În momentul în care școala va putea reîncepe în formatul fizic, față-în-față, probabil că mulți profesori vor dori să-și sporească propria bucurie ca și bucuria elevilor de a-și revedea clasa și de a se reîntâlni unii cu alții împodobind clasele. Este un lucru foarte frumos, doar aveți grijă să nu exagerați cu decorațiunile – așa cum v-am spus și în alte articole decorarea clasei trebuie să fie bine gândită, pentru a nu distrage atenția copiilor în timpul orelor. Clasa poate fi un personaj care vă ajută în predare sau poate fi atât de ”vorbăreață” încât să vă încurce.

Iată ce spune despre acest subiect și Youki Terada, cercetătorul care lucrează pentru Edutopia. Youki, care a studiat sociologia și are un master în științele educației, este cel care se asigură că toate articolele publicate în Edutopia sunt relevante, se bazează pe rezultatele cercetărilor și îi angajează pe cititori în reflectarea asupra propriei predări. El a făcut parte și din echipele de cercetare de la Lawrence Hall of Science de la UC Berkeley, unde a studiat conexiunile dintre științele învățării formale și informale pentru elevii din clasele elementare și, de asemenea a colectat studii și materiale pentru biblioteca digitală pentru educație STEM și tehnologia educațională.

Ceea ce puneți pe pereții clasei voastre poate afecta capacitatatea elevilor de a învăța.

Într-un studiu din 2018*, cercetătorii au descoperit că clasele supra-decorate îi pot bombarda pe elevi cu prea multă informație vizuală, interferând cu memoria și abilitatea lor de a se concentra.

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0022096518300390 – Când stimularea vizuală a mediului înconjurător poate afecta performanțele cognitive ale copiilor

Acesta este cel mai recent studiu care examinează relația dintre mediul clasei și funcțiile executive ale elevilor, care includ abilități ca memorarea, atenția și auto-controlul. Deși profesorii au cu siguranță cele mai bune intenții atunci când își decorează clasele, multe clase ajung să fie atât de ”bogate senzorial” încât ”pot afecta progresul în învățare în loc să ajute”, spun psihologii Pedro Rodrigues și Josefa Pandeirada, care sunt co-autorii studiului.

Pentru a înțelege cum afectează decorațiunile învățarea, Rodrigues și Pandeirada au recrutat pentru studiu 64 de copii între 8 și 12 ani, împărțindu-i în două grupuri și cerându-le să efectueze sarcini de atenție sau memorare. Primul grup a lucrat într-o sală foarte bogat decorată, pereții find acoperiți cu numeroase imagini ale unor obiecte normale – cum ar fi mașini, instrumente muzicale, copaci, precum și diferite scene. Al doilea grup – cel de control – a lucrat într-o sală cu pereți albi, fără decorațiuni.

Copiii au executat o serie de însărcinări, gândite astfel încât să le testeze atenția și memoria. De exemplu, într-unul din testele de atenție, a trebuit să observe un ecran de laptop și să apese una din taste dacă apărea litera X și să nu facă nimic dacă apărea itera K. Într-unul din testele de memorie, o reminiscență a jocului ”Simon spune”, copiii observau nouă pătrate albastre dintre care unele-și schimbau culoarea în galben, în diferite combinații – iar copiii trebuiau să reproducă din memorie acea combinație. În cadrul cercetării fiecărui copil i s-au dat patru teste, două de atenție și două de memorie.

Prin comparație cu copiii din sala cu pereții ne-decorați, toți copiii din sala cu pereții foarte decorați au avut rezultate mai proaste la toate testele, ceea ce sugerează că prea multe stimulente vizuale pot să constituie factori de distracție.

“Per ansamblu, rezultatele acestui studiu indică faptul că copiilor le este dificil să ignore factorii vizuali de distracție atunci când aceștia sunt incluși în mediul înconjurător”, explică autorii studiului.

Clasele trebuie să fie angajante, nu distractive

Asta nu înseamnă să spui că toți pereții trebuie să fie goi. În anul 2015, o echipă de cercetători din U.K. a analizat un număr de 153 de clase și au descoperită că elevii au beneficiat cel mai mult atunci când pe pereți au existat unele decorațiuni. “Elementele vizuale de pe pereți trebui concepute astfel încât să dea un sentiment viu al clasei, dar fără să devină haotice. Ca regulă de bază, între 20 și 50 procente din spațiul valabil al pereților trebuie să fie păstrat fără decorațiuni”; spun cercetătorii.

Deci, ce îi sfătuiesc cercetătorii pe profesori să facă?

