Șapte modalități de a crește colaborarea în învățarea bazată pe proiecte (PBL)

Iată un alt articol scris de John Spencer, cu sfaturi pentru profesori, în care vorbește despre cum puteți asigura o colaborare mai bună atunci când vreți ca elevii să lucreze în grup la o problemă sau un proiect.

PBL-colaborare-4

De-a lungul ultimei luni, am intrat mai mult în profunzimea modului de învățare bazat pe proiecte/ probleme. Una din cele mai frecvente întrebări pe care le aud despre PBL este, ”cum îi fac să colaboreze pe toți membrii care participă în grup la un proiect?” Atât profesorii de la clasele elementare cât și gimnaziale pun această întrebare. Profesorii de la școlile private și publice împărtășesc aceeași preocupare. Colaborarea în PBL poate fi dificilă. Cu toții am avut momente când am simțit că jumătate din clasă ”se deconectase” în timpul unui proiect.

Poate fi tentant să arunci la coș partea cu echipa și să abordezi de preferință proiecte individuale sau cu doi parteneri. Cu toate acestea, atunci când elevii se angajează în proiecte colaborative semnificative, ei învață atât de multe abilități transferabile. Printr-un dialog semnificativ, ei își îmbunătățesc abilitățile de comunicare și de gândire critică. Atunci când rezolvă un conflict, ei devin mai empatici. Atunci când împart stăpânirea unui proces, ei devin gânditori sistemici și învață să se angajeze în gândirea iterativă (reluarea unui proces, cu corecturi, pentru a-l îmbunătăți). Dar asta nu se întâmplă automat. Cere strategii specifice care facilitează colaborarea semnificativă.

PBL-colaborare-7

Ce se întâmplă când munca în echipă eșuează în orele de PBL?

Cu toții am trecut prin asta ca elevi/ studenți. Profesorul anunță un proiect de grup și stomacul tău se strânge. Arunci o privire asupra grupului la care ai fost repartizat ș încerci să determini câtă muncă în plus va trebui să faci ca să acoperi lenea membrilor care nu fac nimic. Există șansa să trebuiască să petreci câteva nopți și sfârșituri de săptămână ca să termini diferite însărcinări (ale altora) doar pentru a vedea la sfârșit cum toți primiți aceeași notă. Dar uitându-te acum înapoi, tu ai reușit. Ca profesor, tu recunoști că este greu să încurajezi deplina participare în proiectele de grup.

Cu toate acestea, tu ai experimentat și partea pozitivă a colaborării de grup. Ai trăit acele momente când echipa ta părea să fie sincronizată; cu fiecare membru împărtășind idei, adăugate la o voce unică și lucrând din greu ca să îndepliniți un obiectiv. În aceste momente, tu ai fost angajat în adevărata colaborare, acolo unde grupul este capabil să realizeze mai mult împreună decât ar fi realizat fiecare individual.

PBL-colaborare-3

Așa că, cum se pot realiza unități de PBL într-un mod care încurajează participarea deplină din partea fiecărui membru al grupului? Cum ne asigurăm că fiecare elev este activ angajat în procesul de colaborare? Te ajută dacă te gândești din start de ce elevii se dezangajează. Dacă iei în considerare de ce elevii nu participă, vei remarca că asta variază de la elev la elev. Iată aici câteva motive pentru care un elev s-ar putea dezangaja:

  • Insecuritatea: Un membru al grupului este nesigur și îi este frică că nu va putea face o muncă la fel de bună ca ceilalți, așa că e mai ușor să cedeze de la bun început. La urma urmelor, dacă grupul împarte o notă, acest membru care nu participă ar putea să nu vrea să se angajeze în felul în care ceilalți doi vor să muncească pentru a obține nota maximă.

  • Abilități scăzute Unul din membrii grupului ar putea să nu aibă abilitățile necesare pentru a face o anumită însărcinare așa că e mai ușor să lase pe altcineva, cu mai multă expertiză să o facă. Una din ideile cheie ale Teoriei fluxului (Flow Theory)* este aceea că abilitățile trebuie să se potrivească cu sarcina. Atunci când asta nu se întâmplă, elevii pot experimenta o anxietate intensă.

