E soare, e vară și probabil că m-a bătut soarele în cap, așa că am o scuză dacă public alte ”prostii” cum spun unii profesori de pe la noi și încerc să vă ”manipulez” urmărind un ”scenariu” impus de ticăloșii ăia de străini care vor să ne ”prostească” și nu lasă lumea să rămână pe loc 🙂

Așa că astăzi o să publicăm un articol scris de Allyson Even și Carleigh Race pentru Edutopia. Ca de obicei o să vă spun și cine sunt autorii și ce hram poartă.

(E drept că nici unul nu a publicat studii în revistele din România – nici cărțile publicate și apreciate de profesorii de la alții nu se pun la socoteală, așa că poate nici nu are rost să mai citiți…) Clar, pe mine m-a bătut soarele în cap și nu mai gândesc, sâc!

Allyson Even este profesoară de istorie pentru școlile în care se dau examene de bacalaureat pe baza standardului internațional (BI) și este șefă de catedră la KIPP University Prep din San Antonio, Texas. Este implicată în dezvoltarea cursurilor avansate și a curriculum-ului și pedagogiilor de predare pentru bacalaureatul internațional. De asemenea este interesată de tema abordărilor echitabile în educație.

Carleigh Race a predat peste zece ani științele și biologia la gimnaziu și antropologia culturii la elevii de liceu care se pregăteau pentru bacalaureatul internațional. A lucrat și ca lider al echipelor care concepeau conținutul cursurilor pentru BI. Este pasionată de tema învățării adaptate la problemele locului și comunității din care provin elevii, dar și ale întregii lumi.

Profesori de la diferite materii pot colabora în cadrul unor micro-capitole pentru a întări ceea ce predau și pentru a-i ajuta pe elevi să vadă cum sunt legate aceste subiecte de lumea reală.

Participarea la școală le permite elevilor să dezvolte diferite modalități de a cunoaște cum funcționează lumea din jurul lor. Dar lumea nu este divizată în mici cutiuțe așa cum sunt predate disciplinele în gimnaziu și la liceu. Multe sisteme de educație prezintă și astăzi cunoștințele ca pe niște subiecte distincte și deconectate. Ideea integrării studiilor sau cea de învățare interdisciplinară* rămâne deseori doar un cuvânt la modă sau o aspirație și nu o practică ce poate fi implementată în mod realist.

* https://journals.sagepub.com/doi/10.3102/0002831207308219 – Curriculum interdisciplinar pentru clasele de gimnaziu și liceu: Studii de caz ale abordărilor interdisciplinare în curriculum și instruire

Predarea din cursul pandemiei Covid-19 a reprezentat noi dificultăți și factori de stres. Cu toate acestea, pe parcursul acestei perioade, noi (un profesor de istorie și unul de biologie) ne-am provocat singure și am pilotat un micro-capitol interdisciplinar, utilizând știința și istoria pentru a examina originea și consecințele divizării pe rase și ale rasismului. Această colaborare a noastră ne-a convins că astfel de micro-colaborări sunt chiar realizabile și noi le vom continua și în timpul anului școlar în care predarea se va face convențional.

Să învețe despre un conținut asociat timp de mai mult de o oră a deschis pentru elevii noștri o cale cognitivă largă pentru ca ei să aprofundeze ideile, deoarece schema lor cognitivă pentru această cunoaștere a fost întărită și extinsă. Mulți dintre elevii noștri ne-au spus că examinarea unei probleme din perspectiva mai multor discipline a făcut să fie mai clar cum se conectează orele lor și a făcut să le fie mai ușor să vadă cum sunt legate de lumea reală subiectele învățate la școală.

Din perspectiva propriei experiențe, noi credem că există trei lucruri cheie pe care să le ții minte atunci când planifici lecții interdisciplinare

1. Caută momentele în care curiculele se suprapun

Curriculum-ul și cerințele de a-l urma într-un anumit ritm sunt cele mai mari bariere în calea coordonării inter-curiculare și sunt deseori în afara controlului profesorilor. Practic vorbind, majoritatea profesorilor (și ne includ și pe noi) nu pot pur și simplu să conceapă o sesiune de învățare interdisciplinară de o lună.

Dar puteți experimenta cu micro-capitole (sau sesiuni) – o secvență de trei până la cinci lecții de învățare integrată ce pot avea loc independent în cursul anului școlar sau sunt găzduite într-un capitol mai larg de materie. La începutul anului sau al semestrului, împărtășește-ți cu colegii tăi programarea și scopurile sau secvențele de învățare și uitați-vă împreună pentru a găsi locurile în care acestea se suprapun în mod natural (din punctul de vedere al conținutului sau abilităților urmărite), sau aranjați câteva zile în care să creați paralele între orele voastre. Numărul de colegi din echipele voastre poate varia, așa că este important să determinați ce este rezonabil și controlabil pentru voi.

