevi să-și asculte cu atenție colegii, din moment ce nu știu cine se va ridica următorul.

6. Concentrează-te pe ABC-uri: Acceptare, Apartenență (Belonging) și Comunitate

Fără acest set de ABC-uri, tradiționalul ABC nu va fi atât de reușit”, spune Perez. Ea este conștientă de graba de a acoperi conținutul care există în multe școli și clase, dar spune că predarea nu este despre ce ai de acoperit astăzi, ci despre ce este ne-acoperit în elevi. ”Nu fii așa de condus de standarde încât să uiți nevoile elevilor”, spune ea.

7. Schimbă continuu ”starea” clasei

Acestea sunt schimbări privind cine furnizează informația, cine vorbește. Lui Perz îi place să spună că, pentru 10 minute de conținut, profesorul trebuie să acorde elevilor două minute de ”timp de mestecat”.*

* https://www.youtube.com/watch?v=p_BskcXTqpMCum învață tinerii: cele 8 nevoi mari (How Youth Learn: Ned’s GR8 8)

8. Fii empatic

Păstrează în minte perspectiva elevilor și ascultă atunci când ei explică ce au nevoie să învețe. Păstrează în suflet cele 8 mari nevoi.

CELE 8 MARI NEVOI

  • Mă simt OK (bine fizic și emoțional, în siguranță, mi se permite să greșesc)

  • Contează

  • E ceva activ

  • E ceva care mă dezvoltă/ extinde

  • Am un antrenor

  • Trebuie să utilizez

  • Mă gândesc la acel lucru/ subiect

  • Îmi planific următorii pași

9. Fă o listă de verificare pentru creier

  • Construiește un mediu sigur

  • Recunoaște diversitatea din clasă

  • Evaluarea trebuie să fie formativă, autentică și continuă

  • Strategiile de instruire trebuie să fie o paletă de oportunități

  • Noi modele

Trebuie să creștem și să fim deschiși la noi idei,” spune Perez. “De aceea predarea este o astfel de aventură. În fiecare zi în care intri în clasă, nu știi niciodată ce va urma să primești.”

1-strategii-interactive-4

10. Simplifică

Perez sugerează să structurezi fiecare lecție într-un format similar, dar executat diferit de fiecare dată. Întâi activează-i pe învățăcei făcându-i curioși și dezvoltând acea nevoie de a ști. Apoi, lasă-i să sape în conținut într-o fază exploratorie care îi duce mai adânc într-un conținut bogat. La urmă, ajută-i pe elevi să structureze o înțelegere mai largă, ajutându-i să integreze cu ceea ce deja cunosc. Cîteva întrebări metacognitive care îi pun să gândească așa sunt: Ce parte a lecției ți-a plăcut cel mai mult? Ce parte a fost cea mai dificilă pentru tine? De ce crezi că a fost asta? Ce crezi că poți să faci astăzi ca să rămâi concentrat?

Dacă nu le dăm ceva timp copiilor să reflecteze, să se conecteze, să marineze informația, ei vor ”regurgita” ceea ce se află în fața lor fără măcar să se gândească”, spune Perez. Reflecția și repetiția a ceea ce s-a învățat este crucială pentru a muta informația din memoria de lucru în memoria de lungă durată.**

** https://www.kqed.org/mindshift/39677/how-memory-focus-and-good-teaching-can-work-together-to-help-kids-learn

11. Fragmentează informația

Fă informația mai ușor de digerat pentru elevi. Trebuie să acționăm mai hotărât, deliberat în furnizarea noastră de informație,” spune Perez. Mult prea adesea profesorii livrează o lecție întreagă fără să lase elevii să se miște sau să discute măcar o dată. Copiii vor ceda dacă sunt supraîncărcați cu fapte, iar fragmentarea furnizează o cale de a face pauză și de a lăsa elevii să gândească despre ce tocmai au învățat. Pauzele pentru asimilarea informației sunt cruciale pentru stăpânirea ei.

Stăpânirea lecției înseamnă că elevii au stăpânit conținutul, au făcut ceva substanțial cu conținutul, dincolo de a fi un ecou al spuselor profesorului”, spune Perez.

12. Ancore (de memorie)/ ”proptele”

Perez păstrează o cutie cu ancore (de memorie) pentru momentele în care predă. Ea aruncă deseori ceva unui copil atunci când este rândul lui să vorbească în așa fel încât el să aibă ceva asupra căruia să se poată concentra. Ea spune că asta funcționează bine în special pentru copiii cu probleme de atenție, ca și pentru învățăceii tactili.

13 Pauze (pentru creier)

Scurte clipuri video pot fi pauze pentru creier grozave. Un clip bun poate fi interpretat în multiple moduri. ”Le dezvolți gândirea divergentă”, spune Perez.

1-strategii-interactive-5

14. Post-It-uri

Notițele de discuție pe Post-It sunt o bună modalitate de a-i pune pe toți elevii să se implice fără să faci pe nimeni să se simtă inconfortabil, punându-l într-un con de lumină/ atenție. Pune o întrebare cu răspuns deschis. Poate fi la început, ca un activator, în mijloc, ca un ”marinator” sau chiar la sfârșitul lecției, ca o testare a înțelegerii și un mod de a concluziona. Elevii își notează răspunsurile la provocare pe post-it-uri. Cei care învață prima data limba (emigranți) sau copiii cu nevoi speciale pot scrie un singur cuvânt sau pot desena ceva. Apoi elevii împărtășesc aceste răspunsuri în perechi. ”Până și cel mai reticent învățăcel se simte Ok dacă împărtășește unu-la-unu”, spune Perez. Postează toate răspunsurile pe o tablă și extrage câteva tendințe.