* http://www.spencerauthor.com/flow-theory/

  • Confuzia: Unul din membrii grupului s-ar putea să nu știe ce are de făcut. Există o lipsă de claritate în termeni de însărcinări și acestă lipsă de claritate împinge un elev să se dezangajeze din grup. În unele cazuri, întregul grup se poate dezangaja. Asta este, printre altele, motivul pentru care sunt un mare fan al UX Theory** (conceperea unui sistem în funcție de experiența utilizatorilor) în crearea de proiecte.

    ** http://www.spencerauthor.com/ux-design-course-design/

  • O dinamică de grup nesănătoasă: Există un conflict nerezolvat de care trebuie să te ocupi, dar în loc de asta grupul continuă iar anumiți elevi se deconectează.

  • Lipsa de interes (”nu cumpără ideea”): Unul din membrii grupului care nu simte că are un interes va avea dificultăți să rămână conectat la proiect. Se poate simți ca și cum ești obligat să urmezi instrucțiunile altora. Asta este și mai greu atunci când elevul nu este interesat de la bun început de temă/ subiect.

  • Lipsa rezistenței creative (Creative Endurance): Câteodată un elev se dezangajează deoarece munca creativă poate fi grea și chiar plictisitoare. Și dacă un alt membru al grupului este dispus să preia și să ducă munca la bun sfârșit, asta face mai ușor pentru cineva să renunțe.

Dacă vrem ca fiecare elev să se angajeze într-o colaborare semnificativă, trebuie să includem un unitățile/ orele noastre de PBL strategii specifice care să se adreseze motivelor pentru care elevii se dezangajează.

PBL-colaborare-5

Șapte strategii care să asigure participarea în proiectele de grup

Iată pentru început veștile proaste: nu vei avea niciodată 100% angajament într-o unitate/ oră de PBL. Chiar și cu cel mai grozav proiect avut vreodată, vei avea elevi care se întorc și discută despre jocuri video sau care se holbează pe fereastră sau care se închid în ei. Dar, cu adevărat, nu este asta o parte a procesului creativ? Gândește-te la proiectele tale favorite pe care le-ai făcut vreodată. E adevărat, câteodată atingi acea stare de flux creativ. Dar câteodată te-ai chinuit ca să începi. Câteodată a trebuit să te îndepărtezi. Câteodată părea din exterior ca și cum tu nu erai angajat, ca și cum te uitai pe fereastră, dar în interior, tu încercai să rezolvi o problemă.

PBL-colaborare-1-a

#1: Începe cu implicarea (proprietatea) elevului

Institutul Buck pentru Educație (Buck Institute for Education BIE) identifică “vocea și alegereaca fiind unul din elementele cheie ale conceperii în PBL. Dacă vrem ca elevii să fie cu adevărat angajați, trebuie să trecem de la simpla angajare la împuternicire. Elevii au nevoie să stăpânească procesul proiectului (#1).

#1 http://www.spencerauthor.com/designing-group-projects-everyone-participates/

Mă gândesc deseori la LAUNCH Cycle ca la o hartă a împuternicirii elevilor (#2) în proiecte creative. Iată cam cum arată asta:

  • Elevii fac apel la propria conștientizare și cunoaștere anterioară în timpul fazei ”Privește, Ascultă și Învață” ( Look, Listen, Learn)

  • Elevii stăpânesc procesul de chestionare (punere de întrebări) pe măsură ce pun întrebări specifice în cadrul fazei ”Pune o tonă de întrebări”

  • Elevii stăpânesc procedul de cercetare în timpul fazei ”Înțelege Procesul sau Problema”

  • Elevii generează propriile idei și își concep propriile planuri în timpul fazei ”Navighează printre idei”

  • Elevii creează propriile prototipuri în timp ce se angajează în managementul proiectului în timpul fazei ”Creează un prototip”

  • Elevii stăpânesc procesul de revizuire și evaluare în timpul fazei ”Scoate în evidență și repară”

  • Elevii trimit munca lor către o audiență care este importantă și vor să-i crească empatia în timpul fazei ”Lansează către o audiență”

