O modalitate amuzantă de a angaja mintea și corpul elevilor în citirea cărților

Una din problemele cu care se confruntă profesorii în prezent este și lipsa apetitului elevilor de a citi cărți (nu numai pe cele cerute în programă ci și alte cărți). Despre beneficiile citirii cărților considerăm că s-au spus destule lucruri – nu numai în articolele noastre* ci și în cele publicate de alte reviste de educație. Cauzele lipsei de atracție pentru lectura cărților (în format fizic) cred că le știm cu toții – accesul prea facil și prea devreme la echipamentele digitale, lipsa modelelor unor părinți/ adulți din jur care citesc sau care sunt dispuși să le citească copiilor încă de la vârste mici etc.

* https://creeracord.com/2021/06/19/ce-se-intampla-in-creierul-copilului-tau-cand-ii-citesti-o-poveste/

Tocmai de aceea au apărut și atât de multe inițiative lăudabile pentru înființarea cluburilor de lectură din școli sau altor tipuri de programe inițiate de organizații neguvernamentale. Această problemă i-a preocupat și pe membrii organizației noastre și, ulterior constituirii Consorțiului ACORD și pe unii dintre partenerii din consorțiu. Din această preocupare s-au născut și o serie de proiecte care au avut succes în rândul copiilor și tinerilor. Mare parte din aceste proiecte sunt specifice educației nonformale, dar pot fi adaptate pentru un cadru curricular sau pentru Școala Altfel.

”Vreau să fiu Harap Alb” – dramatizarea scenei La fântână – ”Harap Alb” încearcă să-l convingă pe ”Spân” să-l lase să iasă din fântână

Vă dăm mai jos câteva exemple, pe scurt.

1. Dramatizarea de povești sau nuvele din literatura română – proiecte realizate pe parcursul taberelor de creație MATCA (participanți de vârste diferite – 8-17 ani).

a. Dramatizarea poveștii Cenușăreasa – lectura în echipă a poveștii originale (cu interpretare de roluri), analiza personajelor, îmbogățirea poveștii cu dialoguri scrise de copiii și tinerii din tabără (pentru a putea deveni piesă de teatru), cu cântece și dansuri (pentru scena balului în care Cenușăreasa își pierde pantoful), realizarea de către copii a costumelor și scenografiei, realizarea în paralel a unui mini-spectacol de păpuși (sub îndrumarea actorului și cântărețului Dan Helciug), punerea în scenă a piesei în fața audienței formate din părinți, locuitori și turiști din stațiunea Călimănești.

b. Adaptarea comediei Chirița în provincie în două variante: Chirița la Călimănești și Chirița la eclipsă – lectura în echipă a piesei originale, analiza personajelor, selectarea fragmentelor care se potrivesc noilor subiecte, îmbogățirea piesei cu dialoguri scrise de copiii și tinerii din tabără pe baza observării comportamentelor turiștilor din localitate (respectiv imaginarea unor reacții tipice ”chirițeștilor” la evenimentul eclipsei de soare), realizarea de către copii a costumelor și scenografiei, punerea în scenă a pieselor în fața audienței formate din părinți, locuitori și turiști din stațiunea Călimănești.

2. Club de vară cu lectură de povești românești și vizionare de filme de desene animate cu același subiect, comentate de participanți, analiza personajelor și rolurilor în poveste, propunerea de variante ale intrigii sau finalului povestirii, mai apropiate de normele și comportamentele sociale actuale – Scufița Roșie, Fata babei și Fata moșului, Harap Alb, etc.

3. Drama-terapie pentru facilitarea integrării în colectivul clasei a copiilor ”altfel” – dramatizarea povestirii ”Copilul care creștea flori” – lectura în echipă a poveștii originale (cu interpretare de roluri), analiza personajelor, alegerea rolurilor, învățarea de cântece și dansuri pentru petrecerea finală, punerea în scenă a piesei în fața audienței formate din părinți, profesori și colegi de la Școala Ferdinand București.

4. Evaluarea complexă a abilităților copiilor (clasele 3-4) cu ajutorul poveștii Harap Alb – un proiect mixt realizat la clasă și în week-end (3 zile) – lectura în clasă a unui fragment de poveste (cu interpretare de roluri) continuată cu lectură acasă, vizionarea filmului de desene animate, analiza personajelor și rolurilor în poveste (recapitularea adjectivelor), alegerea personajului preferat pentru activitățile practice din weekend (stil Fort Boyard, care au inclus și rezolvarea de probleme de matematică amuzante), învățarea de cântece și dansuri în timp ce o parte din ”personaje” își realizau sarcinile, dramatizarea scenei de la fântână – fiecare copil care-l interpreta pe Harap Alb trebuia să argumenteze cu Spânul (un actor profesionist) pentru a nu se lăsa prins în fântână sau pentru a fi eliberat – totul sub observarea discretă a trei psihologi și a profesoarei (având și ele ”roluri” în poveste), care au completat apoi fișele de observație pentru fiecare elev în parte – pentru profesori și părinți.

