Bătălia pentru sisteme de educație mai bune nu se desfășoară doar la noi, și această bătălie se duce pe mai multe fronturi – un buget mai mare, o infrastructură și dotări adaptate cerințelor educației moderne, mai puțini elevi în clasă, mai mulți profesori și consilieri școlari, o selecție și o pregătire mai bună a profesorilor, manuale mai bune, standarde de educație adaptate cerințelor acestui secol și politici publice care să susțină cu adevărat sistemul de educație, salarii mai bune, strădania de a-i păstra pe profesori în sistem etc. Și, mai ales, bătălia pentru restaurarea respectului în societate față de această profesie, extrem de importantă pentru dezvoltarea și bunăstarea oricărei țări. Iar această bătălie nu a fost neapărat provocată de pandemie, dar pandemia a acutizat și a evidențiat o dată mai mult toate problemele.
Deși vocile individuale ale profesorilor de la noi semnalează toate aceste nevoi ale educației din România, din păcate ”vocea oficială” a sindicatelor de cele mai multe ori cere doar mărirea salariilor – foarte importantă, dar nu suficientă.
Poate ar fi timpul ca și vocea celor mai buni profesori de la noi să se facă mai bine auzită, în mass-media și la masa negocierilor pentru politici publice, buget etc.
Astăzi, prin intermediul unui articol scris de ex-profesoara din NY – Sarah Schwartz în revista Education Week, vă facem cunoscută vocea profesorilor nominalizați în 2019 pentru titlul de Cel mai bun profesor al anului din SUA.

Washington
Atunci când vine vorba despre dezbateri la nivel național despre politicile publice și finanțarea școlilor, profesorii trebuie să aibă un loc la masă – spun cei patru profesori nominalizați pentru premiul Profesorul Anului 2019.
“Profesorii trebuie să fie o voce și o voce care are impact,” a spus Donna Gradel, una dintre finaliste reporterei de la Education Week în cadrul conversației desfășurate la Council of Chief State School Officers. (CCSSO – instituția care administrează programul de premiere și procesul de selecție al profesorilor pentru acest titlu).
Acești educatori recunoscuți la nivel național ne-au oferit perspectiva lor despre recentul val de activism al profesorilor, despre atragerea unor noi talente către profesorat și despre importanța educației civice.
Finaliștii pentru premiul din 2019 au fost Donna Gradel, o profesoară pentru științele mediului, inovativă și cu activități de cercetare din Broken Arrow, Oklahoma, Kelly Harper, o profesoară de clasele a treia din Washington, D.C., Danielle Riha, o profesoară de gimnaziu din Anchorage, Alaska, și Rodney Robinson, un profesor de studii sociale la gimnaziu și liceu de la Virgie Binford Education Center, un centru de detenție juvenilă din Richmond, Virgiinia.
Recunoașterea acestui premiu îi onorează pe profesori atât pentru munca lor din clasă cât și pentru cea din afara clasei. Unul dintre cei patru finaliști va fi numit câștigător al premiului la nivel național și va fi onorat în cadrul unei ceremonii care se desfășoară în fiecare an la Casa Albă. În 2018, câștigătorul premiului Cel mai bun profesor a fost Mandy Manning, cel care a organizat tot în 2018 o demonstrație în orașul El Paso, Texas, pentru a protesta împotriva politicii administrației Trump* de a-i încarcera pe copiii imigranți și a-i separa de părinții lor.
* https://www.edweek.org/teaching-learning/what-the-nations-best-teachers-are-saying-about-u-s-child-detention-policies/ – Ce spun cei mai buni profesori ai națiunii despre politicile de încarcerare a copiilor
Răspunsurile celor patru nominalizați au fost puțin prelucrate, pentru a fi mai scurte și mai clare.
De-a lungul ultimilor ani, profesorii din mai multe state au ieșit din clasele lor, cerând salarii mai bune și condiții mai bune de învățare pentru elevii lor. Iar în alegerile de la jumătatea anului 2018 am văzut zeci de profesori care au candidat** pentru pozițiile de deputați la nivelul statului lor, mulți punând finanțarea educației ca scop al campaniei lor.
