Cum meta-cogniția sporește învățarea

În ultimii ani se vorbește cu din ce în ce mai multă îngrijorare despre faptul că un procent foarte mare dintre absolvenții de școală și chiar universitate sunt analfabeți funcțional – adică au memorat cunoștințe, dar nu le înțeleg și nu știu cum să le folosească.

Părerea noastră este că se poate preîntâmpina acest analfabetism, dacă educatorii se preocupă de dezvoltarea abilităților de gândire, de metacogniție. De aceea, vă propunem pentru astăzi un articol scris în Edutopia de Youki Terada (editor specializat în conexiunile dintre cercetarea științifică și educație, având un masterat în educație, specializat în limbaj, literatură și cultură, absolvent de sociologie – care a studiat la Lawrence Hall of Science de la UC Berkeley conexiunile dintre știința formală și informală a învățării pentru elevii din școlile elementare, programe și tehnologii educaționale, librării online pentru STEM etc.)

Metacogniţia, sau „gândirea la gândire” se referă la procesele mentale care controlează şi reglementează modul în care gândim. Metacogniţia este deosebit de importantă pentru învăţarea prin proiecte deoarece elevii trebuie să ia decizii cu privire la strategiile pe care le vor utiliza şi cum le vor utiliza. Studiul lui Marzano (1998), care a avut ca obiect 4000 de intervenţii diferite de instruire, a arătat că cei care au reuşit cel mai bine să amelioreze procesul de învăţare, au fost aceia care s-au concentrat pe ceea ce gândesc elevii despre procesele lor de gândire şi pe cum se simt ei atunci când învaţă.

* https://iteach.ro/pagina/1116/Metacogniția

PS – Din acest text, aflați și întrebări pe care le puteți folosi chiar voi, ca profesori în clasă.

metacognition-1

Elevilor le lipsesc deseori abilitățile meta-cognitive* de care au nevoie pentru a reuși, dar ei își pot dezvolta aceste abilități punând câteva întrebări simple.

Strategiile care țintesc meta-cogniția elevilor – abilitatea de a gândi despre gândire – pot închide breșa pe care o experimentează unii elevi între cât de pregătiți se simt pentru un test și cât de pregătiți sunt de fapt.

Într-un nou studiu** realizat pe studenții de universitate din primul an de studiu în domeniul statisticii, care au participat la un scurt chestionar online înainte de fiecare examen, în care li s-a cerut să se gândească despre cum se vor pregăti pentru a obține note mai mari decât colegii lor – o treime au obținut note cu 30% mai mari, în medie. Această intervenție ne-costisitoare i-a ajutat pe studenți să arunce o privire asupra strategiilor lor de învățare, crescându-le abilitățile meta-cognitive și dându-le unelte pentru a deveni învățăcei mai independenți.

** http://journals.sagepub.com/doi/10.1177/0956797617696456Strategic Resource Use for Learning: A Self-Administered Intervention That Guides Self-Reflection on Effective Resource Use Enhances Academic Performance

Patricia Chen, un cercetător postdoctoral de la Stanford University și principal autor al studiului, spune că ea a avut mulți studenți care au venit la ea lamentându-se pentru notele slabe. Mulți studenți au venit la mine după examene încercând să înțeleagă de ce nu au făcut atât de bine pe cât se așteptaseră, în ciuda muncii grele pe care o făcuseră” își amintește ea***. Ea bănuiește că problema a fost că le lipsește conștientizarea asupra cât de prost pregătiți au fost de fapt – conștientizarea meta-cognitivă – și asta a condus la note mici neașteptate. Ei se gândeau că au înțeles materialul mai bine decât de fapt o făceau.