15. bulgări de zăpadă

Pauzele pentru creier de tip ”bulgăre de zăpadă” sunt una din căile favorite de a concluziona învățarea la sfârșitul lecției (și ar trebui făcute atunci când elevii sunt pe cale să intre în pauză sau la sfârșitul zilei de școală). Elevii scriu răspunsuri la o provocare/ întrebare pe o bucată de hârtie, pe care o fac ghemotoc. Profesorul numără și, la 3, ei își aruncă bulgărele de zăpadă în sus și departe (dar nu la cineva). Apoi toată lumea culege un bulgăre care a căzut în apropiere și citește. ”Este un mod în care faci pauză intenționat, punându-i să reflecteze și să facă conexiuni”, spune Perez. Ea utilizează asta la toate subiectele, câteodată cerându-le elevilor să scrie trei noi cuvinte din vocabular pe care le-au învățat, sau trei succese pe care le-au avut în acea lecție, sau trei întrebări. Elevii iubesc asta și este inclusiv și este anonim”, spune Perez. Elevii ajung de asemenea să vadă gândirea altcuiva în această activitate.

16. Jocul de-a ghicitul

Când un conținut ușor plicticos trebuie acoperit, creează nevoia de a ști a elevilor punându-i să prezică răspunsurile. Elevii este mai probabil să investească în răspunsurile care sunt dezvăluite după ce elevii înșiși au avut șansa de a dezbate și prezice.

Această strategie, printre altele este menită să-i pună pe elevi să manipuleze și să gândească despre informație singuri. ”dacă profesorul face toată interacțiunea cu materialul, va crește creierul profesorului, nu cel al elevilor”, spune Perez. De aceea Perez pledează ca profesorii să aibă o largă panoplie de abordări, pentru a-i pune pe elevi să gândească, vorbească, scrie, atinge, construi, asculta și, cel mai important, pentru a face ceva cu conținutul.

1-strategii-interactive-3

17. Chestionare/ cercetare echilibrată

Lecturile au un loc și un timp al lor, dar sunt mult mai eficiente atunci când sunt interactive. Perez recomandă Ghidul lui Harvey Silver pentru lectura eficientă***, care conectează noua cunoaștere cu cunoașterea existentă, organizează materialul în fragmente, acordă coduri duale informației pentru a fi memorată în mai multe locuri și pentru a exersa creierul.

*** http://www.ascd.org/Publications/Books/Overview/The-Interactive-Lecture.aspxLectura interactivă: Cum să angajezi elevii, să construiești amintiri și să adâncești înțelegerea – The Interactive Lecture: How to Engage Students, Build Memory, and Deepen Comprehension (A Strategic Teacher PLC Guide)

Este o problemă de echilibru pentru a menține viu angajamentul,” spune Perez. Ea nu pledează pentru ca rrofesorii să-i pună întotdeauna pe elevi să se învețe unul pe celălalt doar pentru că asta are o rată mare de memorare și transfer; să faci totul într-un singur mod nu este eficient. În schimb, spune ea, este vorba despre o utilizare echilibrată a tuturor abordărilor de chestionare / cercetare.

18. Găsește Curentul/ ideile principal/e (Mind-streaming)

Mind-streaming este o altă pauză de creier amuzantă care de asemenea dă elevilor șansa de a-și aminti ce au învățat și de a se învăța unul pe celălalt. Pune elevii în perechi la întâmplare și apoi fiecare persoană o învață pe cealaltă cel mai important lucru pe care l-au învățat în acea lecție. Fiecare persoană/ elev își va aminti lucruri diferite iar, când acestea se suprapun, asta va întări conceptul. Este simplu, eficient și nu cere nici un fel de pregătire a profesorului, deoarece elevii se învață unii pe ceilalți.

19. Fii inetractiv

Perez imploră educatorii ca întotdeauna să încerce să facă însărcinare angajante și interactive, dâdndu-le elevilor suficientă cunoaștere, dându-le limbajul pentru a o exprima, dându-le un motiv autentic pentru interacțiunea în care sunt implicați, prinzându-i cu întrebări interesante, stabilind o comunitate de persoane care învață și care se susțin unii pe alții și dând elevilor o înțelegere clară a însărcinărilor. Dacă aceste elemente sunt parte ale orelor zilnice, spune ea, toți elevii vor avea succes.

20. HOPE

Ultimul sfat pe care Perez l-a oferit educatorilor este să aibă HOPE (se traduce și ca speranță, dar nu aici), este un acronim pe care ea îl utilizează pentru a Avea Doar Așteptări Pozitive (Have Only Positive Expectations).

PS. LA noi ar fi ADAP? 🙂

Sperăm să fie utile și să aplicați aceste strategii în clasele voastre.

Sursa: https://www.kqed.org/mindshift/44067/20-strategies-for-motivating-reluctant-learners

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s