Știința spațiilor de învățare eficiente

Am mai discutat la începutul anului școlar despre faptul că aranjamentul claselor poate influența, benefic sau nu, atenția și performanțele copiilor la grădiniță sau ale elevilor în școală.

Am considerat că aveți nevoie de mai multe informații în acest domeniu, așa că, pentru astăzi vă propunem un articol în care un expert în neuro-științe ne explică cum factori cum sunt lumina și aranjamentul băncilor (scaunelor) pot afecta performanțele cognitive ale elevilor, cu un procent de până la 15%. Vom reveni și cu idei concrete.

Traducerea articolului publicat acum câteva zile de Dr. Melina Unchaper în Edutopia

Dacă ai încercat vreodată să-ți limpezești mintea ieșind la o plimbare pe afară sau scoțând capul pe fereastră pentru a privi la norii care trec, ai nimerit intuitiv ceva pe care oamenii de știință îl cercetează de ani de zile: Mediile noastre naturale și construite par să afecteze modul în care gândim și ne simțim. Cercetătorii s-au concentrat recent în determinarea modului în care factorii de mediu afectează abilitatea copiilor de a învăța*.

Studiile arată că un mediu de învățare bine conceput suplimentează pedagogia bazată pe dovezi și conceptul de curiculă. Haideți să examinăm patru factori de mediu care pot potența sau împiedica învățarea.

* Impactul mediilor școlare (sinteza) – http://www.ncl.ac.uk/cflat/news/DCReport.pdf

clasa-luminoasa

Expunerea la lumina zilei poate amplifica învățarea

Lumina face mai mult decât să ne permită să vedem lumea din jurul nostru. Când lumina intră în ochii noștri, ea angajează de asemenea un sistem non-vizual care afectează programarea ciclurilor somn-activitate și performanțele noastre cognitive. De fapt, părți ale ochilor noștri sunt conectate direct la o parte a creierului nostru care secretă hormoni care influențează nivelul nostru de somnolență (melatonina) sau vioiciune (cortisol).

Dar ce este și mai important, lumina nu este de un singur fel. În timp ce prezența oricărui tip de lumină poate influența secreția hormonală prin acest sistem non-vizual, lumina albastră are efectul cel mai puternic. Oamenii sunt mai vioi și mai puțin somnolenți când sunt expuși la lumina albastră decât la alte tipuri de lumină.** Lumina solară, LED-urile cu spectru integral și majoritatea ecranelor digitale sunt bogate în lumină albastră.

**https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19748817

kiowa-county-schools

Un studiu (*1) realizat pe 21.000 de elevi a arătat că, de-a lungul unui an școlar, copiii care au fost expuși la mai multă lumină solară în timpul orelor de școală au prezentat rezultate cu 26% mai înalte obținute la citire și cu 20% rezultate mai bune la matematică decât copiii din clase mai puțin expuse la lumina solară. Cu toate acestea, chiar dacă clasa ta are mai puțină lumină solară decât ți-ai dori, alte studii (*2) au arătat că înlocuind lumina artificială din clasă cu becuri cu mai multă lumină albastră se pot îmbunătăți performanțele cognitive ale elevilor.

Expunerea la lumina albastră în timpul zilei poate avea un efect un efect puternic în mod special asupra adolescenților. Schimbările biologice din timpul pubertății întârzie ciclul somn-activitate schimbând secreția melatoninei către orele mai târzii ale serii (făcând mai greu pentru adolescenți să adoarmă devreme). Aceasta înseamnă că adolescenții acumulează deseori lipsă de somn în timpul săptămânii, cu efecte negative asupra performanțelor lor academice (școlare). În primul rând îi lasă mai puțin vioi și cu o atenție mai scăzută în timpul orelor de școală. În al doilea rând, calitatea și cantitatea somnului sunt afectate, interferând cu abilitatea creierului de a depozita învățarea de peste zi. Începerea mai târzie a orelor (*3) de școală poate ajuta la reducerea acestor provocări *4 (este ceea ce am văzut că se petrece în Olanda, unde adolescenții încep școala la ora 9, n.n.), dar și expunerea la lumină albastră în timpul școlii poate ajuta. Lumina resetează ciclul circadian al organismului, așa că expunerea adolescenților la lumină le poate crește atenția și îmbunătăți rezultatele academice.