Toate aceste proiecte au luat în considerare mai multe nevoi ale copiilor, nu numai cele privind apetitul pentru lectură sau înțelegerea textului scris – de aceea abordările au integrat mai multe aspecte ale dezvoltării lor.

Ca rezultate generale observabile ale acestor proiecte (comunicate de profesori și părinți) – apetitul pentru lectură și înțelegerea textelor literare ale participanților au crescut, s-au îmbunătățit abilitățile lor socio-emoționale și calitatea relațiilor cu colegii, inclusiv cu copiii cu nevoi educative speciale. Nu vă povestim aici totul, deoarece pentru astăzi ne-am propus să vă prezentăm un proiect oarecum similar – StoryWalks – prezentat în Edutopia de un profesor-bibliotecar, Emily Crawford.

În unele orașe, traseul pentru activitatea StoryWalk organizată de bibliotecă este permanent disponibil în parcul orașului, pentru profesori și elevi sau familii cu copii.

Și, pentru că e o toamnă frumoasă, pentru că trăim această nesiguranță în ce privește formatul școlii și pentru că se mai pot face ore în aer liber, ideea acestui proiect ni s-a părut foarte interesantă.

Iată ce spune Emily despre sine – ”Misiunea mea ca profesor-bibliotecar în bibliotecile din Washington și Oregon a fost să-i motivez pe copii să citească. Începând din 2004 am lucrat în biblioteci din West Linn-Wilsonville, Centennial, Beaverton, Hockinson, Camas, iar acum lucrez în Ridgefield, Washington. Am un masterat în educație, specializarea ca bibliotecar obținută la Portland State University și o diplomă pentru promovarea lecturii de la Concordia University”.

StoryWalk – O modalitate amuzantă de a angaja mintea și corpul elevilor în citirea cărților

Abordarea StoryWalks (Povești în plimbare) încurajează colaborarea și reflecția și, în plus transformă o activitatea deseori sedentară într-o activitate dinamică, interactivă.

Căutați un mod amuzant de a angaja mintea și corpurile elevilor voștri folosind cărțile? Este exact ceea ce căutam anul trecut eu și colega mea Jubilee Roth – o activitate amuzantă cu elevii noștri pentru recapitularea de la sfârșitul trimestrului – iar ea a venit cu ideea acestei StoryWalks.

Proiectul StoryWalk a fost creat de Anne Ferguson în colaborare cu Biblioteca Kellog-Hubbard** din Montpelier, Vermont. Ferguson căuta o cale pentru a-i face pe copii și părinți să fie mai activi împreună – și așa s-a născut ideea StoryWalk. De atunci, această activitatea a fost adoptată de peste 300 de biblioteci publice din SUA și chiar la nivel mondial, în țări precum Malaesia, Rusia, Pakistan și Coreea de Sud.

** https://www.kellogghubbard.org/storywalk

În general, lectura nu este considerată o activitate dinamică, dar elevii care participă la un StoryWalk înțeleg nu numai că ascultă o povestire grozavă dar le sunt stimulate și alte părți ale creierului care normal se odihnesc atunci când stai jos și citești o carte. În loc să se cuibărească într-un loc de citit confortabil, cititorilor li se prezintă pagini colorate dintr-o carte de povestiri, afișate una câte una pe cărările pe care le urmează, pe un traseu care poate fi organizat înăuntru sau afară. Datorită distanței dintre pagini cititorii pot să aibă timpul pentru a reflecta la nuanțele subtile ale povestirii, să facă deducții despre ce se va întâmpla mai departe și pot construi conversații împreună cu oricare din partenerii de mers.

Un storyWalk în parc, cu interpretarea personajului din povestire.

Cum să organizezi un StoryWalk

Vei avea nevoie de două exemplare din indiferent ce carte alegi, deoarece filele cărților ilustrate au paginile imprimate pe ambele părți. După ce ai împărțit cărțile în pagini separate, laminează fiecare pagină, alege un traseu (în interior sau exterior) în funcție de numărul de pagini și apoi montează paginile în ordine pe traseu. Plasează paginile la o distanță relaxată una de alta de-a lungul traseului și asigură-te că ai locuri suficient de înalte de afișare a paginilor (în funcție de înălțimea elevilor/ cititorilor tăi) pentru ca paginile să fie citite confortabil de toți, fără să fie nevoiți să se ghemuiască.

Este cu adevărat important să te gândești unde vei plasa traseul StoryWalk. Eu nu am luat în considerare, de exemplu apropierea dintre pagini la clasa a treia, care învăța într-o clasă portabilă și avea ferestrele deschise deoarece era cald. Nu numai că activitatea a fost perturbată în acea clasă, dar toți elevii de clasa a treia cunoșteau dinainte sfârșitul povestirii.

