Suntem în perioada în care explorăm platforma Livresq și lecțiile deja postate de profesori în acea platformă, încercând să formulăm întrebările pentru un viitor interviu cu creatorii acestei platforme și ai șabloanelor de lucru pentru lecții, resurse oferite gratuit profesorilor. Parcurgerea lecțiilor existente în librăria Livresq ne-a făcut să medităm la avantajele, dar și la dezavantajele unor lecții care se doresc interactive, dar pot să cadă cu ușurință în păcatul unei prea mari schematizări, excluzând participarea creativă și inițiativa elevilor, dacă profesorii se mulțumesc doar cu astfel de instrumente de predare sau simplifică prea mult, așa cum am văzut în unele lecții care sunt prea schematice și, prin urmare plicticoase. Evident, vina nu este a tehnologiei, a instrumentului, ci a celor care-l utilizează doar la nivelul minimal.

(sperăm că vă mai amintiți de cele trei articole din seria Trei domenii ale tehnologiei educaționale, unde sunt mai clar explicate diferențele între o utilizare formală și cea transformațională – https://creeracord.com/2019/02/02/trei-domenii-ale-tehnologiei-educationale-partea-i-utilizarea-translationala-a-tehnologiei-si-achizitiile-elevului/)

Și, ca de obicei, discuțiile noastre ne-au scos în față un nou articol din Edutopia, care vorbește despre un model de strategie care promovează creativitatea și inițiativa elevilor. Așa că îi vom da cuvântul profesoarei Jennifer Griffithscare este un lider în educație dinPerth, Australia. Jennifer are peste 20 de ani de experiență în predare, la nivel de gimnaziu, în educația adulților și la nivel universitar. În prezent munca ei se concentrează pe pregătirea profesorilor, pentru a-i ajuta să creeze în clase medii de învățare care promovează inițiativa celui care învață, a elevului. Ea este și co-gazdă a unei serii de interviuri intitulate Clase ale inovării: Conversații cu educatorii (Innovating Classrooms: Conversations With Educators), ceea ce-i permite să discute despre toate marile și rebelele ei idei despre predare.

Un profesor care-și creează propriile materiale de instruire în format video și audio utilizează această muncă ca pe o trambulină, pentru a explora exprimarea creativă a elevilor săi, obișnuiți cu media socială.

V-ați gândit vreodată la impactul pe care editarea tradițională de carte îl are asupra înțelegerii noastre despre ce înseamnă un text care merită predat? În primii ani ai carierei mele de profesor, mi-am dat seama că, deși eu citeam și-mi plăceau texte scrise și ”editate” de tot felul de oameni în tot felul de moduri – de la reviste obscure, la bloguri, și eseuri foto – le dădeam elevilor mei doar lucrări publicate în mod tradițional.

De-a lungul anilor mi-am modificat gândirea, realizând că, dând elevilor să exploreze o mai largă categorie de texte, era nu numai mai angajant, dar și mai relevant și inclusiv. Am început să împărtășesc cu elevii mei lucrări în afara curentului tradițional, iar interesul și angajamentul lor au crescut, în special atunci când am putut lega aceste texte publicate în noile media cu cele publicate în mod tradițional.

Am început de asemenea să văd cum editurile tradiționale suprimă vocea ”celuilalt” și munca importantă pe care profesorii de limbă engleză (română, la noi) o pot face pentru a combate această tendință – pentru a afla mai multe despre această muncă, vă încurajez să luați contactul cu cei de la #DisruptTexts*. Acum sunt pe deplin devotată ideii de a le da elevilor să exploreze o largă serie de texte angajante, relevante și inclusive. Pe măsură ce a crescut cantitatea de materiale accesibile pe internet, precum și încrederea în capacitatea mea de a căuta și evalua texte, am împărtășit cu elevii mei diverse tipuri de conținut, în afara textelor tradiționale, pe care să le analizăm și discutăm – articole de blog, meme, forum-uri de discuții, cuvântări, mini-documentare și filme video de pe YouTube, ca să numesc doar câteva.

* https://disrupttexts.org/disrupttexts-guides/ – Misiunea acestor ghiduri este să dezvolte angajamentul profesorilor de a combate pedagogia și practicile care încurajează rasismul și discriminarea de orice fel.

Deoarece am început să trec la abordarea de instruire în ritm propriu, am început de asemenea să împărtășesc cu elevii și propriul meu conținut – am început să înregistrez lecții video pentru elevii mei, pentru ca ei să le poată vedea atunci când pot, cât de des vor – iar eu m-am concentrat în timpul orelor propriu-zise pe antrenarea abilităților lor de citire și scriere. Era important pentru mine să fac aceste lecții video cât mai angajante, deseori utilizând aceeași tehnică pe care o remarcasem și utilizasem în alt conținut.

Explorarea și susținerea creativității elevului

Incorporarea unei largi varietăți de texte include și să le ceri elevilor să creeze propriul conținut și să-și examineze procesul de creație. După ce unul dintre elevii mei mi-a spus despre creșterea numărului de fani pe contul lui de TikTok, m-am întrebat: Cum de scriu acești elevi? Cum de au curajul să împărtășească ceea ce scriu? Cum se descurcă cu criticismul și cum își administrează conținutul atunci când atrag atenția sau postarea lor devină virală?