** https://www.edweek.org/policy-politics/over-170-teachers-ran-for-state-office-in-2018-heres-what-we-know-about-them – Peste 170 de profesori au candidat în alegerile statale din 2018
Datorită faptului că acum atât de mulți profesori cer o schimbare, ce credeți că trebuie făcut pentru a-i păstra pe profesori în această meserie?
Robinson: Guvernul trebuie să ia educația în serios. Suntem în stadiul în care aceasta este o urgență națională. Profesorii pleacă din școli pe capete și nu stă nimeni la coadă ca să-i înlocuiască. Cred că guvernul trebuie să prevadă clar o investiție în educație.
Și nu e vorba doar de salarii mai mari pentru profesori: Avem nevoie de o încărcare de muncă mai mică, avem nevoie de mai mulți consilieri în școli, avem nevoie să-i tratăm pe profesori ca pe niște profesioniști, avem nevoie de o dezvoltare profesională de calitate. Pur și simplu avem nevoie de un întreg pachet de investiții din partea conducerilor locale și de stat pentru a ne asigura că copiii primesc ceea ce au nevoie.
Și, prin implicare profesorilor în guvernare vom avea oamenii potriviți la masa discuțiilor. Sunt foarte fericit că profesoara anului 2016, Jaha Hayes este acum membră în Comitetul Casa Educației***, deoarece acum avem un profesor care are sarcina să orienteze politica de educație din Statele Unite – ceva despre care te gândești că ar fi trebuit să fie de bun simț.
Riha: Eu cred că cei care formulează politici au o sarcină dificilă. Pentru că ei nu ajung să vadă ceea ce vedem noi în fiecare zi – ei nu ajung să vadă creșterea și scânteile din ochii fiecărui copil. Eu cred că este sarcina educatorilor să-i învețe pe acești politicieni și apoi să le arate ce are nevoie fiecare copil, ce are nevoie fiecare comunitate, deoarece lucrurile sunt diferite, indiferent unde ai merge.
Profesorii să grupeze aceste nevoi și să vorbească despre nevoile copiilor – și despre ce au nevoie profesorii pentru a putea furniza copiilor o educație echitabilă – cred că o astfel de schimbare este pozitivă și are forță.
Gradel: Trebuie să restabilim respectul pentru profesia noastră, iar asta poate fi făcut în multe feluri. Bineînțeles un salariu potrivit cu valoarea muncii ajută la asta. De asemenea, așa cum a pomenit Danielle, profesorii trebuie să aibă o voce și trebuie ca această voce să aibă impact.
Eu sunt din Oklahoma și noi am avut o ieșire și, atunci când vezi acele voci în colectiv – asta a avut un uriaș impact. Cred că vedem crescând activismul în toată țara pentru că nu ne-am bucurat de respect și pentru că am realizat că trebuie să recrutăm și să reținem profesori buni pentru elevii noștri – pentru că nouă ne pasă de acești elevi. Acesta este cel mai important lucru.
https://www.edweek.org/teaching-learning/fed-up-with-low-pay-oklahoma-teachers-prepare-to-walk-out/2018/03 – Sătui de salariile prea mici, profesorii din Oklahoma se pregătesc să iasă în stradă
Un alt lucru ar fi, cred eu, faptul că trebuie să examinăm standardizarea. Prea multă standardizare răpește inițiativa unui profesor inovativ. Cu toate problemele sociale și traumele, cu lucrurile cu care te confrunți în clasă, avem nevoie de oameni la catedră care să facă față provocărilor și să-i inspire pe elevii noștri să treacă de situațiile care i-ar putea ține pe loc. Permiteți-le profesorilor să fie inovatori și ieșiți din cutia standardizări.
Harper: Cred că faptul de a avea loc la masa la care se iau deciziile care ne afectează profesia și pe elevii noștri este un lucru ne-negociabil.
De asemenea este esențial ca elevii noștri să primească acei profesori buni care abia așteaptă să intre în această meserie. În special când la noi sunt din ce în ce mai mulți elevi de alte rase, avem nevoie de profesori care provin din acele comunități (#1). Mă gândesc la mine ca fiind o femeie de culoare din generația milenialilor și mă gândesc: Cine vine în urma mea? – ca să ne asigurăm că elevii noștri văd la catedră pe cineva care arată ca ei (#2)
Dacă tinerii noștri nu văd predarea ca pe o opțiune viabilă, nu e bine.