• Expuneți munca elevilor. În acest fel, elevii nu numai că vor simți un mai mare sentiment de responsabilitate pentru învățarea lor, dar este mai probabil că își vor reaminti și materia învățată. (Barrett et al., 2015).
• Ilustrați personaje model care inspiră. Punând imagini – sau scurte citate sau povestiri – care ilustrează eroi și lideri îi poate ajuta pe elevi să câștige un sentiment mai puternic de apartenență și aspirație, în mod special atunci când sunt reprezentate istoria și interesele lor. Străduiește-te să-i incluzi pe toți, dar evită simbolurile sau reprezentările stereotipe – asta poate afecta stima de sine a elevilor. (Cheryan et al., 2014).
• Evită dezordinea. Păstrează cel puțin 20% din spațiul pereților curat și lasă spații ample între cele expuse pentru ca să nu pară dezorganizate. Rezistă tentației de a tot adăuga decorațiuni – mai bine le schimbi frecvent decât să tot adaugi la cele existente (Barrett et al., 2015).
• Suporturile vizuale – cum sunt prezentările schematice, hărțile și diagramele – sunt OK. Afișele care întăresc informația învățată în ore nu distrag, dar pot consolida învățarea elevilor**. Dar nu uita să le dai jos pe cele care nu mai sunt de ajutor/ actuale (Carney & Levin, 2002; Bui & McDaniel, 2015). ** https://www.edutopia.org/article/why-students-forget-and-what-you-can-do-about-it – De ce uită elevii și ce putem face în legătură cu asta
• Evită să afișezi notele sau punctajul elevilor. Mulți profesori folosesc tabloul de date pentru a-i motiva pe elevi dar, dacă acesta poate funcționa pentru elevii care au performanțe înalte sunt contra-productive pentru elevii care se chinuie și au rezultate slabe, aceste afișări conduc spre demoralizare și sentimente de rușine (Marsh et al., 2014).
• Lasă să treacă lumina naturală. Nu-ți acoperi ferestrele cu decorațiuni dacă nu ai probleme cu reflecția luminii sau cu distracții exterioare. Elevii care sunt expuși în clase la mai multă lumină naturală au rezultate mai bune la matematică și citire decât cei care primesc mai puțină lumină naturală (Cheryan et al., 2014). Dacă clasa nu are ferestre, asigură-te cel puțin că este bine luminată (becuri cu lumină caldă, nu albastră sau neon. n.n.) – asta poate crește achizițiile în învățare (Barrett et al., 2015).
• Echilibrează culorile pereților. Nu trebuie neapărat să rămâi la culoarea albă pentru pereți – încearcă să ai un perete vopsit într-o culoare strălucitoare, restul păstrați într-un ton stins (Barrett et al., 2015).

Dezvoltarea creierelor

În timp ce decorarea pereților este unul din modurile preferate de petrecere a timpului pentru mulți profesori, copiii mici ar putea să nu răspundă favorabil la speranțele profesorilor de a-i bine-dispune și stimula.

“Descoperirile noastre pot fi legate de faptul că la copii capacitățile cognitive sunt încă în curs de dezvoltare, asta incluzând și funcțiile executive responsabile de filtrarea informației irelevante pentru îndeplinirea unei anumite sarcini”, explică autorii studiului. Un profesor probabil că nu va avea prea mari dificultăți în a ignora un perete plin de decorațiuni, dar elevii mici se pot găsi în situația de a nu putea să privească în altă parte și de a nu se putea concentra la o lecție.

La naștere copiii nu au dezvoltate pe deplin funcțiile executive – ei trebuie să-și dezvolte aceste funcții de-a lungul timpului, spun experții de la Harvard – Center on the Developing Child***. Copii care au parte de experiențe potrivnice – cum sunt neglijarea, abuzul sau violența în familie – sau suferă de anumite dizabilități de învățare se confruntă și cu cel mai mare risc al unei atenții și capacități de auto- control deficitare. Astfel încât distracțiile create de supra-decorare le fac rău tocmai celor care au cea mai mare nevoie de ajutor.

*** https://developingchild.harvard.edu/science/key-concepts/executive-function/ – Concepte cheie – Funcțiile executive și auto-controlul

Cel de al treilea profesor

Acest studiu este cel mai recent dintr-un domeniu în curs de dezvoltare, care examinează mediul clasei ca fiind ”al treilea profesor” (#1) – după părinți și profesori – văzând astfel mediul ca fiind esențial pentru a susține învățarea. Ideea nu este prea nouă; abordările cum sunt cele din Reggio Emilia și Montessori pun medul în prim-planul pedagogiei, dând claselor un rol proeminent în modelarea învățării copiilor. Studii recente au arătata dovezile rolului pe care îl joacă clasele în învățare: Un studiu din 2014, de exemplu (#2) a descoperit că elevii mici petrec mai mult timp distrași de la sarcini atunci când pereții clasei sunt prea decorați, în timp ce cercetările despre clasa flexibilă (#3) arată că optimizarea caracterelor fizice ale clasei, cum sunt lumina, culorile și opțiunile de așezare pot îmbunătăți performanțele școlare cu până la un procent de 16%.

#! https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/00405840709336547?journalCode=htip20 – Copiii și locul: Mediul în Reggio Emilia ca un al treilea profesor

#2 https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0956797614533801 – Mediul vizual, alocarea atenției și învățarea la copiii mici: Când prea multe lucruri bune pot fi rele.

#3 https://www.edutopia.org/article/flexible-classrooms-research-scarce-promising

Concluzia: Pereții claselor trebuie să dea un sentiment de căldură și voioșie, dar să nu fie prea aglomerați – păstrează 20-50% din spațiul pereților gol și, pe parcursul anului poți completă o parte din acest spațiu cu lucrările elevilor, imagini care inspiră și suporturi de învățare.

Sursa: https://www.edutopia.org/article/dos-and-donts-classroom-decorations?