Elevii deja creează și împărtășesc conținut în media socială. Așa că m-am gândit la ce aș putea să fac pentru a-i ajuta să înțeleagă modurile în care ei folosesc limbajul în lumea lor. Iată mai jos câteva întrebări de orientare la care să vă gândiți atunci când încurajați creativitatea elevilor:

• Cum îi ajut eu să-și facă auzită eficient vocea pe platforme cu milioane de utilizatori care vor să atragă atenția?
• Cum îi ajut să se asigure că mesajul lor are putere și impact – și de ce deseori nu au?
• Cum le susțin înțelegerea și îi conștientizez de faptul că stilul și convențiile omniprezente pe YouTube, de exemplu, sunt atât naive cât și convingătoare?

Am învățat o mulțime despre lucrurile cu care se luptă elevii mei atunci când își creează propriul conținut și am realizat avantajele de a mă întâlni cu ei în lumea lor – și am început să-mi creez propriul conținut (în media socială, YouTube etc.) și să-l împărtășesc cu elevii mei.

Iată cele patru motive pentru care cred că este benefic pentru elevi să faci asta:

1. Să-i înțelegi mai profund pe elevi: Crearea și împărtășirea de conținut favorizează o mai deplină înțelegere a elevilor noștri – experimentarea lumii lor ajută la înțelegerea modului în care ei gândesc despre valoarea creației de conținut.

2. Îi ajuți pe elevi să-și atingă obiectivele: În 1996, Bill Gates a spus că viitorul internetului va fi determinat de conținut, adăugând, ”Nici o companie nu este prea mică pentru a participa”. De fapt, nici o persoană nu este prea mică. Elevii noștri nu se simt intimidați de ideea de a-și crea și promova propriul conținut. Nici noi nu ar trebui să fim. Elevii sunt lideri ai viitorului, iar noi putem să-i ajutăm să înțeleagă puterea propriei voci.

3. Cultivarea unor abilități de comunicare mai bune: Ai dat vreodată Like, ai comentat, ai împărtășit (share), ai reprodus sau ai re-publicat ceva? Platformele de media socială fac mai vizibil conținutul care are cel mai mare angajament – diferența fundamentală dintre aceste texte și cele publicate în mod tradițional este posibilitatea unei creații și a unui angajament în continuare. Să experimentezi ce înseamnă să avem un conținut care este împărtășit înseamnă să înțelegi ce vor să realizeze elevii noștri cu creațiile lor. Și noi îi putem ajuta să învețe despre impactul pe care conținutul lor îl are asupra celorlalți, inclusiv cum se simte atunci când un text, un articol nu este perceput așa cum era intenția. Îi putem ajuta pe elevii noștri să-și construiască conștiința modurilor în care cuvintele lor pot răni sau vindeca.

4. Îi ajuți pe elevi să-și construiască o mai largă varietate de stiluri: Atunci când profesorii creează conținut, asta îi ajută să înțeleagă mai bine modul în care pot adânci legăturile dintre materiile din curriculum și cum să antreneze abilitățile de comunicare, abilitățile digitale, cele sociale și emoționale ale elevilor. Noi deja facem asta și fără a crea conținut, dar din experiența mea, făcând această muncă am descoperit mai multe conexiuni decât mi-aș fi putut imagina. Înțelegerea mea asupra suitei de abilități, atât teoretice cât și practice, necesare pentru a crea un simplu film video este acum mai robustă și nuanțată, iar asta a îmbunătățit și modurile în care îi susțin pe elevi atunci când își fac propriile filme video.

Producerea de conținut original

Atunci când am început să-mi creez propriul conținut, primele mele încercări au fost niște filme video stângace și plicticoase. Am revăzut materiale plăcute din media socială și am ales câteva idei pe care le-am aplicat. Pe urmă, i-am rugat pe elevii mei să-mi dea un feedback pentru aceste filme, iar asta mi-a dat idei în plus, care au dus la și mai multe schimbări. Am învățat și să adaug subtitrări, pentru a face filmele accesibile pentru toți elevii.

Este o adevărată artă să creezi un conținut cum sunt filmele video sau alte produse media, chiar și pentru o audiență captivă (cum sunt elevii). Atunci când am creat împreună cu un coleg un podcast** (înregistrare audio), a trebuit să mă gândesc la audiența noastră într-un mod foarte specific. Am luat cu grijă decizii despre ce anume să împărtășim pe platformă și ne-am gândit la întrebările și comentariile ascultătorilor. .** https://innovatingclassrooms.org/ – Innovating Classrooms

Deși eu îi încurajez pe profesori să încerce să-și creeze propriile filme de instruire, tu nu trebuie să creezi conținutul pentru elevii elevii tăi pentru a învăța cum să-i angajezi mai bine în ore; poți crea conținut pentru prieteni și familie – despre grădina ta, animalele de companie, despre călătoriile tale, despre hobby-uri sau chiar pentru cărțile și poeziile tale favorite. Elevii tăi vor beneficia oricum de asta – și cred ca și tu te vei amuza.

Sursa articolului: https://www.edutopia.org/article/strategy-exploring-student-creativity-collaboratively?