Traducerea articolului publicat de Jeniifer Gonzales in 10 Iulie 2016, in Cult of Pedagogy
Cea mai mare schimbare de paradigma in cariera mea pedagogica a fost ziua in care am aflat ca unul din studentii mei era homeless. Robert era vorbaret, la un nivel mediu din punct de vedeere academic, prostindu-se prin jur un pic cam mult. In unele saptamani el preda lucrari bune, in altele nu. Printre cei 134 de studentii care umpleau listele mele din cel de al treilea an de predare, el era un copil de clasa a saptea destul de tipic. Dar in luna Martie a acelui an, Robert ajunsese sa ma calce pe nervi: nu-si mai facuse temele de ceva timp, vorbea in clasa mai mult decat de obicei. Eu raspundeam la asta asa cum faceam adesea, cu mustrari si retinere in pauza de pranz, simtindu-ma in general dezamagita de el.
Intr-una din dupa-amieze, consilierul nostru scolar a mentionat in treacat ca familia lui Robert nu mai avea casa. Ei au trebuit sa locuiasca la un adapost in ultimele doua luni. Intreaga mea imagine despre Robert s-a schimbat intr-un moment. M-am gandit prin cat de multe situatii trebuie sa fi trecut in ultimele cateva luni, la toate lucrurile pe care probabil le-a vazut, cat de neprevazuta si instabila a fost viata lui, si cum in tot acest timp el a reusit sa vina la scoala in majoritatea zilelor, sa-si predea temele si, in principiu, sa faca fata.
In acel moment, am realizat ca in realitate eu nu-mi cunosc deloc studentii.
Construirea unor relatii solide cu studentii tai este fara indoiala cel mai important lucru pe care il poti face pentru a fi un profesor eficient.
Te ajuta sa construiesti un climat de incredere in asa fel incat studentii sa-si asume rescuri acadmice, iti permite sa diferentiezi mai bine nevoile individuale si previne acel tip de lupta pentru putere care poate fi gasit adesea in clasele cu un management slab.
Desi majoritatea profesorilor apreciaza crearea relatiilor, multi nu au nici un fel de abordare sistematica pentru a face ca asta sa se intample. Ajungem sa ne cunoastem studentii ori de cate ori este timp sa strecori aceste activitati, si asta duce la rezultate nedorite. Studentii extrovertiti se fac cunoscuti imediat, cu altii ajugem sa ne familiarizam la nivel superficial si mult prea multi trec in mare masura neobservati.
Vei ajunge sa-ti cunosti studentii mai repede si mai complet daca ai un sistem instalat, un mod in care esti sigur/a ca acorzi suficienta atentie fiecarui copil si stochezi informatia pe care o strangi ca sa o accesezi usor mai tarziu.
In anii in care am predat la nivelul gimnaziului si la colegiu, am dezvoltat un sistem in 4 parti care a lucrat minunat pentru mine, si cred ca va lucra la fel si pentru tine.
Partea 1: Sparge gheata
Tehnicile de spargere a ghetii in clasa sunt strategii clasice care ajuta pe toata lumea sa se simta mai confortabil in prima zi de scoala. Dar nu toate aceste “spargatoare de gheata” create sunt egale: multe pot fi iritante, altele stanjenitoare si unele nu fac nimic pentru a-i ajuta efectiv pe studenti sa se cunoasca mai bine unii pe altii, asa ca este important sa le alegi pe acelea care cu adevarat te ajuta pe tine si pe studentii tai sa ajungeti sa va cunoasteti si sa va simtiti confortabil, intr-un mod amuzant.
Ai putea avea unele “spargatoare de gheata” (icebreakers) de inceput care iti plac. Daca nu, iata aici trei** pe care studentii le iubesc – Roiuri si linii, Cercuri concentrice, Asta sau aia? – http://www.cultofpedagogy.com/classroom-icebreakers/
** Vom traduce articolul cu icebreakers pentru maine 🙂
Partea a 2-a: Adopta inventarierea
In primele cateva zile de scoala, distribuie un chestionar “sa ajungem sa ne cunoastem” studentilor tai (sau parintilor lor, daca predai copiilor mici), este cel mai eficient mod de a strange informatii despre fiecare copil. Majoritatea profesorilor au deja o versiune a acestuia, unde ii intrebam pe studenti despre cartile sau muzica preferata, aflam despre hobby-urile sau sporturile favorite.
Pe formele mele de chestionar, am pus de asemenea intrebari despre: daca studentii au vreo problema de sanatate sau alergii, ce fel de tehnologie au acasa si daca timpul lor este impartit intre una sau mai multe locuinte (cazuri de divort, copii aflati in grija bunicilor sau altor persoane, n.n.). Pentru studentii mai mari, as intreba de asemenea despre alte responsabilitati cum sunt activitatile extracurriculare, job-uri temporare (sarcini casnice, sau in gospodarie, mai ales in mediul rural, ingrijirea unui frate mai mic n.n.), pentru a sti ce altceva este in competitie cu timpul studentilor. Daca nu ai deja o forma pe care iti place sa o utilizezi, eu am creat un set bun, editabil, de Student Inventories*** (http://www.cultofpedagogy.com/student-inventories/) pentru sase grupuri de varsta separate care o sa faca treaba asta.
In timp ce te ocupi de asta, fa-ti timp sa inveti cum sa pronunti corect numele fiecarui student, si cum prefera ei sa fie chemati. Asta face o mare diferenta.
