Să utilizezi neuro-științele pentru a concepe un orar al școlii bazat pe informațiile din cercetare

Am primit observații cum că exemplele pe care le dăm nu au nici o legătură cu școala din România. Doar că noi suntem niște oameni cu privirea ațintită spre viitor și care speră că vor apuca să vadă acele transformări necesare din sistemul de educație și din școli. Nu știm dacă observațiile aveau legătură cu faptul că în școlile date ca exemplu copiii au pauză de prânz și servesc masa la școală. Dar cred că sunteți la curent cu una din propunerile ministerului nostru de a da copiilor la prânz o masă caldă. Doar că am rămas codași rău de tot la multe capitole, în afară de acel buget de 6% din PIB – cum ar fi designul clădirilor școlii, care nu au prevăzute spații pentru o sală de mese și o bucătărie, cu prea puține grupuri sanitare raportat la numărul de copii (oare se întreabă cineva de ce atât de mulți copii și adulți suferă de constipație cronică??), cu mobilier ne-ergonomic, fără spații de ateliere practice ș.a.m.d.

Articolele noastre au ca scop să provoace gândirea cititorilor, printre care sperăm să se numere și onorabilii angajați ai ministerului, directorii de școli, inspectorii.

Poate ”picătura chinezească” a acestor exemple să aibă efect și să provoace ceva mai repede acele schimbări necesare. Cu acest gând în minte, dau cuvântul domnului Glenn Whitman,directorul Centrului pentru Predarea și Învățarea Transformativă pentru școlile din Potomac, Maryland. Glenn este și profesor de istorie la Școala Episcopală St. Andrew, co-autor al cărții Neuroteach: Brain Science and the Future of Education(Neuro-predarea: Știința creierului și viitorul educației) și co-designer al Neuroteach Global.

Chiar dacă modelele sau orarele de școală de la ei nu corespund cu ale noastre, problemele semnalate în articolul de mai jos se regăsesc și la noi – copii care nu mai au timp liber să investească în pasiunile sau interesele lor, în mișcarea în natură, în socializarea față-în față. De asemenea problemele legate de sănătatea mentală și fizică și de eficiența învățării atunci când încărcarea zilnică cu sarcini legate de școală este prea mare.

Articolul face parte din seria cercetărilor publicației EdSurge Research despre modul în care educatorii își schimbă practicile pentru a putea ajunge la toți cei care învață.

Un orar pentru clasele a noua la o școală privată din SUA

Este ora 8 p.m. (20) iar Sam (Samantha) stă jos pentru prima oară în orele scurse după terminarea unei lungi zile de școală, care a fost urmată de exerciții de teatru – ea este Liesel din viitorul spectacol cu ”Sunetul muzicii”. După ce a terminat școala la ora 5 p.m., a avut două ore de exerciții la fotbal, o cină scurtă cu familia și a făcut un duș.

Se așează în fine la pupitrul ei și verifică în Schoology, sistemul ei de management al învățării, pentru a vedea ce teme are pentru cele șase ore pe care le va avea mâine. Deoarece Sam are atât de multe ore în fiecare zi, are mereu multe teme de făcut. Deși ea știe care este costul trecerilor de la temele de școală la navigarea pe Instagram, din cercetările* despre care le-au vorbit profesorii, nu poate rezista tentației pauzelor dedicate mediei sociale, care îi oferă un plus de dopamină. La urma urmei, este o proaspătă elevă de liceu.

* https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0360131509002656Pot cu adevărat elevii să facă mai multe lucruri deodată (multitask)?Un studiul experimental despre efectele mesajelor în media socială în timpul lecturii

Până recent, acest stres al temelor rezolvate seara târziu a fost o experiență comună pentru mulți dintre elevii de la Școala St. Andrew’s Episcopal din Potomac, Md.

