Cercetarea care susține proiectele Ora de geniu și alegerea în clasă (1)

Așa cum ați văzut până acum, din multe articole ale lui A.J.Juliani, el este un asiduu susținător al ideii de a da posibilitatea elevilor să facă alegeri, să fie co-părtași la propria învățare și de a avea libertatea (măcar pentru o parte din timpul petrecut la școală), să-și urmeze pasiunile în procesul de învățare. Noi considerăm că argumentele prezentate de el până acum au fost destul de convingătoare, totuși el a ținut într-un articol recent să vă prezinte bazele de cercetare care îi susțin convingerile, precum și modelele altor educatori care gândesc ca el. Nouă nu ne rămâne decât să vă punem la dispoziție traducerea articolului lui, în care am inserat și alte resurse pe care le-am găsit urmându-i sugestiile.

***
inquiry-based-education-1

Actualizare: Mi-am actualizat acest articol și pagina de când am publicat cea mai recentă carte a mea despre alegerea elevului. MI-ar face plăcere ca și voi să adăugați resursele pe care le-ați găsit în comentariile voastre, pentru ca eu să le pot adăuga la lista de mai jos!

By AJ Juliani – http://ajjuliani.com/research/

De când am experimentat cu proiectul “Genius Hour and 20% Time”* în clasa ea acum câțiva ani, am fost fascinat de cercetarea și istoria practicii lui în educație și în lumea afacerilor. Asta m-a dus pe un drum lung până când am scris cartea Cercetarea și inovația în clasă (Inquiry & Innovation in the Classroom – publicată de editura Routledge) despre educația bazată pe cercetare și experiențele de învățare bazate pe alegere.

* http://ajjuliani.com/the-20-project-like-google-in-my-class/

În această perioadă am avut sute de conversații cu colegi profesori care practică învățarea bazată pe alegere și învățarea condusă ca cercetare într-un oarecare model sau formă (Genius Hour, 20% Time, Passion Projects, Choose2Matter etc). De curând, prin procesul de scriere al cărții am avut câteva interviuri mai elaborate despre educația bazată pe cercetare și am petrecut o mare cantitate de timp cercetând începuturile și motivele din spatele eficienței modelului Genius Hour.

Astăzi, aș vrea să arunc ceva lumină asupra cercetării din spetele învățării din alegere și, mai larg, al educației bazate pe cercetare. Când oameni ca Ewan McIntosh (pe care îl respect cu adevărat ca pe un educator) ”pune oala pe foc” cu articole ca acesta**, cred ca cel mai bun mod de a apăra cercetarea ca practică este să ne uităm la rezultate. Este ușor pentru mine să laud Genius Hour pentru că am făcut-o în clasă și am văzut mulți alți profesori care o fac cu succes cu elevii lor. Cu toate acestea, de asemenea înțeleg că, dacă tu nu ai avut această experiență este dificil să o justifici. Acest articol este pentru aceia care au nevoie de mai multe resurse despre educație bazată pe cercetare și pentru aceia care încearcă să obțină studii care să îi susțină când se duc cu o astfel de propunere la director, consiliul școlii, comitetul de părinți sau chiar la colegi.

** http://edu.blogs.com/edublogs/2013/08/20-time-and-schools-not-the-best-of-bedfellows.html20% timp și școala nu pot fi cei mai buni tovarăși de pat

O să împart articolul de mai jos în patru secțiuni. Prima secțiune este despre cum alegerea și învățarea bazată pe cercetare cresc angajamentul și realizările elevilor. În cea de a doua secțiune sunt povești de succes ale colegilor profesori care utilizează modelul învățării din alegere și cel bazat pe cercetare. Cea de a treia secțiune este despre cum învățarea din alegere și cea bazată pe cercetare se conectează cu standardele cheie. A patra secțiune este legată de cărțile, ghidurile și studiile legate de educația bazată, antrenată prin cercetare. 