    #2 – http://www.spencerauthor.com/road-map-collaborative-projects/

Dacă ești interesat să utilizezi gândirea conceptuală, verifică acestă resursă (toolkit – ladă de unelte) #3, cu structuri, strategii și modele de proiecte. Acestea sunt toate create pentru a crește implicare elevilor. Și această stăpânire se adresează acelei lipse de interes care poate conduce la dezangajare. Ele conduc la un mai bun sens al clarității și la o creștere a rezistenței creative. Chiar și așa, unii elevi vor avea nevoie de un eșafodaj suplimentar.

http://www.spencerauthor.com/design-thinking-toolkit/

PBL-colaborare-1-b

#2: Împuternicește elevii să utilizeze eșafodajul/ structura potrivit/ă

Așa cum am menționat mai devreme, elevii este probabil să se deconecteze în timpul proiectului dacă sarcinile devin prea dificile. Cu toate acestea, aici este momentul în care eșafodajul intră în rol. Ai putea furniza propoziții de bază la ora de limbi, tutoriale suplimentare despre cum să facă cercetarea sau poate chiar să pui un grup mic care să se ocupe de o abilitate specifică de care au nevoie în proiect (experții în..) Cu toate acestea, procesul nu trebuie întotdeauna ghidat de profesor. Atunci când împuternicești elevii să găsească eșafodajul potrivit, ei sunt capabili să caute structuri sau tutorialele de care au nevoie pentru a îndeplini o sarcină.

Aceasta cere o oarecare modelare inițială. Nu orice elev va știm cum să-și dea seama ceea ce știe, ceea ce nu știe și de ce vor avea nevoie pentru a-și atinge scopul. Dar ca și grup care lucrează independent, tu poți să iei elevii de o parte și să treci cu ei prin procesul de gândire. În unele cazuri, ia-i putea chiar pune pe unii membri ai grupului să vorbească pentru a face eșafodajul potrivit. Ideea cheie este ca elevii să ia propriile decizii. Un elev ar putea avea nevoie să citească mai atent cu unele sublinieri, în timp ce altul parcurge rapid textul. Un elev ar putea avea nevoie să vadă un tutorial video și cum să facă o programare, în timp ce altul își dă seama intuitiv.

Dar stăpânirea și structurarea nu sunt întotdeauna de ajuns. Elevii pot avea inters (pot ”cumpăra) un proiect și pot avea un sens al clarității în ce vor face, dar tot sfârșesc prin a se deconecta. De aceea este util să te gândești la modul în care structurăm grupurile noastre în cadrul unor ore/ unități de PBL.

PBL-colaborare-1-c

#3: Variază gruparea

creați momente în cadrul unei unități de PBL unde elevii pot lucra independent și pot procesa lucruri singuri. Aceasta este în mod special util pentru cei cu personalitate introvertită (#3)

#3 – http://www.spencerauthor.com/introverts-collaboration/

Chiar și într-o unitate de lucru PBL poate ajuta să începi ora de clasă cu o perioadă de încălzire individuală unde elevii pot răspunde la o întrebare, își pot planifica însărcinările sau pot reflecta asupra propriei învățări. Dar aceasta trebuie să fie de asemenea parte a întregului proces. Când începem faza de chestionare, elevii încep cu propriile întrebări, înainte de a se muta în grupuri. În timpul sesiunii de brainstorming, cere elevilor să genereze idei întâi singuri înainte de a-i pune împreună să-și împărtășească ideile. Când elevii se angajează în cercetare, permite elevilor să aibă un timp de lectură individual, unde să poată lucra fiecare la nivelul lui și să își caute răspunsul la propriile întrebări. În unele cazuri, ai putea cere elevilor să filtreze și organizeze propria informație întâi individual: http://www.spencerauthor.com/content-curation/

Când elevii au momente în care lucrează singuri, ei sunt capabili să aibă spațiu și autonomie în cadrul grupului. Aceasta poate descrește nesiguranța în timp ce de asemenea îi ajută să se angajeze în însărcinări la nivelul lor de abilități. Aici există mai mult interes deoarece ei au un spațiu în care își valorifică munca.