Dezvoltând un obicei din a căuta conexiunile dintre orele voastre va face probabil ca voi să deveniți un model pentru astfel de ore în care este stimulată gândirea elevilor din clasa voastră. Dacă asta vă intimidează, căutați intervalele de flexibilitate din timpul anului școlar (cum ar fi la noi ”școala altfel” sau zilele în care școala este aranjată pentru alegeri și puteți folosi timpul pentru o sesiune interdisciplinară în aer liber sau într-un muzeu, n.n.) și propuneți ca profesorii de la nivelul vostru de clasă să utilizeze aceste intervale și pentru a crea astfel de micro-capitole de învățare interdisciplinară care pot fi recapitulate apoi în cursul anului.

2. Alegeți o temă și un mod de evaluare sumativă comun

Deși suprapunerile din curriculum pot conduce la o selecție de teme, luați de asemenea în considerare și interesele elevilor sau relatarea despre probleme contemporane care pot fi utilizate pentru a ținti abilitățile comune ce pot fi dezvoltate la mai multe materii. Odată decisă tema, primul mare pas în planificare a fost să colaborăm pentru a crea un mod de evaluare sumativă comun prin care să acordăm note elevilor din ambele clase. Faptul că au avut o modalitate de evaluare sumativă care a contat pentru ambele materii a făcut să crească interesul elevilor de a participa.

Am creat un set de întrebări pentru discuții la care elevii au răspuns în scris – utilizând structura – afirmă, susține cu dovezi, explică modul de a gândi – ceea ce ne-a permis să le evaluăm abilitățile predate la ambele materii ale noastre. Întrebările au fost croite pentru a fi largi și cuprinzătoare, permițând elevilor să integreze și să aplice cunoașterea din ambele materii – știință și istorie. Am descoperit și că, lucrând împreună pentru a stabili criteriile de notare ne-a permis să și împărțim responsabilitățile pentru ca nici una dintre noi să fie supra-solicitată. .

Pentru noi a mers cel mai bine faptul că discuțiile s-au desfășurat în orele de istorie. În ambele tipuri de ore le-am dat elevilor timp și resurse pentru a se pregăti pentru discuția finală. Am descoperit că cel mai bine a fost atunci când elevii au avut un set comun de materiale de prezentare pentru acest micro-capitol (pe care l-am utilizat la ambele materii) în așa fel încât elevii să aibă toată informația la un loc și am putut monitoriza cu ușurință munca și progresul lor către evaluarea sumativă.

3. Construiește cunoașterea și cercetare pentru fiecare disciplină

Având în minte evaluarea sumativă, am abordat construirea cunoașterii și cercetarea din perspectiva fiecărei materii. Din punct de vedere logistic știam că nu putem să co-predăm aceste lecții, așa că am coordonat o abordare care ne-a permis să avem totuși flexibilitatea și autonomia necesară pentru a ne implementa viziunea în fiecare dintre orele noastre. Pentru a avea o imagine mai completă a cunoașterii și abilităților pe care elevii le-ar fi adus la evaluarea sumativă, ne-am coordonat materialele și planurile de lecții de-a lungul acestui micro-capitol. Fiecare profesor a fost responsabil de selectarea resurselor specifice legate de temă, de planificare orelor proprii și de desfășurarea evaluării sumative cu clasa lui.

De exemplu, atunci când am construit cunoașterea despre originea raselor, elevii au citit la ora de biologie despre cercetările genetice care neagă orice diferențe bazate pe biologie pentru categorizarea rasială și de asemenea au învățat că pseudo-știința eugeniei a fost folosită pentru justifica aceste categorizări. Între timp, la istorie elevii au examinat exemple istorice de practici sociale, legislație și cazuri legale care le-au adâncit cunoașterea despre modul în care au fost construire și codificate legal rasele.

Într-o lecție următoare, elevii s-au angajat în ambele clase în analiza datelor despre consecințele rasismului sistemic. În ora de științe, elevii au explorat de asemenea date din jurul temelor ca sănătatea maternală, epigenetică și injustiția legată de mediu. La istorie, au căutat tipare despre dreptul de vot, segregarea în ce privește locuirea și bunăstarea. Aceste planuri de lecții au stabilit experiențe paralele de învățare asociată care au condus în mod convergent spre evaluarea sumativă, permițând fiecărui profesor să-și aducă expertiza în abordarea unei teme mai largi.

Sursa: https://www.edutopia.org/article/more-buzzword-making-interdisciplinary-learning-reality?