Bling – sunetul perfect al expresiilor în vogă: Să pui substanță în spatele cuvintelor noastre mărețe

Traducerea articolului publicat de Prof. Dr. Typhani Harris în Cult of Pedagogy, Iulie 2016.

Bling se referă la acel sunet imaginar pe care îl fac diamantele când lumina cade perfect pe ele, iar astăzi noi spunem că totul face Bling” : Manșeta noastră e bling, telefoanele noastre sunt bling, am auzit și de apă bling. Imagineazăți.

Buzzword-Bling-768x1017În educație noi suntem de asemenea bling. Luăm ce e mai nou, cel mai sclipitor cuvânt la modă și îl facem să bling. Îl folosim la ședințe, îl folosim în planurile de lecție, noi ne adăpăm literalmente din apa bling…ănitoare a fântânii de cuvinte, expresii în vogă din educație.

Ca și antrenor (coach) educativ, am stat la multe întâlniri, conferințe și interviuri în care m-am simțit ca și cum aș avea nevoie de ochelari de soare din cauza strălucirii cuvintelor în vogă. Asta m-a adus să gândesc: Când vom înceta să facem doar bling și când vom începe să o aducem la viață?

Cum putem să luăm aceste cuvinte în vogă și să le aplicăm ca mari exemple de educație? Haideți să ne uităm la trei expresii în vogă curente și să explorăm felul în care sunt folosite, cum se face abuz de ele și cum pot fi ele realmente aplicate în sala de clasă.

Secolul XXI… Bine ai venit în era digitală

Pregătind studenții pentru o lume care nu există încă

Competențele Secolului XXI e o expresie în vogă de top, și ar trebui să fie așa, din moment ce cuprinde ceea ce înseamnă lumea noastră de azi. Cu toate acestea, termenul de Competențe ale Secolului XXI este mult prea des tradus ca tehnologie. Presupunem că noi construim aceste competențe utilizând un fel de tehnologie în clasa noastră, dar Competențele Secolului XXI înseamnă mult mai mult decât un laptop-uri sau un iPad-uri.

Parteneriatul pentru Învățarea în Secolul 21 (Partnership for 21st Century Learning) este o organizație a cărei misiune este să creeze punți între competențele pe care le învață studenții și competențele de care au nevoie într-o lume în continuă schimbare. Ei au creat o imagine grafică minunată care ilustrează cadrul lor pentru învățarea în secolul 21.

22-Century-Learning-Framework
Deși tehnologia este inclusă în cadrul competențelor de Informație, Media și Tehnologie (în purpuriu), nu este singura platformă pentru învățăceii secolului 21. Când construim competențele secolului 21, trebuie să includem de asemenea competențele de viață și de inovare alături de subiectele tradiționale principale. Ca și artist, faptul că creativitatea a revenit pe scena educației mă face foarte fericit. Hai să recunoaștem, creativitatea trebuia să fie acolo de mult timp!

În mpsura în care vrem să pregătim studenții pentru era informației, revizuirea curriculum-ului trebuie să fie constantă pentru a se potrivi cu nevoile în schimbare ale societății noastre globale. În 2015, Într-un articol din Washington post, Jeffrey Selingo (autor în doemniul educației) descria cum angajatorii găsesc că absolvenților le lipsesc competențe de bază cum sunt colaborarea, rezolvarea de probleme, comunicarea verbală și leadeship-ul. „Cea mai bună pregătire pentru piața muncii de astăzi”, scria el, „este un mix al învățării din clasă cu ceea ce se poate aplica în experiența lumii reale, sau o combinație dintre experiența academică și cea practică”. Aici este locul pe care îl joacă competențele secolului 21. Când luăm în considerare mantra „Pregătirea pentru Facultate și Carieră”, trebuie să ne amintim de asemenea că pregătim studenții pentru întreg secolul 21 – cu alte cuvinte, o lume care încă nu există.