Partea a 3-a: Depoziteaza datele
Acum, dupa ce ai strans tot felul de informatii despre studenti, ai nevoie sa faci ceva cu ele. Pentru multi profesori, asta inseamna o citire a chestionarelor studentilor, apoi depozitarea lor undeva, pentru a nu se mai uita niciodata peste ele. In loc sa lasam aceste informatii valoroase sa ne scape, am gasit ca este mult mai util sa le pun pe toate intr-un singur document (spreadsheet) ca cel de mai jos (dati click pe link – http://www.cultofpedagogy.com/wp-content/uploads/2016/07/Deep-Data.png).
Cel mai mare avantaj de a avea toate informatiile intr-un singur loc este ca asta face mai usoara improspatarea ocazionala a memoriei. Daca planific o lectie care are ceva de a face cu gatitul, pot sa arunc o privire rapida pe coloana “skills” pentru a vedea caruia din studentii mei ii place sa gateasca. Imginati-va supriza lui Jaylen cand mentionez in trecere despre omlete si spun, “cum face Jaylen”. Sau cum se va simti Toby daca il intreb ce face pisica lui, Mooshoo. Frumusetea acestui sistem este ca poate, si trebuie se fie adus la zi de-a lungul anului. Pe masura ce aflu noi lucruri despre studentii mei, le adaug pe tabel. In fine, imi permite mie sa vad pe care student inca nu il cunosc foarte bine: remarcati cate casute goale sunt in randul lui Tim. Acesta este un semnal ca trebuie sa-mi petrec mai mult timp cu el.
Daca ai multi studenti – iar in gimnaziu si liceu, asta s-ar putea ridica usor la o suta – acest fel de introducere de date ar putea consuma mult timp. Cu toate acestea, merita efortul, si as argumenta ca, cu cat ai mai multi studenti, cu atat mai valoroase pot fi acest gen de tabele, deoarece sansa de a petrece timp de calitate cu fiecare student este slaba. Asa ca fa un tabel separat pentru fiecare clasa si completeaza cate cinci studenti din fiecare clasa in fiecare seara. Utilizeaza orice prescurtare care iti poate salva din timpul de editare. Adauga putin cate putin pana completezi tabelele. Vei fi bucuros ca ai facut-o.
Cand am prezentat prima data acest sistem intr-o postare pentru Corkboard Connections (http://corkboardconnections.blogspot.nl/2014/09/what-makes-parent-love-teacher.html), am numit-o Deep Data at a Glance Chart (Harta cu date detaliate dintr-o privire). In cartea pe care am scris-o in 2015 impreuna cu Mark Barnes, Hacking Education, i-am schimbat numele in 360 Spreadsheet. Indiferent cum o numesti, va face o diferenta uriasa in relatiile tale cu studentii. Pentru a obtine o versiune editabila gratuita a acestui tabel pentru a-ti face unul propriu, poti da click aici – https://www.teacherspayteachers.com/Product/Deep-Data-at-a-Glance-Chart-1429449)
Partea a 4-a: Verifica regulat
Inceputul anului scolar nu este singurul timp pentru a mentine contactul cu studentii tai. De mai multe ori de-a lungul anului, sau macar o data la mijlocul anului, chestioneaza studentii despre felul in care merg lucrurile pentru ei. Intreba-i despre ce simt despre procedurile si regulile din clasa, daca insarcinarile sunt corecte, echilibrate si cat de provocati / solicitati se simt. Sunt utile si intrebari deschise ca “Ce ai vrea sa vezi mai mult in clasa?” sau “Ce altceva ar trebui sa mai stiu?” Acest gen de intrebari pot dezvalui tot felul de informatii despre care nu ai fi putut sa afli altfel.
Profesorii administreaza deseori astfel de cercetari la sfarsitul anului, dar eu gasesc ca e mult mai util sa intrebi pe parcurs, cand inca ai posibilitatea sa faci schimbari pentru a putea sa faci lucrurile sa mearga rotund.
Daca ti-ar place o forma de-a gata pentru acest scop, eu am creat una, “How’s It Going?” *** (Cum mai merge?) pentru doua niveluri, (elementar si secundar):
– Elementary (https://www.teacherspayteachers.com/Product/The-Hows-It-Going-Form-Elementary-Level-1514785
– Secondary/College (https://www.teacherspayteachers.com/Product/The-Hows-It-Going-Form-SecondaryCollege-Level-1514813)
Sa ajungi sa-ti cunosti studentii suna ca un lucru simplu de facut, ceva care vine de la sine si nu cere nici o planificare. Din nefericire, noi ajungem sa nu depunem atat de mult efort in asta pe cat credem. Cand predam procedurile clasei, ajungem sa umplem formulare cu transportul, masa de pranz (sau altele, la noi, n.n.) si incepem sa ne cufundam in continutul cursului, construirea de relatii poate cadea pe de laturi. Punand acest sistem in functie, te asiguri ca una din cele mai importante munci ale tale – sa iti cunosti fiecare student – este facuta la nivel exceptional.
Sursa: http://www.cultofpedagogy.com/relationship-building/
*** Mentionam ca nu avem nici un interes, financiar sau de alta natura, in recomandarea produselor contra-cost facuta de autoare, Jennifer Gonzales, pe parcursul articolelor din Cult of Pedagogy. Probabil ca vanzarea in SUA a acestor produse este modalitatea prin care autoarea isi sustine activitatea de producere si diseminare gratuita de materiale pentru cadre didactice, prin site-ul creat de ea.