Dar din anul 2011, St. Andrew’s a devenit sediul CTTL – Center for Transformative Teaching and Learning**, un centru de cercetări care formează publicul și profesorii din școlile publice și private despre ce înseamnă mintea, creierul și știința educației. Centrul se asigură că toți profesorii (începând de la grădiniță până la clasele a 12-a) și directorii sunt formați pentru a înțelege neuro-știința educației.

** https://www.thecttl.org/Viziunea noastră este o lume în care fiecare profesor înțelege cum învață creierul fiecărui copil

În mod ironic, chiar având alături acest centru inovativ de cercetare, școala St. Andrew’s opera pe baza unui tip de orar zilnic depășit. Fiecare clasă avea zilnic trei ore de câte 40 de minute și un bloc de ore de 80 de minute. Orarul tipic al unui elev includea șase materii pe zi și la fiecare oră primea teme pentru acasă. Știam că am fi putut face schimbări în acest orar care să-i susțină mai mult pe elevi.

O sesiune de lucru alături de studenții care raportează rezultatele chestionării elevilor

În toamna anului 2018, după 18 luni de planificare, am lansat un nou orar, care a fost conceput având câteva obiective în minte:

  • Să lungească timpul fiecărei ore pentru a promova predarea creativă și învățarea mai profundă.
  • Să descrească numărul zilnic de materii pentru a reduce cantitatea de teme pentru acasă, încărcarea cognitivă și numărul de tranziții cognitive, pentru a promova concentrarea și a modera ritmul grăbit al vieții școlare.
  • Să creștem timpul în care elevii se pot întâlni cu profesorii și colegii în timpul zilei de școală, pentru a promova îmbogățirea în cunoștințe și socializarea sănătoasă.
  • Să minimizăm conflictele între timpul acordat orelor și alte activități, incluzând întâlnirea pe școală (assemblies), excursiile pe teren și activitățile de atletism.
  • Să creștem timpul pentru dezvoltarea profesională bazată pe cercetare și urmărirea pasiunilor și curiozității elevilor.
Mai mult timp alocat orelor și excursiilor în natură

Nu a fost ușor să lansăm acest orar. De fapt, cu zece ani în urmă, primul efort al școlii de a lansa un nou orar a eșuat. La acea dată, o echipă dedicată de profesori și directorii s-au gândit că vor lansa un orar revoluționar. Pe atunci, obiectivul a fost să îmbunătățească utilizarea timpului pentru programele curriculare și co-curriculare, incluzând atletismul și artele. Din nefericire, când a fost vorba să se implementeze acest nou orar, nu am putut să ne hotărâm. Nu a fost niciodată lansat.

Ce a fost diferit de data asta? Faptul că noul concept era ancorat în rezultatele cercetărilor.

De-a lungul ultimilor șapte ani, pe măsură de implementarea neuro-științei educației a sporit, multe dintre practicile de predare, învățare și evaluare s-au schimbat. Profesorii au început să-și deschidă și încheie orele cu strategii care se bazau pe ceea ce am învățat despre faptul că, furnizând elevilor noi experiențe le poate spori angajamentul și memorarea. Am explorat moduri de a crește calitatea temelor pentru acasă, incluzând a le acorda profesorilor libertatea de a nu le da ei teme. Pe măsură ce am înțeles mai bine legătura dintre memorie și cogniție și arhitectura de lucru a creierului, am implementat noi moduri în care să avem grijă și de dezvoltarea social-emoțională a elevilor. Iar somnul a fost recunoscut ca fiind vital pentru sănătatea, starea de bine și învățarea elevilor noștri – a început chiar să fie considerat o strategie pedagogică.

De la lansarea Centrului CTTL ne-am dezvoltat în mod colectiv înțelegerea asupra cercetărilor din domeniul științelor cognitive și neurologice, psihologia și teoria educației și am ajuns să recunoaștem diferențele dintre ceea ce sugerează cercetările și ceea ce se întâmplă în viața zilnică a școlii.

Deși schimbase multe dintre practicile pedagogice, orarul nostru era încă învechit. Și ne-am întrebat dacă putem să ne bazăm pe cercetarea din neuro-științele educației pentru a-l transforma.

