Această transferare a învățării, de la o temă sau domeniu/ materie către altele, ar trebui să se petreacă și să fie stimulată să se întâmple tot timpul – în școală și în afara ei, în activități dedicate explicit învățării sau în activități legate de muncă, cultură sau distracție. Omul este capabil să facă transferul de înțelegere și aplicabilitate al unei idei sau unui concept, mai ales dacă acest ”obicei al minții” este stimulat de la cea mai fragedă vârstă – acasă sau în școală. Articolul pe care vi-l propunem astăzi explică cum se pot planifica în școală lecții și activități care să stimuleze transferul de învățare de la o anume materie predată spre alte domenii.
Ca un comentariu necesar față de cele scrise în articol, care se referă la un sistem de educație bazat pe standarde de învățare clare la toate materiile și nivelurile de clasă, la noi identificarea priorităților de învățare va cere mai mult efort din partea profesorilor, deoarece încă nu avem standarde clare pentru toate materiile și nivelurile de clasă. Oare când vom avea? Cred că doar atunci când ministerul va fi supus unei presiuni foarte mari din partea profesorilor și părinților, dar și din partea beneficiarilor finali ai educației – companiile care trebuie să suplimenteze cunoștințele și abilitățile proaspeților absolvenți, prea puțin pregătiți de școli și facultăți pentru cerințele vieții reale…
Articolul face parte dintr-o serie de cinci articole, scrise în revista Corwin Connect de Julie Stern, Krista Ferraro, Kayla Duncan și Trevor Aleo, pe care le puteți regăsi aici:
2. https://corwin-connect.com/2021/03/cultivate-self-directed-learners-with-5-key-shifts/
4. https://corwin-connect.com/2021/05/practicing-techniques-that-teach-students-to-engage-in-math-talk/ (acesta a fost tradus de noi anterior – https://creeracord.com/2021/05/27/pune-in-practica-tehnici-care-i-invata-pe-copii-sa-participe-la-discutii-despre-conceptele-matematice/)
Cum ar putea să ne ajute în acest moment una din cele mai puternice întrebări: ”Dar dacă…?”
Ce-ar ar fi dacă, în loc să trecem cu elevii prin materie pe baza un ghid de progres care trece de la o oră la alta, de la o temă la următoarea temă, i-am lua într-o călătorie intelectuală? Această ușoară schimbare de mentalitate este punctul de cotitură către diferențe dramatice în instruire. Am putea începe această schimbare luând în considerare ce trebuie învățat și în ce ordine. Apoi vom transforma asta într-o poveste captivantă, convingătoare care să-i invite pe elevi să ni se alăture în această călătorie.
Un curs concentrat pe ideea de transferare de cunoaștere trebuie să plaseze atenția elevilor pe structurile mai profunde, atât ale învățării disciplinelor și abilităților cât și ale educației moderne. Două din articolele trecute din această serie s-au concentrat pe componentele literației, iar acum este momentul să ne gândim în mod specific la conceperea cursurilor. Există patru pași esențiali în conceperea unui curs care promovează transferul – prioritizarea bine gândită, aranjarea eficientă, suplimentarea strategică a cunoașterii și modul coeziv de desfășurare, curgere. Acești pași pot fi folosiți atât de specialiștii în conceperea curriculum-ului și din echipa de concepere a manualelor cât și de profesorii care-și planifică derularea orelor de-a lungul unui trimestru sau an.
Pașii esențiali în conceperea unui curs concentrat pe ideea de transfer de cunoaștere
Prioritizarea bine gândită
Indiferent de nivelul de clasă, avem un număr covârșitor de standarde (la noi teme) care trebuiesc predate și învățate. Cu toate acestea, atunci când ne gândim la acestea am putea folosi aceste standarde pentru a înțelege structurile și ideile fundamentale din cadrul unei discipline, adunându-le într-un tot coerent, în loc să le spargem într-un labirint atomizat. Ca în toate marile călătorii nu se pot include toate opririle și toate detaliile. Această prioritizare ne cere să determinăm ce este mai important și ce anume va avea cel mai semnificativ impact asupra procesului învățării. Gândiți-vă la standardele pe care le aveți de atins într-un fel de ierarhie. Aceste întrebări de mai jos ne pot ajuta să determinăm cine ar trebui să fie ”personajele” principale ale povestirii, ale călătoriei care este cursul vostru și care sunt cele care vor juca roluri de suport:
- Care sunt conceptele și abilitățile din cadrul standardului care servesc ca puternice nave sau recipiente care transportă, transmit viziunea disciplinei mele către elevi?
- Oare conceptele și abilitățile din cadrul standardului dezvăluie structura de bază care se va transfera de la un an la altul, creând un curriculum coeziv?