arhitectura4

Așa că, să vedem cum aplicăm asta în clasă? Ne îndepărtăm de notițe și lecturi și construim experiențe. Cultivăm competențe de viață punându-i pe studenți să urmărească bursa de mărfuri la clasa de matematică, sau creând un Bar al geniilor în clasa voastră, unde studenții pot căpăta asistență unii de la alții. Puneți-i să creeze filme documentare la clasa de Engleză (la noi Română, n.n.) pentru a-și dezvolta competențele în Informație, Media și Tehnologie. Pune-i pe studenți să-și antreneze mușchii învățării și inovației permițându-le să-și deseneze propriile proiecte pentru a-și demonstra cunoașterea. Pentru a construi competențele de comunicare și colaborare, organizează discuții ale clasei și structuri cooperative ca Jigsaw (https://www.jigsaw.org/pdf/JigsawBasics.pdf) ca parte obișnuită a rutinelor din clasă.

Nu mai fii Politicos și începe să devii Realist

Lumea reală versus Relevanță

Aud asta tot timpul. Proiecte ale lumii-reale. Problemele lumii-reale. Situații din lumea-reală. Cuvântul autentic este utilizat alternativ cu lumea-reală. Dorind să facem din clasa noastră o oglindă a lumii reale este în definitiv un lucru bun și construiește competențele secolului 21, dar câteodată lumea-reală devine în afara lumii lor. Când noi ne gândim la lumea-reală, în mod neintenționat ne gândim la lumea noastră personală. Așa că avem tendința să creăm oportunități care plasează studenții într-o experiență de muncă sau viață care este deseori extrasă din propria noastră schemă personală, cum ar fi „Tu ești președintele companiei” sau „Tu tocmai ce ți-ai cumpărat prima ta casă”. Asta nu este real pentru ei. Situații ca acestea sunt în afara lumii lor. Pentru ca să fie o autentică lume-reală, trebuie să furnizăm oportunități care sunt relevante pentru lumea curentă a studenților noștri.

Dicționarul Reformelor din Educație (Glossary of Education Reform) definește „învățarea autentică” ca pe o sarcină în care studenții învață făcând, ceva care oglindește complexitatea vieții și în care studenții contribuie la comunități. Mai mult, ei promovează scopul școlii ca fiind mai mult decât rezultatele la un test, ceva care ar trebui să ajute studenții să obțină competențele necesare pentru a avea succes în viață.

gradina1

Înainte de a-i putea ajuta pe studenți să învețe făcând, sau să contribuie la comunitățile lor, noi trebuie să pășim în lumea lor. Trebuie să le dăm situații și conexiuni care sunt reale în lumea lor de acum. Dacă le oferim studenților conexiuni care sunt atât de apropiate de casa lor încât ei pot acum, fizic, chiar în acest minut să facă ceva despre asta, atunci le dăm experiențe ale lumii lor.

Astfel, într-o clasă despre sănătate, desenați o serie de lecții care conduc la planificarea și producerea unui târg de sănătate la nivelul școlii sau, în timp ce studiază argumentarea la clasa de Engleză (Română la noi, n.n.) puteți pune studenții să dezvolte o propunere către comitetul de conducere al școlii care argumentează pentru schimbări ale uniformei sau ale politicii privind telefoanele mobile. Apoi chiar faceți aceasta. Un model pentru învățarea în lumea-reală este învățarea bazată pe proiecte (http://www.cultofpedagogy.com/project-based-learning/); dacă începeți să implementați acest gen de însărcinări, veți ajunge mult mai aproape de oferirea de experiențe de învățare din lumea-reală.

Regulile Angajamentului

Sunt studenții implicați(în învățare) sau doar ascultători?

Asta este una din favoritele mele! Cum știm noi dacă studenții sunt implicați? Ca instructor educațional de multe ori îi duc pe profesori în vizite de învățare, unde vizităm clasele pentru a vedea educația în acțiune. De obicei, prima mea întrebare este „Cum știm noi dacă studenții învață?” De cele mai multe ori, profesorii spun, „Ei bine, ei sunt implicați”. Apoi eu răspund de obicei ceva cam ca, „Adevărat? Chiar sunt?”