Care sunt lucrurile pe care le putem face pentru a face predarea mai sustenabilă și interesantă pentru cele mai strălucite minți ale tinerei generații? Unu – să asigurăm un puternic suport mental pentru copiii noștri ca și pentru profesori. Traumele secundare (produse din contactul cu persoane care au suferit în mod direct traume) sunt un lucru real în școli. Copiii din școlile noastre trec prin traume dificile (#3); iar profesorii au nevoie de suport pentru a-i susține pe acești copii care au experimentat în mod direct traume. Ăsta este un lucru esențial.
#3 https://www.edweek.org/leadership/opinion-the-brain-science-behind-student-trauma/2016/12
Toți patru ați pledat pentru ca elevii să fie împuterniciți la nivel politic și civic sau pentru angajamentul comunității în școlile voastre. Ce lecții pot învăța elevii prin participarea civică și în comunitate?
Harper: În DC este o parte a curriculum-ului la clasele a treia – să vorbim despre guvernare și despre cum poți să fii un participant activ în democrația de la noi. Toamna trecută am fost foarte încântată să-i văd pe copilașii mei de 8 ani stând la ședința Consiliului local din DC și pledând pentru o cauză în care cred. (Elevii lui Harper au vorbit în favoare creșterii finanțării pentru educația STEM).
Și apoi, chiar săptămâna trecută primarul Muriel Bowser a anunțat o creștere cu 4,6 milioane în finanțările de tehnologe pentru școli (#4). Copii au fost încântați pentru că s-au văzut pe înșiși ca niște agenți ai schimbării. Când le dai copiilor oportunități să învețe despre acțiunea civică și de ce este ea importantă, asta poate ajuta la dezvoltarea unor cetățeni implicați.
Gradel: Eu predau științele mediului, așa că elevii mei au avut ocazia să lucreze îndeaproape cu orașul și comunitatea pentru a aduce o schimbare de paradigmă în modul în care zona noastră este dispusă să trateze problemele de mediu.
Dacă poți să crezi, noi n-am avut niciodată un program de reciclare. Dar elevii mai mici, care au venit și au stat să demonstreze în fața primăriei au inițiat acum ceva timp un program de reciclare la nivelul întregului oraș. De asemenea am lucrat cu cei de la primărie pentru a găsi căile sustenabile prin care să avem acces la apă curată.
Am obținut o obligațiune de jumătate de milion de dolari pentru un program care se numește Proiectul împreună (Together Project), în care elevii mei lucrează alături de oficialii orașului și ingineri pentru a încerca să rezolve în mod sustenabil această problemă.
Riha: Pentru mine, angajamentul civic se identifică din mai multe puncte de vedere cu comunitatea indigenă. Elevii mei participă la o conferință a bătrânilor și tinerilor inițiată de Alaska Federation of Natives — este cea mai mare organizație de politici publice din acest stat. Ei învață cum este organizat statul în corporații, în loc ca toți oamenii să fie puși cu toții într-o singură rezervație. Elevii știu care sunt liderii lor indigeni, știu cine sunt cei care formulează legislația, scriu despre probleme curente cum este revitalizarea limbajului indigen și despre cum să mențină în funcțiune un sistem de educație de care să beneficieze toți elevii din acest stat.
Avem cu adevărat situații unice în statul nostru, unde ruralul este extrem de rural. Avem copii care locuiesc în locuri unde nu există magazine, sunt copii care nu au mâncat niciodată o salată sau o bucățică de fruct. Elevii sunt foarte activi în comunitatea lor, dar cum să fii reprezentat în guvernul local când locuiești atât de departe și izolat?
Robinson: Eu sunt profesor de studii sociale, așa că întotdeauna folosesc abordarea centrată pe elev pentru a-i face pe elevi mai responsabili civic și social și pentru a-i transforma în agenți ai schimbării în comunitatea lor. Sunt bucuros că statul Virginia a adăugat în noul plan de absolvire ”competențele civice” la una din cele cinci cerințe pentru absolvire. Nu numai că îi facem astfel niște absolvenți mai buni, dar îi facem cetățeni înalt calificați.