Este de asemenea de folos să spargi grupare în așa fel încât elevii să poată lucra cu alrte grupuri din clasă. Cu alte cuvinte, elevii pot lua o pauză din lucrul în cadrul echipei lor și pot împărtăși idei cu alte echipe. Ei pot primi feedback de la alte grupuri și chiar lucra la o mică însărcinare în cadrul acelui grup. Asta nu este un lucru mare sau profund. Câteodată elevii se plictisesc după ce au petrecut ore lucrând la același proiect colaborativ. Chiar și echipele care funcționează bine au nevoie destul de des de o pauză-două. Ajută să găsești mici momente în care ei pot lucra cu alt grup și apoi să se întoarcă la echipa lor principală.

Dar chiar și așa, există momente când elevii se vor decupla pentru că le este teamă sau se simt nesiguri. De aceea ajută să regândești felul în care notăm și evaluăm proiectele elevilor.

PBL-colaborare-1-d

#4: Nu nota proiectul

Prima dată când eu am început cu călătoria cu PBL, am utilizat rubrici de proiect pentru a nota produsele finale. Cu toate acestea, anumiți elevi care se luptaseră cu auto-eficacitatea ar fi renunțat pur și simplu, lăsându-i pe elevii mai avansați să ia controlul și să completeze munca. Mai târziu m-am concentrat pe proces. Dar din nou, asta s-a întors împotriva noastră, deoarece elevii întrebau, ”Fac bine asta?” Ei verificau rubricile pentru a fi siguri că urmează protocolul corect. Și PBL devenise o formulă/ rețetă.

Până la urmă, am schimbat asta către notarea bazată pe standarde. În loc să notez grupul, am evaluat fiecare elev individual după modul în care stăpânește standardele (la americani, standardele se referă în principal la abilități și nu la conținut, n.n.) Asta a însemnat că elevii care s-au chinuit cu o anume abilitate nu au mai fost speriați că ei vor coborî nivelul grupului lor. Ei au avut permisiunea de a face greșeli. În proces, noi am îmbrățișat modelul evaluării centrate pe elev (#4) prin auto-evaluări, evaluări între colegi și conferințe elev-profesor (notați că toate aceste structuri de evaluare sunt disponibile în PBL toolbox).

#4 – http://www.spencerauthor.com/assessment-work-p-b-l-unit/

Asta se poate simți ca fiind riscant. Dacă nu ar fi vorba de note oficiale nu s-ar deconecta toți elevii? De fapt, angajamentul lor a crescut deoarece ei au fost motivați de provocarea însărcinării și de proprietatea/stăpânirea pe care o aveau asupra procesului. Au mai fost totuși câtevfa momente în care ei nu au ajuns la termen cu finalizarea. Din nou, nu a fost perfect. Anumiți elevi încă s-au simțit nesiguri privind abilitățile lor; în mod special în momentul în care ei lansau proiectul către o audiență. Au fost momente în care a trebuit să iau deoparte un elev care refuzase întregul proces. Dar de asta este important de asemenea să creezi structuri interdependent e în cadrul unităților tale de PBL .

#5: Incorporează structuri interdependente

Cele mai bune proiect sunt acelea în care grupul creează ceva mai grozav decât orice ar putea crea un singur elev. De aceea iubesc eu structurile interdependente. Ia,d e exemplu, această strategie de brainstorming (#5). Elevii beneficiază de fapt de faptul că se ascultă unii pe alții depinzând unii de alții pentru idei noi.

#5 – http://www.spencerauthor.com/a-different-approach-to-brainstorming/

Același lucru este valabil și pentru procesul de cercetare, unde elevii sunt capabili să-și împărtășească întrebările și lucrează împreună pentru a determina desfășurarea cercetării. În timpul cercetării, ei beneficiază cu toții de informațiile pe care le împărtășește fiecare membru al grupului. În timpul administrării proiectului (management), elevii depind unii de alți pentru a face sarcini specifice.