*1 – https://www.scientificamerican.com/article/building-around-the-mind/

*2 – http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2211949314000349

*3 – https://sleepfoundation.org/sleep-news/backgrounder-later-school-start-times

*4 – http://www.apa.org/pi/families/resources/school-start-times.pdf

508-17

Expunerea la lumină noaptea poate împiedica învățarea

Orice adolescent american petrece în medie nouă ore pe zi*** utilizând mediile digitale (fără să includem timpul în care utilizează aceste media pentru școală sau teme), și există temeri în creștere despre expunerea de timp la toate aceste ecrane cu lumină albastră. Dacă o asemenea expunere se întâmplă când copiii se pregătesc să se culce, lumina albastră ar putea să se adauge la tulburările de somn cauzate de lipsa de sincronicitate dintre începutul orelor de școală și ciclul lor de somn-trezire întârziat.

Distrugând modelul de somn al copiilor, expunerea la lumină albastră înainte de culcare interferează de asemenea și cu învățarea, lăsându-i mai somnoroși și mai puțin capabili să învețe în ziua următoare, întrerupând de asemenea procesul de stocare al informațiilor de peste zi care se petrece în timpul somnului. De fapt, una din căile cele mai ușoare de a potența învățarea este să îmbunătățim cantitatea și calitatea somnului (și să punem câteva ore de somn între învățare și testare). Reducerea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare poate efectiv maximiza beneficiile învățării.

*** https://www.commonsensemedia.org/research/the-common-sense-census-media-use-by-tweens-and-teens

lincoln_barbour_thurston_elementary_school

Interacțiune cu mediul natural este bună pentru învățare

Crezi că elevul tău evadează când privește pe fereastră în timpul orei? El/ ea probabil că instinctiv caută să se reseteze cognitiv pentru își îmbunătăți abilitatea de concentrare. Multe studii au demonstrat puterea mediului natural – fie că este real sau simulat în jocuri video – asupra învățării și stării de bine a copiilor.

Un studiu (**1) realizat asupra unui număr de 10.000 de elevi de clasa a V-a, a arătat că copiii cu o vedere nestânjenită către peisajul natural au rezultate mai bune la citire, matematică și arta limbajului decât studenții care pot vedea doar peisaj urban (sau nu pot vedea deloc afară). Alte studii au arătat că interacțiunea cu natura poate fi în mod special benefică pentru copiii cu ADD (**2) și ADHD (**3) și că, cu cât este mai înverzit spațiul de joacă al copiilor, cu atât este mai redus deficitul de atenție al lui/ei.

gradinita-lumina_orig

Din nou, nu-ți face griji dacă în clasa ta sau în dormitorul copilului lipsește vederea către natură. Într-un studiu din 2009 (**4), cercetătorii au introdus plante înfrunzite în clasă și au găsit un impact pozitiv asupra stării de bine a copiilor și a comportamentului, cu mai puține ore de lipsă din cauza bolii sau evenimente de indisciplină.

**1- http://sdpl.coe.uga.edu/research/TannerResearchAward.pdf

**2 – http://www.attitudematters.org/documents/Coping%20with%20ADD%20-%20Green%20Play%20Settings.pdf

**3 – http://lhhl.illinois.edu/adhd.htm

**4 – http://eab.sagepub.com/content/41/5/658

clasa-pupitre-individuale

Design-ul clasei poate distrage de la învățare

Au fost studiați factorii multipli care contribuie la design-ul clasei (aranjamentul) și influența lor asupra învățării. Factorii care pot interfera cel mai mult cu învățarea sunt zgomotul, temperatura și (surpinzător) aranjarea băncilor (scaunelor și pupitrelor).