*** https://www.sciencedaily.com/releases/2017/05/170501094252.htm

Acum aproape două decenii, psihologii de la Cornell University, David Dunning și Justin Kruger au desfășurat un studiu marcant privind această breșă în percepție. Într-o serie de experimente, ei au descoperit că mulți studenți de facultate care evoluaseră slab la teste de logică și gramatică își supra-estimaseră performanța, crezând despre ei că sunt peste medie. Acest fenomen, Efectul Dunning-Kruger (Dunning-Kruger Effect)#1 explică de ce mulți studenți se simt încrezători că ei vor trece testul, deși nu sunt suficient pregătiți. Auto-încrederea exagerată îi lasă pe studenți cu ”impresia greșită că ei se descurcă foarte bine”, conform celor spuse de Dunning și Kruger.

#1http://psych.colorado.edu/~vanboven/teaching/p7536_heurbias/p7536_readings/kruger_dunning.pdf

metacognition-5

Mai recent, o echipă de psihologi și cercetători în neuro-științe au publicat o analiză cuprinzătoare (#2) a 10 tehnici de învățare utilizate de obicei de studenți. Ei au descoperit că una din cele mai populare tehnici – re-citirea materialului și sublinierea punctelor cheie – este de asemenea una din cele mai puțin eficiente deoarece îi conduce pe studenți la dezvoltarea unui fals sens al măiestriei. Ei revăd un pasaj și trec mai departe fără să realizeze că ei nu au înțeles pe deplin materialul absorbit.

#2 http://journals.sagepub.com/stoken/rbtfl/Z10jaVH/60XQM/fullÎmbunătățirea învățării studenților cu tehnici de învățare eficiente (Improving Students’ Learning With Effective Learning Techniques)

Asta are implicații serioase pentru învățare: este mult prea ușor pentru studenți să-și supra-estimeze înțelegerea unei teme deoarece ei sunt familiari cu ea. Meta-cogniția ajută studenții să recunoască breșa dintre a fi familiar cu un subiect și a-l înțelege pe deplin. Dar studenții mai slabi deseori nu au această recunoaștere meta-cognitivă – ceea ce duce la dezamăgire și îi poate descuraja din a încerca mai serios data viitoare.

metacognition-2Cercetarea (#3) arată că fiecare copil de la 3 ani în sus poate beneficia de activități meta-cognitive, care îi ajută să reflecteze asupra propriei lor învățări și să-și dezvolte gândirea de ordin superior. Pentru a promova meta-cogniția elevilor, profesorii de gimnaziu și liceu pot implementa următoarele strategii. Profesorii claselor elementare pot modela sau modifica aceste strategii cu elevii lor pentru a furniza mai mult eșafodaj pentru gândire. (vezi strategiile din site-ul ITeach.ro)

http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/03004430.2013.861456Dezvoltarea și evaluarea meta-cogniției în educație timpurie (Development and evaluation of metacognition in early childhood education)

Strategii meta-cognitive de utilizat în timpul orelor

Cheia pentru meta-cogniție este să-i încurajezi pe elevi/studenți să-și conducă propria învățare în loc să absoarbă pasiv materialul. Donna Wilson și Marcus Conyers utilizează fraza ”conduce-ți creierul” (“drive your brain”)#4, ca metaforă pentru a explica elevilor cum pot deveni mai conștienți de învățarea lor.

#4 https://www.edutopia.org/blog/metacognition-gift-that-keeps-giving-donna-wilson-marcus-conyers Metacognition: The Gift That Keeps Giving (Darul care continuă să dăruiască)

În plus, cultivând o mentalitate de creștere (growth mindset) ajută elevii să înțeleagă că învățarea lor nu este fixă: Prin dedicare și muncă grea, ei pot învăța mai durabil și pot depăși multe provocări pe care le-ar simți altfel imposibil de realizat. Pur și simplu fiind conștient de diferența dintre mentalitatea fixistă și cea de creștere este una din cele mai eficiente strategii de care elevii pot beneficia.