Mai mult sau mai puțin, atunci când grupurile funcționează bine, ei sunt capabili să construiască unul pe puterile celuilalt în așa fel încât fiecare membru își adaugă propria expertiză la proiect. Cu alte cuvinte, ei caută în mod activ în cadrul proiectului moduri în care pot să găsească puterile ascunse ale membrilor echipei. Îmi amintesc un elev care era uimitor la detalii și exela la editarea video. Datorită autismului său, el s-a chinuit cu anumite aspecte ale documentarului. Cu toate acestea, el a contribuit totuși la scenariu și la planificare. Apoi, atunci când a editat imaginea, el a putut să strălucească. Membrii echipei lui au fost uimiți de munca lui.

Admit că asta este dificil. Adevărata interdependență cere timp și intenționalitate. Elevii mai tineri ajung să depindă cu mai mare ușurință unul de celălalt, dar au mai mari dificultăți în navigarea prin sisteme și structuri. Elevii mai mari pot avea câteodată dificultăți în a avea încredere în ”străini” într-un grup, dar ei sunt mai apți în determinarea rolurilor într-un grup interdependent. Cu toate acestea, această interdependență se poate transforma în conflict, ceea ce este unul din motivele cheie ale deconectării în învățarea bazată pe proiecte.

PBL-colaborare-6

#6: Învață-i pe elevi să rezolve conflictele

De-a lungul anilor, i-am rugat pe profesorii mei favoriți care lucrează cu proiect să împărtășească unele din strategiile pe care le folosesc pentru rezolvarea conflictelor elevilor. Prietenul meu, Javi obișnuia să facă o verificare programată a grupurilor, unde el punea o serie de întrebări pentru a căpăta o idee asupra unui conflict inerent care ar fi putu inhiba colaborarea. Această abordare a fost proactivă și cerea elevilor care aveau aversiune de conflicte să intervină în conflict pentru a-l rezolva. O altă prietena mea, Alejandra i-a învățat pe elevii ei abilități de rezolvare a conflictelor. Ea i-a trecut prin proces cu norme și ritualuri specifice apoi a cerut grupurilor să rezolve conflictele înainte de a vorbi cu ea. O altă profesoară, are mediatori specifici care intră ca părți neutre și vorbesc cu elevii pentru a rezolva conflictul. Dar câteodată asta cere și un anumit nivel de responsabilitate. Prietenul meu Trevor îi pune pe elevi să semneze împreună contracte de responsabilitate, unde membrii grupului ar putea fi rugați să iasă din grup și să finalizeze proiect separate, de unii singuri.

Aceste structuri par consumatoare de timp, dar ele merită aplicate. Prin rezolvarea conflictelor, elevii sunt capabili să lucreze interdependent și să se întoarcă la lucru. În acest proces, ei învață abilități importante care îi vor ajuta cu comunicarea și colaborarea în viitor.

#7: Construiește rezistența creativă

Elevii se chinuie cu cititul atunci când nu citesc. Similar, ei nu pot alerga un kilometru, dacă nu ies niciodată pe pistă să alerge. La fel este și cu proiectele creative. Elevii nu vor învăța cum să conceapă, comunice și corecteze (reitereze) dacă nu lucrează în proiecte multiple. Dacă munca creativă este ceva ce fă faci !când o să ai timp”, vei găsi că acei elevi lucrează încet și renunță ușor. Noi ne gândim deseori la fluența citirii sau la cea a lucrului pe computer, dar elevii au de asemenea nevoie să-și dezvolte fluența creativă (#6), iar asta cere rezistență creativă (#7).

#6 – http://www.spencerauthor.com/developing-creative-fluency-in-students/

#7 – http://www.spencerauthor.com/are-students-getting-chance-to-develop/

Ăsta este motivul pentru care iubesc PBL. În loc să facă proiecte de sfârșit de… (trimestru, an), elevii învață prin proiecte și, ca rezultat, dezvoltă rezistența creativă. Ei învață de asemenea cum să comunice și cum să colaboreze și să rezolve probleme complexe. În acest proces, ei cresc pentru a fi capabili să facă acel gen de proiecte ale unor oameni care știu să navigheze într-o lume în continuă schimbare.

Sursa: http://www.spencerauthor.com/seven-ways-boost-collaboration-p-b-l/

PS. Și acest articol conține filme video , link-uri către resurse utile, precum și înregistrarea audio a articolului (în engleză).

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s