Ca urmare a articolului trecut (”O generație fără miez”), au existat voci de profesori care au întrebat: ”Și ce e de făcut”. E clar că mulți părinți, care nici ei nu au beneficiat de o educație parentală sau au ”beneficiat” în familia proprie doar de modele educative incorecte, au astăzi nevoie de o schimbare de mentalitate, de cursuri de parenting modern și, mai ales de cărți și cursuri de dezvoltare personală, pentru a-și putea rezolva problemele emoționale create în propria copilărie și adolescență. Abia apoi vor înțelege cu adevărat ce fel de modele trebuie să fie, ca adulți și de ce fel de educație au nevoie proprii lor copii, putând să devină astfel cu adevărat parteneri cu cadrele didactice.

Dar și dintre dintre profesori sunt încă mulți tributari ai vechilor modele de educație în familie, în școală și societate și au nevoie și ei de dezvoltare personală pentru a putea să-și rezolve propriile probleme emoționale.

Și nu este vina nici a unora nici a altora – atâta vreme cât vor fi de acord că asta e realitatea și că pot face ceva pentru a putea deveni modele umane mai bune și adevărați educatori.

Există suficiente resurse de informare, opțiuni de seminarii sau cursuri (unele chiar gratuite), este nevoie doar de acceptarea realității și de voință.

Un prim pas ar fi să asculți ce spun oamenii care au studiat ani de zile aceste probleme și îți arată pașii pe care îi poți urma atunci când vrei să schimbi metodele vechi care nu dau rezultate – acasă sau la școală.

Una din metodele folosită de mulți părinți foarte ocupați cu serviciul despre care se vorbește în articolul de mai jos, scris de profesoara și cercetătoarea Deborah Farmer Kris, este supraîncărcarea orarului zilnic al copiilor, o metodă evident contra-productivă pentru dezvoltarea socio-emoțională și interesul pentru învățare al copiilor și tinerilor.

Deborah Farmer Kris a predat la toate nivelurile de clasă, de la elementară la liceu și a fost și administratoarea unei școli de tip charter (finanțată de stat, dar independentă în ce privește alegerea programelor). Deborah a lucrat și timp de un deceniu la Center for Character and Social Responsibility* de la Boston University, în calitate de cercetător, consultant pentru școli și redactor.

Center for Character & Social Responsibility

Timp de joacă. Timp liber. Timp cu familia.

Conform celor spuse de cercetătorul Denise Pope, conferențiar la Stanford Graduate School of Education, acești trei factori – pe care îi denumește pe scurt PDF (Playtine, Downtime, Family time) – sunt cei care îi protejează pe copii împotriva rezultatelor negative, le întăresc reziliența și le consolidează sănătatea mentală și angajamentul în școală, în învățare.

Denise Pope este co-fondatoarea unei organizații susținute și găzduite de Stanford University – Challenge Success, o organizație care lucrează cu familiile și școlile pentru a redefini noțiunea de succes în școli și a-i determina să adopte o definiție mai largă a succesului, promovând starea de bine a elevilor. Într-un interviu recent din cadrul Forumului KQED, Pope ne-a împărtășit sugestiile ei în ce privește creșterea unor învățăcei rezilienți, cu etică și motivație.

https://challengesuccess.org/ – ”Mai puțină presiune, mai mult echilibru, o învățare mai profundă” este deviza Centrului

Creați spațiu pentru timpul liber

Denise Pope spune că rezultatele cercetărilor sunt clare, ”Fiecare copil are nevoie de cele trei lucruri (PDF) în fiecare zi”: Pentru sănătatea mentală a copiilor aceștia sunt factori decisivi, dar adeseori sunt pierduți din vedere în toată presiunea și graba și forfota din școli. Chiar și activitățile extra cum sunt sporturile, pe care adulții le percep ca timp liber, pot genera multă presiune asupra copiilor.