  1. Cum alegerea și învățarea bazată pe cercetare cresc angajamentul și realizările elevilor

  2. Povești de succes de la colegi profesori care utilizează alegerea și modelul învățării bazate pe cercetare

  3. Cum sunt conectate cu standardele cheie învățarea bazată pe alegere și cercetare

  4. Cărți, ghiduri și studii legate de educație bazată pe alegere și cercetare.

inquiry-based-education-4

I. Conexiunea din alegere, cercetare și angajamentul / realizările elevului

Studiul realizat de Edutopia – Inquiry Project Learning

#1 – https://www.edutopia.org/inquiry-project-learning-research

Studiul arată că o astfel de predare bazată pe cercetare nu este atât despre căutarea unui răspuns corect cât despre dezvoltarea unor minți cercetătoare și că poate aduce beneficii semnificative. De exemplu, în studiul din 1995 despre Restructurarea Școlilor, condus de Centrul pentru Organizarea și Restructurarea Școlilor și realizat de Fred Newmann și colegii săi de la University of Wisconsin pe 2,128 de elevi din douăzeci și trei de școli, s-au găsit realizări semnificativ mai bune în însărcinări dificile când ele au fost predate cu metode bazate pe cercetare, arătând că implicarea conduce la înțelegere. Aceste practici s-a descoperit că au avut un impact semnificativ mai mare asupra performanțelor elevilor decât oricare altă variabilă, incluzând mediul de proveniență al elevilor și realizările anterioare.

inquiry-based-education-5

O introducere în învățarea bazată pe cercetare, de la Neil Stephenson

#2https://www.edutopia.org/resource/casey-techinquiry-inquiry-based-learning

Prin contrast față de formele mai tradiționale de predare și învățare, cercetarea scoate în evidență procesul de învățare, pentru a dezvolta o înțelegere mai profundă a elevilor, pe lângă achiziționarea de cunoaștere a conținutului și de abilități de către elevi, intenționate. Cercetarea se bazează pe teoriile de învățare constructiviste, unde înțelegerea este construită prin dezvoltarea activă a cadrelor conceptuale mentale de către învățăcel. Această abordare este susținută și întărită de o largă bază de studii (#3), care au identificat trei implicații cheie ale practicilor de instruire eficiente”:

#3https://www.nap.edu/read/9853/chapter/1

1. Elevii vin în clasă cu preconcepții despre lume. Asta înseamnă că practicile de predare trebuie să extragă și să lucreze cu înțelegerile pre-existente și să facă ”vizibilă” gândirea elevilor, ca un element central pentru învățare.

2. Competența este o arie a studiului, cerută de cunoașterea factuală organizată în jurul cadrelor conceptuale, pentru a facilita regăsirea și aplicarea cunoașterii. Activitățile clasei trebuie concepute pentru a dezvolta înțelegerea prin studierea în profunzime a temelor curriculum-ului.

3. Meta-cogniția (gândirea despre gândire) ajută elevii să preia controlul propriei învățări. Oportunitățile pentru elevi de a defini obiectivele de învățare și de a monitoriza înțelegerea lor trebuie să fie înglobate în sarcinile din clasă.

inquiry-based-education-3

Proiectul Uneltelor zilnice ale clasei (Project Zero), de la Tina Grotzer și Harvard GSE

#4http://www.pz.harvard.edu/who-we-are/people/tina-grotzer

Obiectivul Everyday Classroom Tools Project este să furnizeze oportunități pentru elevi de a învăța că cercetarea și propriile lor experiențe îi pot ajuta să obțină o înțelegere mai profundă a lumii lor. El țintește să cultive un spirit cercetător în toți elevii. Aceste obiective promit să ajute elevii să crească ca învățăcei pe termen lung, care sunt curioși să caute și să obțină o înțelegere profundă a lumii în care trăiesc.