Un StoryWalk în interiorul bibliotecii orașului sau școlii

Cum să alegi cărțile pentru un StoryWalk

Dacă alegi cartea potrivită la timpul potrivit, asta poate face toată diferența. Deoarece cărțile constituie un pod între ceea ce știu cititorii și ceea ce urmează să experimenteze, o selecție grijulie a cărților poate face ca activitatea să aibă un efect mai puternic. Iată câteva lucruri la care să te gândești:

  • Cărțile ilustrate sunt ideale pentru această activitate, deoarece sunt scurte și captivante.
  • Învățarea socio-emoțională poate fi susținută de cărțile ilustrate care includ teme ca auto-conștientizarea, auto-controlul, auto-eficiența și conștientizarea socială.
  • Este important să-i menții pe cititori interesați pentru ca ei să continue traseul până la sfârșit. Încearcă să alegi o carte cu un final neașteptat și pune-i să ghicească pe parcurs!
  • Ajută să alegi o carte ușor de citit și care să aibă o relevanță pentru comunitatea din care provin elevii.

Iată unele din cărțile pe care le-am ales eu:

  • Baghead (Căpățână), scrisă și ilustrată de Jarrett J. Krosoczka
  • Weezer Changes the World (Weezer schimbă lumea), scrisă și ilustrată de David McPhail
  • One Cool Friend (Un prieten grozav), scrisă de Toni Buzzeo și ilustrată de David Small
  • Sheep Take a Hike (Oaia pleacă în excursie), scrisă de Nancy Shaw și ilustrată de Margot Apple

Deși tindem cu toții să alegem cărți de ficțiune pentru un StoryWalk, și cărțile de non-ficțiune pot fi valoroase. Imaginați-vă învățarea părților unei celule când vă plimbați de la o pagină la alta sau o povestire despre cum să faci ceva sau o biografie a unui cunoscut personaj istoric.

Un StoryWalk organizat cu ocazia sărbătorii de Halloween

Comportamentul în timpul unei StoryWalk

Dacă nu le vei da dinainte elevilor niște informații despre lucrurile la care să se aștepte, va fi puțin complicat să stăpânești comportamentul elevilor. Cam la fel ca într-o excursie pe teren, StoryWalks implică foarte mult împărțirea spațiului, ceea ce cere un set diferit de norme sociale. Am descoperit că elevii mai mici, în special, nu sunt obișnuiți să meargă într-un grup mare.

Explică-le elevilor cum să se asigure că toată lumea poate vedea paginile în timp ce merg pe traseu. Elevii din primul rând vor trebui să se ghemuiască puțin pentru ca elevii din al doilea rând să poată vedea. Elevii trebuie să formeze un semicerc în jurul fiecărei pagini. Desigur, poți să aranjezi ca elevii să parcurgă traseul StoryWalk în grupuri mici în loc să meargă toată clasa odată, ceea ce face totul mai ușor.

Este de asemenea important să le arăți elevilor cum să meargă și cum să discute despre povestire, ca să nu se grăbească pur și simplu să termine, pierzând beneficiul de a citi împreună. Pune elevii să ridice mâna pentru a citi cu voce tare următoarea pagină. Între pagini pune-le întrebări care să-i stimuleze și să-i ajute să lege povestirea de propriile experiențe, atrăgându-i și mai mult în povestire. Încurajează elevii să-și acorde timpul de a discuta unii cu alții, împărtășindu-și gândurile despre povestire și personaje.

Un StoryWalk combinat cu o excursie în natură

Activități suplimentare

După ce ați completat o StoryWalk, activitățile suplimentare pot furniza o înțelegere mai profundă a povestirii și pot menține vie conversația – și prin urmare și învățarea.

Elevii pot încerca să scrie un final alternativ sau pot adăuga ceva la finalul original al povestirii. Elevii noștri mai mici pot desena răspunsurile la aceste teme, în timp ce noi transcriem pe tablă cuvintele noi sau importante pe care le-au întâlnit. Elevii mai mari pot să se verifice unii pe alții dacă au înțeles povestirea, pot scrie împreună răspunsuri la întrebări, le pot ilustra sau chiar pot utiliza instrumente digitale pentru a-și anima desenele.

Invită-i pe elevi să împărtășească povestiri despre ocaziile în care au făcut ceva similar cu ceea ce se înfățișa în povestire. Înainte de a face activitatea StoryWalk pentru cartea Baghead, le-am arătat un sac în care făcusem găuri pentru a semăna cu o față. I-am întrebat pe elevi, ”De ce ar purta cineva așa ceva?”. Iar elevii au scris pe o bucată de hârtie previziunile. După activitatea StoryWalk ei și-au revăzut previziunile ca să vadă dacă au avut sau nu dreptate și dacă au existat în povestire surprize. Apoi au scris despre ocaziile în care unii au încercat să-și taie părul, așa cum făcuse personajul principal și ce s-a întâmplat apoi.

Sursa: https://www.edutopia.org/article/fun-way-engage-students-minds-and-bodies-books?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.