- Oare conceptele și abilitățile din cadrul acestor standarde se transferă către aplicații ale lumii reale?
- Oare conceptele și abilitățile din cadrul acestor standarde se transferă între diverse domenii și discipline? Sau de-a curmezișul mai multor discipline, creând conexiuni interdisciplinare?
- Care din aceste concepte și abilități au cea mai mare greutate pentru testele cele mai importante?
Pe măsură ce lucrezi la conținutul cursului tău, străduiește-te să iei în considerare nu mai mult de o treime din standardele tale pe care să le consideri ca ”prioritate”. Prioritizarea ne ajută să identificăm unde să concentrăm cea mai mare parte a timpului nostru de instruire, dar nu tot timpul de instruire.
Aranjarea eficientă
Acum, după ce ai identificat care sunt standardele sau conceptele prioritare, aranjează celelalte standarde sau concepte în jurul acestor priorități. Acest aranjament ar trebui să fie construit sau să progresez în spirală, în așa fel încât elevii să-și poată aplica înțelegerea la unitățile de instruire pe care le parcurg de-a lungul anului. Aranjează-ți standardele pe baza conexiunii cu piroritățile pe care le-ai identificat pentru cursul tău. Pe măsură ce parcurgi materia, te poate ajuta să copiezi și replici textele standardelor sau să le manipulezi în altă manieră, cum ar fi sublinierea sau îngroșarea textului, în așa fel încât să fie ușor de distins prioritățile și să vezi ce alte standarde se leagă cu acestea.
Ține minte să standardele nu vor rămâne într-o secvență lineară așa cum sunt înșirate în documentele legate de curriculum. Acest proces ar putea cere ca tu să regândești cum să aranjezi sau structurezi orele pentru ca ele să formeze pentru elevii tăi o călătorie a înțelegerii. Acest proces are ca scop să facă ca standardele să fie mai ușor de stăpânit, mai ușor de lucrat cu ele și mai semnificative pentru călătoria spre cunoaștere a elevilor.
Suplimentarea strategică
În calitate de designeri de curs, noi trebuie să determinăm cu ce concepte și competențe din cele care țin de alfabetizarea modernă ar fi bine să suplimentăm conținutul nostru pentru a adăuga relevanță și autenticitate la orele noastre, lăsând de asemenea timp pentru flexibilitate și răspunsul la interesele elevilor.
- În ce punct al anului sunt gata elevii să abordeze și înțeleagă aceste concepte?
- Unde anume cursul vostru susține cel mai bine integrarea obiectivelor alfabetizării moderne (ex. utilizarea tehnologiei IT&C și anumitor programe, platforme digitale, procesul cercetării documentare sau al celei orientate spre un obiectiv practic-aplicativ, colaborarea în echipă, procesul de creație etc.– n.n.)
- Va funcționa mai bine să stabilești înainte o înțelegere de bază a conceptelor alfabetizării moderne, sau are mai mult sens să introduci gradual fiecare idee?
- Cum ar trebui să evolueze de-a lungul anului înțelegerea elevilor despre aceste concepte și competențe?
Coeziunea în desfășurare
Acum este timpul să creăm o desfășurare coerență și coezivă a călătoriei spre cunoaștere a elevilor. Pe măsură ce re-conceptualizăm ordinea materiei din curriculum, trebuie să facem un pas înapoi și să aruncăm o privire de ansamblu. Situarea învățării în contexte autentice și legarea conceptelor generale între fiecare oră este cea mai bună cale pentru a-i furniza unui curs ritmul și semnificația.
Ceea ce separă acest pas de ghidul tradițional de desfășurare este tot o simplă schimbare de mentalitate. Facem totuși o hartă a programării orelor pe baza calendarului școlii. Cu toate acestea, în loc să trecem de la un fragment disparat la următorul, planificăm în mod intenționat o călătorie care este aliniată și curge coerent. Asta le permite elevilor să vadă cum este legată învățarea lor și cum a crescut pe parcursul anului.
Atunci când trecem de la o eră a testărilor stringente și standardizate către un viitor necunoscut în dezvoltarea științelor și economiei, această viziune va deveni un punct focal al curriculum-ului și nu una bazată pe teste. Această schimbare de paradigmă poate să creeze la început un sentiment de dezorientare, dar noi credem că până la urmă îi va elibera pe profesori.
Povestea cursului tău
O dată creat cursul logic al cursului tău prin plasarea unităților într-o secvență intenționată, unde cunoașterea și înțelegerea se construiește de la oră la oră, putem încadra curgerea acestor termeni într-o poveste sau narațiune. Aceasta ne va ajuta să comunicăm elevilor imaginea generală a cursului într-un mod accesibil și semnificativ.