Pope înțelege tendința de supra-programare a copiilor ca pe un mod de a-i păstra pe copii sub supervizarea familiei, în timp ce părinții jonglează cu programele legate de muncă. Cu toate acestea spune ea, păstrarea copiilor ocupați cu activități supravegheate este ”în detrimentul a ceea ce știm că au nevoie copiii pentru a se dezvolta sănătos, iar asta înseamnă timp liber pentru joacă, nestructurat.”

“Acum mulți ani, oamenii spun despre copilăria lor că obișnuiau să iasă afară și nu se întorceau decât atunci când se întuneca”; spune Pope și, deși acest lucru nu este realizabil astăzi pentru majoritatea familiilor, ea îi încurajează pe părinți să crească cât mai mult timpul acordat copiilor pentru joacă și timp liber, cum ar fi să-i trimită în parc cu un adult care îi privește cum se joacă, fără să intervină, să utilizeze timpul gratuit al sălilor de gimnastică din centrele recreaționale sau să aleagă un after-school care le permite copiilor să se joace sub supraveghere.

Conform cercetărilor, activitățile extracurriculare care ”erau înainte un mod de a scăpa de stres” au devenit acum surse cheie pentru stres, în mod special pentru copiii care sunt angajați în ele deoarece părinții ”le impun aceste activități sau pentru că copiii vor să facă pe placul părinților”. Pentru unii adolescenți, obligațiile extracurriculare au devenit aproape un job cu normă întreagă, adăugat peste orele de școală și temele pentru acasă – iar Denise spune că așa ceva pur și simplu nu este sănătos.

Una din modalitățile de a le acorda copiilor mai multă libertate de alegere în ce privește viața lor este să-i întrebi ce doresc să exploreze înainte de a-i înscrie pentru ore și activități suplimentare, spune Pope. Dacă le permiți să-ți urmeze interesele, asta le va crește motivația. Amintește-ți, la 10 ani un copil ”nu are nevoie să se specializeze”.

În fiecare toamnă, Denise Pope face echipă cu decanul studenților de la Stanford pentru a împărtăși acest mesaj cu părinții proaspeților ”boboci”: ”Lasă-ți copilul să absolve în specialitatea pe care o dorește. Este mult mai important pentru el să fie încântat și interesat de ceea ce va studia – ei se vor descurca mai bine și vor învăța mai mult – decât să se târască prin materia despre care tu crezi că va putea să-i asigure un job mai bun. Se dovedește că interesul și motivația, ceea ce noi numim angajamentul pentru învățare, îi va conduce spre rezultate mai bune în acel domeniu și îi vor pregăti pentru o largă varietate de profesii.”

Acordați prioritate timpului în familie

Pope îi încurajeză pe părinți să poarte conversații de conectare cu copii lor, la toate vârstele. ”Trebuie să ne uităm în ochii lor și să-i întrebăm cum a fost ziua pentru ei. Este mai greu să scapi din vedere lucruri când le acorzi atenție față-în-față de mai multe ori pe săptămână și, din acest motiv timpul în familie este considerat un factor de protecție.”

Începe prin a face timpul de preparare a mesei un mediu liber de tehnologie, atât pentru copii cât și pentru adulți, spune Pope. “Cu toții suntem mult prea lipiți de telefoanele noastre și, ceea ce descoperim este că nu se petrec destule conversații față-în-față, mai ales acasă.”

Atunci când părinții acordă prioritate timpului în familie, este mai ușor să asculți înțelesul din spatele vorbelor.

De exemplu, spune Pope, ”Adeseori auzim expresia ‘urăsc școala,’ și tu, ca părinte te gândești, ‘Oh, i-a apucat lenea, sunt prea obosiți și nu vor să se ducă.’ Dar ar trebui să vrei să te asiguri că în spatele acestor vorbe nu se află mai multe. Ascultă cu adevărat și ”sapă” mai adânc.” Știi care-i sunt prietenii, cu cine stau la masa de prânz și ce ore și activități le trezesc imaginația? ”Este uimitor cât de puțin frecvent avem cu adevărat astfel de conversații cu copiii, doar pentru că atenția ne este îndreptată spre următoarea activitate.”