În anul 2017, studenții de facultate care lucrau la cercetările din cadrul CTTL au început să culeagă date cantitative și calitative chestionându-i pe beneficiarii finali ai orarului nostru învechit – elevii. Apoi, am folosit abordarea gândirii conceptuale pentru a angaja facultatea studenților și părinții în conversație și pentru a începe planificarea logistică.

Două din cele mai interesante părți din datele colectate erau legate de durata orelor și de temele pentru acasă. Atunci când i-am întrebat pe elevi care ar fi durata optimă a unei ore, eu au răspuns 60-65 de minute. Atunci când elevii au fost întrebați despre cantitatea realistă de teme pentru acasă pe care ar trebui să o așteptăm de la ei, ne-am așteptat să primim multe răspunsuri cu ”nimic”, dar elevii au dat ca răspuns timpul de 90 de minute (pentru toate materiile zilnice), deoarece au văzut valoarea acestor teme pentru unul din trei motive: exersarea reamintirii informației, conectarea cu sau extinderea spre învățarea anterioară sau pentru că trebuie să fie pregătiți pentru ora următoare.

Profesorii școlii lucrând la planificarea noului orar

La începutul anului 2018-2019 când am derulat noul orar, am recunoscut că deși făcusem niște cercetări teoretice, implementarea schimbărilor în sine va fi un proces care cere timp, așa că am planificat să aplicăm orarul de-a lungul următorilor trei ani, ajustându-l pe baza feedback-ului primit de la comunitatea școlii. Este provocator să lansezi ceva imperfect atunci când ai deja ceva cu care toată lumea se simte confortabil, dar ne-am acordat această oportunitate de a demonstra ceea ce transmiserăm deja elevilor noștri despre ”acceptarea eșecului” – să accepți eșecul ca pe o treaptă pe care să pășești către succesul viitor.

Orice schimbare în orarul școlii are impact asupra întregii comunități, incluzând elevii, profesorii și familiile. Pentru profesorii noștri a fost în special o tranziție emoțională. Eu predasem la St. Andrew’s timp de 21 de ani și, ca și mulți alți veterani mă simțeam confortabil cu orarul cel vechi. Schimbările cum ar fi ore mai lungi, dar mai puține materii zilnic și mai puține teme pentru acasă cereau o revizuire a materiei din curriculum.

Acesta este unul din motivele pentru care ne-am acordat 18 luni pentru ca tranziția să se simtă ca fiind importantă. Ca școală și universitate bazată pe informațiile din cercetare, am recunoscut de asemenea importanța testării ideilor noastre. Una din cele mai plăcute părți ale transformării a fost acea săptămână din februarie 2018 în care am testat noul orar, cu șapte luni înaintea lansării permanente. Deși această fază de pilotare a scos la iveală unele lipsuri ale orarului, i-a asigurat de asemenea pe cei care nu erau încă încântați de el că este o mișcare bună. De fapt câțiva dintre ei au sugerat chiar să terminăm anul cu acest nou orar.

Deci, care au fost marile schimbări pe care le-am făcut? În noul nostru orar, toate orele au acum 65 de minute și profesorii își susțin orele de specialitate de trei ori pe săptămână. Aceste schimbări au fost inspirate de ideea de programare în bloc (#1) și de tipurile de predare eficientă (#2) care pot fi mai ușor de implementat atunci când ai ore mai lungi. Orele la o anumită materie sunt programate în diferite perioade ale zilei, ceea ce reduce din încărcarea cu teme pentru acasă (#3) și, dat fiind tot ceea ce știm despre rolul somnului pentru memorie (#4), orele nu încep niciodată mai devreme de ora 8,30.