Povestea cursului nostru ne va permite să arătăm că învățarea elevilor nu este lineară; ea se petrece de-a lungul unui set complex de experiențe care ne cere să chestionăm ceea ce înțelegem, să perseverăm atunci când ne confruntăm cu confuzia sau disonanța cognitivă și să câștigăm până la urmă înțelegerile. Povestea cursului nostru poate avea un format narativ sau vizual – pentru idei și formulare puteți vizita site-ul nostru – www.learningthattransfers.com.
Întrebările de mai jos te-ar putea ajuta să te gândești cum să creezi o reprezentare vizuală sau cum să articulezi ”morala” poveștii tale?
Gândește-te la modurile în care vei împărtăși povestea cu elevii tăi
| Varianta vizuală | Articularea ”moralei” povestirii |
| Cum ar arăta cursul dacă-l pun într-o diagramă sau organigramă? | Care este scopul cursului tău? |
| Cum interacționează unitățile din cursul meu? Există o ierarhie, un ciclu sau un proces pe care-l pot surprinde vizual? | Despre ce este vorba în această oră? Dacă ar fi vorba să rezum totul la o singură propoziție, care ar fi aceasta? |
| Ce metafore ar putea furniza un înțeles pentru structura acestui curs? | Ce idee se află în miezul acestui curs? Ce concepte formează esența lui? |
| Acest curs este ca ……………………… | Dacă elevii ar putea interioriza un singur lucru din ora ta, care ar fi acela? |
| Cum îi ajută acest curs pe elevi să devină ce vor ei să fie? |
Pe lângă descrierea vizuală a cursului tău, distilarea poveștii într-o singură propoziție poate servi ca un puternic compas al cursului. Povestea ne cere să adoptăm o abordare a unei imagini generale pentru a face planificarea, în loc să începem de la nivelul fiecărei unități. Să presupunem că nu ne vom opri niciodată din a ne întreba care anume standarde sunt legate împreună sau să ne gândim la ordinea în care le predăm. În acest caz, am putea pierde oportunitățile de a îmbunătăți structura cursurilor noastre. Având în minte transferul de cunoaștere și înțelegere, putem crea o călătorie semnificativă atât pentru elevi cât și pentru profesori. Și încapsularea acestei călătorii în povești, elementele vizuale și ”morale” ne pot ajuta să transmitem călătoria într-un mod simplu și cu un impact puternic către o largă categorie de actori din comunitatea școlii sau din afara ei.
Pentru a afla mai multe strategii care te vor ajuta să predai și să transferi cunoașterea și înțelegerea, poți apela și la cartea scrisă de Julie Stern, Krista Ferraro, Kayla Duncan, și Trevor Aleo – Learning That Transfers.
Sursa articolului – https://corwin-connect.com/2021/05/going-on-an-intellectual-journey-designing-a-course-for-learning-that-transfers/
Julie Stern este autoare a cărților Tools for Teaching Conceptual Understanding, Elementary și Secondary, Visible Learning for Social Studies și Learning That Transfers. Ea este de asemenea trainer certificat pentru metodele Visible Learning Plus și liderul unei serii de work-shop-uri care se desfășoară în mai multe țări – Making Sense of Learning Transfer. Îi puteți vizita site-ul Educația care salvează lumea – www.edtosavetheworld.com.
Krista Ferraro este profesoară de istorie și șefa Departamentului de specialitate de la Thayer Academy din Braintree, Massachusetts. A fost de asemenea director adjunct al Public Policy and Curriculum Innovation pentru Chavez Schools din Washington, DC, unde de asemenea a predat istoria și politici publice. Între lucrările publicate de ea se numără și un best-seller, la care este co-autoare – Tools for Teaching Conceptual Understanding, Elementary and Secondary.
Kayla Duncan este coach pentru instruirea personalizată pentru Forsyth County Schools din Cumming, Georgia. Înainte de asta a predat matematică și educație fizică la nivel de gimnaziu. Are un masterat în arta educației și o specializare în conceptualizarea de curriculum și predarea asistată de tehnologia IT&C, iar acum urmează un curs de doctorat în Education in School Improvement la University of West Georgia.
Trevor Aleo este profesor de engleză la clasele de gimnaziu din Wilton, Connecticut. Are un masterat în Arts in Teaching de la James Madison University și urmează un doctorat în Learning Design and Leadership la University of Illinois Urbana, Champaign. El a participat și în echipele de concepere de curriculum pentru Virginia Department of Education.
Centrul de Resurse pentru Eco-bio Educație, Reziliență și Sustenabilitate 