Comunică-ți propriile valori

Pope și echipa ei au chestionat peste 200,000 de copii (și pe părinții acestora) din clasele gimnaziale și de liceu din școlile performanțe din SUA. Atunci când i-au întrebat pe părinți ce contează cel mai mult, ”Părinții spun în esență, ‘Vrem doar ca ai noștri copiii să fie sănătoși și fericiți.’”

Dar copiii aud mesaje foarte diferite, spune Pope. Elevii raportează că părinților lor le pasă cu adevărat de note și rezultatele la teste. De unde această lipsă de conexiune?

“Primul lucru pe care îl spune părintele atunci când copilul intră pe ușă este, ‘Ce-ai făcut la testul de matematică?’ sau ‘Ți-ai terminat temele?’ Ei uită să vorbească despre lucruri care promovează cu adevărat sănătatea și fericirea. Așa că, copiii primesc mesajul că cel mai important lucru care se poate petrece cu ei de-a lungul zilei este ce fac ei la școală, ce note au luat, unde se vor duce la facultate sau cum s-au descurcat la testele SAT.” Această presiune de a obține rezultate și ”de a face totul așa cum trebuie” este nesănătoasă. Le poate crește anxietatea și le erodează integritatea, spune Pope. “Optzeci de procente dintre elevii care au răspuns la chestionar au admis că au trișat cumva în cursul ultimului an.”

Ceea ce lauzi dezvăluie care îți sunt valorile, spune Pope, iar o bună medie a notelor nu este neapărat un semn de etică, curiozitate sau tenacitate. “Dacă vrei să încurajezi persistența și efortul, acestea sunt lucrurile pe care ar trebui să le lauzi.”

Pope spune că obsesia părinților pentru note este prost orientată. “Ne dăm de ceasul morții și ne îngrijorăm mult prea mult față de așa zisa ”perfecțiune școlară”. Ar trebui să ne concentrăm mai mult pe lucruri ca: ”Sunt copiii destul de rezilienți? Știu cum să facă față stresului? Știu cum să se înțeleagă cu ceilalți? Știu cum să ”gândească în afara cutiei” și să fie creativi?”

Aceste trăsături nu merg neapărat mână în mână cu cele mai mari note, spune Pope. Dar ele vor da elevilor ceva mai important decât un carnet de note perfect: forțele și obiceiurile de care vor avea nevoie pentru a obține succesul în facultate și în viață. La urma urmei, ”noi știm că ceea ce faci la facultate contează mai mut decât la ce facultate mergi.”

Concentrați-vă pe lucrurile care contează cel mai mult

Și școlile trebuie să fie conștiente de valoarea celor trei factori (PDF – timp de joc, liber, în familie), spune Pope, iar asta înseamnă să le ofere (să includă în orare) ”mai multe pauze, pauze mai lungi, mai puține teme pentru acasă, mai puține teste și să pună un accent mai mare pe dezvoltarea socio-emoțională.”

Chiar dacă școlile se pot schimba mai lent, părinții pot lua poziție pentru a apăra starea de bine a copiilor lor. De exemplu, Pope indică rezultatele cercetărilor despre somn și importanța lui pentru reglarea emoțională și dezvoltarea sănătoasă a creierului (fără teme făcute seara târziu! – n.n.). În familiile lor părinții pot da prioritate în mod deschis ”somnului și sănătății”, ca valori cheie ale familiei. Având în minte aceste valori, părinții și copiii împreună își pot examina orarele și încărcarea cu cursuri și activități extra.

Indiferent de comunitatea în care trăiesc copiii, nevoile lor de dezvoltare sunt de regulă aceleași, spune Pope. “Fiecare copil trebuie să simtă că aparține. Fiecare copil trebuie să aibă abilități de învățare socio-emoțională. Fiecare copil ar trebui să aibă oportunitatea de a fi motivat și angajat în școală.”

Sursa: https://www.kqed.org/mindshift/54248/three-things-overscheduled-kids-need-more-of-in-their-lives?