#1 https://educationendowmentfoundation.org.uk/evidence-summaries/teaching-learning-toolkit/block-scheduling/Programarea în bloc

#2

#3 https://today.duke.edu/2006/03/homework.htmlDuke Study: Temele pentru acasă îi ajută pe elevi să reușească la școală,atâta timp cât nu sunt prea multe

#3 https://m.youtube.com/watch?v=WX2vMCV4cKg&feature=emb_titleCât de multe teme pentru acasă înseamnă prea mult

#4 https://journals.physiology.org/doi/full/10.1152/physrev.00032.2012Despre rolul somnului în memorie

În anumite zile de miercuri, orele încep la 9,20, după o oră dedicată activităților în care elevii își urmează pasiunile sau dedicată bunăstării lor. Pe parcursul acestui timp, profesorii participă la cursuri de dezvoltare profesională care, până în acest an au inclus lucrul cu experți ca Dr. Robert Dillon (#5) pentru a crea o viziunea asupra modului în care putem folosi spațiul școlii, sau Dr. Efrat Furst (#6) care să ne ajute să înțelegem procesele memoriei.

#5 https://drrobertdillon.com/

#6 https://sites.google.com/view/efratfurst/home

Discutând despre primele rezultate ale implementării noului orar.

După ce am depășit jumătatea anului 2018-2019, am trăit cu noul orar timp de aproape șase luni. Au fost colectate date calitative și cantitative care să ne ajute să facem prima rundă de ajustări pentru anul următor, iar aceste date au dezvăluit câteva succese timpurii.

Majoritatea elevilor spun că încărcarea cu teme este mai ușor de stăpânit și unii spun că se pot culca mai devreme. Elevii profită de curiozitatea lor, își urmează pasiunile și bunăstare în mai multe feluri. Unii construiesc roboți, învață să scrie coduri, primesc ajutor de la colegi sau își fac temele pentru care ar fi trebuit să stea mai mult seara ca să le termine – iar unii folosesc timpul pentru a beneficia puțin somn suplimentar. Profesorii au raportat că perioadele de oră mai lungi au făcut să crească utilizarea unor modalități de instruire multiple și că acordă elevilor timpul necesar pentru a explora temele în profunzime prin discuții și proiecte sau chiar să-și înceapă temele pentru acasă din timpul orei de clasă.

Să lansezi ceva atât de ambițios și nou vine cu propriile obstacole. Profesorii noștri își iubesc materiile și unii dintre ei simt că au pierdut din acoperirea conținutului, mai ales cei de la clasele avansate (advanced placement – AP), datorită faptului că au mai puține ore pe parcursul săptămânii. Asta e ceva care va cere mai multă planificare pe parcursul vacanței de vară și a sesiunilor de dezvoltare profesională pe care Școala St. Andrew’s și Centrul CTTL le furnizează profesorilor.

Sesiunile de formare profesională a profesorilor

În ultimul an am avut privilegiul să vizitez mai multe școli publice și private din șapte state, două țări și Districtul Columbia. N-am auzit niciodată pe nimeni care să spună ”Ne iubim orarul zilnic”. Pentru mulți lideri de școli, utilizarea cercetărilor din științele educației și regândirea orarului zilnic este o frontieră îndepărtată.

Pentru St. Andrew’s, deși am lansat și am trăit cu noul orar pentru scurt timp, mai rămâne multă muncă de făcut pe măsură ce vom colecta feedback-ul despre ce merge bine și ce mai trebuie îmbunătățit. Nu a fost ușor. Au existat multe emoții și este un proces care face ca administratorii sistemului de educație, directorii, profesorii, elevii și părinții să se gândească în profunzime la prioritățile lor și despre ce înseamnă cu adevărat școala centrată pe elev. Dar merită să faci asta deoarece acum știm mai multe despre cum învață, lucrează, prosperă și se modifică creierul și putem folosi această înțelegere pentru a crea un orar care să permită ca fiecare elev să fie mai angajat, creativ, sănătos și expus provocărilor benefice.

Sursa: https://www.edsurge.com/news/2019-02-20-using-neuroscience-to-launch-a-research-informed-school-schedule/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.