1. Zgomotul: Efectul de interferență al zgomotului în timpul învățării – în mod special zgomotul care include voci (limbaj) – este chiar profund asupra copiilor mici. Motivul aparent este acela că sistemul creierului care ne permite nouă să filtrăm factorii de distragere și să ne concentrăm asupra sarcinii curente (funcțiile executive) aste încă în curs de dezvoltare la copiii mici. Cu toate acestea, copiii sunt în mod special vulnerabili la zgomotul acustic. Deoarece interferențele zgomotoase fac dificilă concentrarea atenției copiilor asupra sarcinilor, are un efect lărgit asupra învățării (***1). S-a demonstrat că zgomotul are un efect profund asupra citirii, scrierii și abilităților de înțelegere (***2), ca și asupra performanțelor academice generale.

***1 – http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0360132307001849

***2 – http://tcx.sagepub.com/content/34/6/20.extract

2. Temperatura: Dacă tempertaura într-o clasă sau în mediul de învățare de acasă este în afara unui prag confortabil, poate fi o cauză de distracție care interferează cu învățarea. Un sumar al rezultatelor studiilor (***3) care au investigat relația dintre temperatură și învățare a dezvăluit că intervalul de temperatură ideal pentru învățare este între 20 și 23 grade C, cu un procent de umiditate mediu de 50%.

***3 – http://escholarship.org/uc/item/5sw56439#page-1

preschool-classroom-layout-cluster

3. Aranjarea băncilor (scaunelor): O altă sursă de distracție poate fi aranjamentul pupitrelor și scaunelor în clasă. Într-un studiu clasic (***4), cercetătorii au testat trei modele de aranjamente cu nivele diferite de aranjamente independente și interactive. Studiul a arătat că elevii din ciclul elementar au fost mai puțin concentrați la însărcinări când pupitrele erau aranjate în rânduri, mai bine concentrați când pupitrele erau aranjate în clustere (câte două sau patru, cu copiii stând față în față, n.n.) și cel mai bine când pupitrele erau aranjate în semicerc. Un alt studiu (***5), cu toate acestea, a sugerat că cel mai bun aranjament trebuie determinat de potrivirea cu sarcina curentă: Sarcinile mai interactive beneficiază mai mult de aranjamentele interactive (clustere sau semicerc,) iar sarcinile independente din aranjamentele independente (pupitre individuale, pe rânduri)

***4 – – https://www.researchgate.net/publication/230198454_Seating_arrangements_that_promote_positive_academic_and_behavioural_outcomes_A_review_of_empirical_research

***5 – http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1467-9604.2008.00375.x/abstract;jsessionid=04CDA813B7892A9C37E75BFD5237B977.f03t01

education-semicerc

În concluzie, sunt multe lucruri din construcția sau mediile naturale care pot avea impact asupra învățării elevilor și cercetări care sugerează că 10 – 15 procente ale variației rezultatelor academice sunt influențate de mediu.

Sursa articolului: https://www.edutopia.org/article/science-of-effective-learning-spaces-melina-uncapher

Dr. Melina Uncapher – Cercetător în domeniul neuro-științelor și Director Executive al scienceforgood.org

Dr. Melina Uncapher ieste Assistant Professor la Departamentul de Neurologie al UCSF (University of California), conducând divizia de cercetare în Neuro-știința Cognitivă. Melina are o experință de 14 ani în cercetarea privind învățarea și memoria, cu un focus special asupra modului în care atenția influențează învățarea. Recent, ea s-a dedicat și cercetărilor pentru rezolvarea problemelor lumii reale, conducând cercetări în domeniile educației și tehnologiei.

2 thoughts on “Știința spațiilor de învățare eficiente

  1. Pingback: Fata Morgana, dezvoltarea creierului și performanțele academice ale copiilor | CREER - Centrul de resurse pentru eco-bio educație, reziliență și sustenabilitate

  2. Pingback: Cum învățăm – Lărgește orizontul (2) | CREER - Centrul de resurse pentru eco-bio educație, reziliență și sustenabilitate

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s