Se pare că e o ușoară confuzie între implicat și ascultător. Doar pentru că studenții stau cuminți, cu fața înainte și își iau notițe (în esență sunt atenți) nu înseamnă că sunt implicați, nici nu înseamnă că ei învață. Cu toate acestea, dacă explorăm competențele secolului 21 și creăm experiențe relevante/ din lumea-reală, este sigur că implicarea va urma.

John Antonetti, autorul cărții 17,000 Classroom Visits Can’t Be Wrong, se referă la cele 8 calități ale implicării ca: răspunsul personal, așteptări clare/ modelate, siguranță emoțională/ intelectuală, învățarea împreună cu alții, sensul audienței, alegerea, noutatea/ varietatea și autenticitatea. Prin intermediul unor vizite multiple în clase, Antonetti a fost capabil să sublinieze abordările și strategiile de implicare ale studenților dincolo de ascultare.

copii_mara_study_mic

Putem cu ușurință să încurajăm implicarea, prin punerea în practică a primelor două expresii în vogă: construirea oportunităților de învățare care construiesc competențele secolului 21 și experiențe relevante/ ale lumii-reale – alegere și autenticitate – dar putem de asemenea să construim implicarea cu câteva schimbări mai mici care se pot petrece chiar azi. În loc săpunem întrebări de aducere aminte, încearcă să faci apel la Taxonomia lui Bloom și să pui întrebări care au răspunsuri multiple, apoi cere studenților să explice și să și apere răspunsurile sau să împărtășească procesul de gândire cu clasa – răspunsul personal. Înainte de a le da însărcinări, împărtășește cu ei ce aștepți ca produs final sau ce vei evalua și secțiunea pentru acel curs. În acest fel studenții vor avea o reprezentare vizuală – așteptări clare, modelate – a felului în care va arăta succesul lor. Cultivă un mediu care încurajează asumarea de riscuri – siguranță emoțională și intelectuală. De exemplu, în loc să ceri „răspunsul corect”, pune-i pe studenți să apună care sunt toate răspunsurile greșite și explică de ce sunt greșite. Scoate-i din băncile lor și pune-i să socializeze, să lucreze în grupuri structurate, sau să construiască discuții de clasă – învățând împreună cu alții. O clasă gălăgioasă dar structurată poate foarte bine să învețe mai mult decât o clasă tăcută și ascultătoare. La sfârșit, împărtășește sau „publică” munca – creează sensul audienței – în afara clasei.

exploratorii
Bling-ul expresiilor în vogă

Când înlăturăm tot acel bling al expresiilor la modă, realizăm că asta este doar o bună predare. Aprinzând curiozitatea, întrebându-i pe studenți „de ce?”, încurajând întrebările, părerile diferite și demonstrațiile prin racordarea la competențele secolului 21 și experiențe relevante, sunt strategii care ne ajută să pășim în afara „cutiei” școlii tradiționale și să-i pregătim pe studenții noștri pentru ziua de mâine într-un fel care are sens pentru ei. Așa că e timpul să ne oprim cu această paradă a expresiilor în vogă și să facem un într-adevăr bling în clasele noastre, cu experiențe care realmente îi conduc pe studenți spre învățare.

*****

FREE Webinar: Dacă vrei să înveți mai mult despre expresiile în vogă curente și cum să le aplici în clasa ta, participă la webinar-ul gratuit al lui Typhani, pe 26 Iulie la ora 19,00 (ora SUA, Est – ora 13,00 pentru România). Ea va explora aceste expresii în vogă și va investiga felul în care pot fi utilizate și aplicate – Centrarea-pe-student, Învățarea-bazată-pe-proiecte, Sensibilitatea și Alfabetizarea Culturală din Dicționarul Profesorului!

Pentru a afla mai multe și a lua diagrama cu expresii amăgitoare, intră pe www.stopteaching.org/webinar.

Dacă vrei să înveți mai multe despre căile prin care poți să ajungi la studenții noștri de liceu, poți lua Ghidul gratuit STOP Teaching și să te alături Mișcării STOP Teaching START Reaching la – www.stopteaching.org.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s