Acest document are două secțiuni. Prima are o serie de șase eseuri care se dresează acelui gen de întrebări pe care le au adesea profesorii despre învățarea bazată pe cercetare și învățarea din experiența cuiva. Intenția este să plaseze conceptele centrale din The Everyday Classroom Tools Project în context – să furnizeze un sens al varietății de moduri în care aceste concepte au fost gândite și de asemenea cum sunt ele interpretate în acest proiect. Aceste eseuri sunt scrise de profesorii participanți. Cea de a doua secțiune este un set de idei mari, întrebări și atitudini care sunt centrale pentru acest proiect. Această secțiune este scrisă cu așteptarea că profesorii vor comunica aceste mesaje către elevii lor.

inquiry-based-education-7

De ce să utilizezi învățarea bazată pe cercetare, de la Amelie G. Schinck

#5http://www.inquirybasedlearning.org/why-use-ibl/

O abordare bazată pe cercetare a fost recomandată de National Science Foundation în raportul lor din 1996 privind cercetarea stării educației în Științe, Matematică, Inginerie și Tehnologie (SME&T) din SUA, intitulat Modelând viitorul (Shaping the FutureNSF, 1996). În acest raport, cercetătorii au declarat că este imperativ ca: toți elevii să aibă acces la o educație excelentă, încurajatoare, în științe, matematici, inginerie și tehnologie și ca toți elevii să învețe aceste subiecte prin experiențe directe și un proces de cercetare (NSF, 1996, p.6).”

Descoperirile educației ”O gaură în zid”, de la Sugatra Mitra

#6https://www.edutopia.org/blog/self-organized-learning-sugata-mitra

De-a lungul fazei de cercetare de 4 ani (2000-2004), HiWEL (Hole-in-the-Wall Learning Stations) a studiat extensiv impactul Stațiilor de învățare asupra copiilor. Hole-in-the-Wall Learning Stations au fost instalate în diferite locații, impactul intervențiilor a fost monitorizat și au fost colectate, analizate și interpretate continuu date. Evaluări riguroase au fost desfășurate pentru a măsura achizițiile academice, comportamentele, profilul personalității, abilitățile de utilizare a computerului și corelația cu indicatorii socio-economici.

(Puteți urmări descoperirile făcute și explicațiile privind modul de desfășurare al cercetării, date de coordonatorul acestui proiect în două discursuri TED – cu traducere în limba română. n.n.)

#7https://www.ted.com/talks/sugata_mitra_the_child_driven_educationCercetătorul în domeniul educației Sugata Mitra abordează una din cele mai mari probleme ale educației – cei mai buni profesori și școli nu există acolo unde este cea mai mare nevoie de ei/ele. Într-o serie de experimente desfășurate de la New Delhi până în Africa de Sud, el a dat copiilor un acces auto-supravegheat la calculator și internet și a văzut rezultate care pot revoluționa modul în care gândim despre predare.

#8https://www.ted.com/talks/sugata_mitra_shows_how_kids_teach_themselvesSugata Mitra, câștigătorul Premiului TED din 2013, își exprimă dorința: Să construiască o școală în Cloud (mediul virtual), unde copiii să poată explora și să poată învăța unii de la alții.

inquiry-based-education-6

Să pregătești elevii pentru a lucra în Secolul 21, de la Rob Mancabelli și Will Richardson

Cum pot profesioniștii din educație să modifice modul în care predau și să-i angajeze pe elevii de astăzi, pentru a-i pregăti pe acești elevi pentru mediile de muncă schimbătoare de mâine? În partea întâia din această serie de trei documente, experții în educație Will Richardson și Rob Mancabelli explorează realitățile locului de muncă din Secolul 21. Putem spune – fără nici o îndoială – că lumea muncii viitoare pentru elevii de azi va fi foarte diferită decât cea pentru care i-am pregătit în mod tradițional pe acești elevi. Dar ce implicații are asta pentru clasele de astăzi?

#9 – https://next-generation-leadership.wikispaces.com/file/view/Preparing+students+for+a+New+World+of+Work+in+the+21st+Century.pdf – Partea a 1-a

#10 – http://pages.brightbytes.net/rs/brightbytes/images/WP_21stCenturyWorkplace_pt2.pdf – Partea a 2-a

#11 – http://pages.brightbytes.net/rs/brightbytes/images/WP_21stCenturyWorkplace_pt3.pdf – Partea a 3-a

inquiry-based-education-2
Lista altor cercetări aplicabile Învățării bazate pe cercetare:

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s