https://www.edutopia.org/article/helping-struggling-students-build-growth-mindset-donna-wilson-marcus-conyersAjutându-i pe elevii care se chinuie să învețe să-și construiască mentalitatea de creștere

metacognition-3

În timpul orei, încurajează-i pe elevi să pună întrebări. Ține minte că elevii care se chinuie să învețe pot să nu știe ce întrebări să pună, sau se simt prea stânjeniți ca să pună vreuna. Nu presupune că fiecare elev înțelege materialul doar pentru că nimeni nu pune nici o întrebare. Utilizează strategii de evaluare formative cu miză joasă cum sunt ”tichetele de ieșire” (exit tickets)#5, chestionarele fulger (pop quizzes), sau clasicele ”hârtii de un minut” (One-Minute Paper)#6, pentru a identifica lipsurile în cunoaștere și a te ghida în lecțiile viitoare (Heitink et al., 2016; Marzano, 2012; Sundberg, 2010).

#5 https://www.edutopia.org/practice/exit-tickets-checking-understandingCâștigând înțelegerea a ceea ce știu elevii tăi (Gaining Understanding on What Your Students Know)

#6 https://www.edutopia.org/blog/design-thinking-one-minute-papers-ashley-nahornickO cale pentru a concepe mai departe gândirea (A Way to Further Design Thinking)

În timpul orei elevii ar trebui să se întrebe:

  • Care sunt principalele idei din lecția de astăzi?

  • Ce este acel ceva ambiguu/derutant sau dificil?

  • Dacă ceva nu are sens pentru mine, ce întrebare ar trebui să îi pun profesorului?

  • Îmi iau notițe așa cum trebuie?

  • Ce aș putea să fac dacă mă blochez la o problemă?

metacognition-7

Strategii meta-cognitive de utilizat când te pregătești pentru teste

Pentru a acoperi breșa dintre ceea ce știu elevii tăi și ceea ce se va cere la test, încurajează-i să-și pună întrebări singuri în loc doar să recitească materialul și să sublinieze textul. Asta nu numai că sporește reținerea pe termen lung dar acoperă și breșa dintre familiaritatea cu tema și înțelegerea profundă (Adesope et al., 2017; Smith et al., 2013).

Înaintea unui test, elevii ar trebui să se întrebe singuri:

  • Ce se va cere la test?

  • Cu cere arii din material încă mă lupt sau mă simt confuz?

  • Cât timp ar trebui să acord pentru pregătirea pentru viitorul test?

  • Am eu materialul necesar (cărți, materiale de la școală, un computer cu acces online etc.) și un loc liniștit în care să studiez, fără să mă distragă ceva?

  • Ce strategii voi utiliza pentru învățare? Este suficient să citesc pur și simplu și să recapitulez materialul, sau voi face teste practice, voi studia cu un prieten sau voi scrie fișe cu notițe?

  • Ce notă aș lua dacă ar fi să dau testul chiar acum?

metacognition-8

Strategii meta-cognitive de revăzut după un test

Nu lăsa elevii doar să primească notele la teste și să plece fără să le utilizezi ca pe o unealtă pentru a le spori învățarea. Încearcă să utilizezi ”dosarele de examen” (exam wrappers)#7, scurte notițe pe care elevii le completează după ce le este înmânat testul notat. Aceste fișe de lucru îi încurajează pe elevi să-și revizuiască performanțele testului și să-și îmbunătățească strategiile de studiu de-a lungul anului (Gezer-Templeton et al., 2017).

#7 https://www.cmu.edu/teaching/designteach/teach/examwrappers/Teaching Excellence & Educational Innovation

După un test, elevii ar trebui să se întrebe:

  • Ce întrebări nu am înțeles și de ce nu le-am înțeles?

  • Unde au fost orice fel de surprize în timpul testului?

  • Am fost bine pregătit pentru test?

  • Ce aș fi putut face diferit?

  • Primesc un feedback folositor, specific de la profesorul meu, care să mă ajute să progresez?

Sursa: https://www.edutopia.org/article/how-metacognition-boosts-learning?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s