Cum ieși din zona de agravare a situației

Ieri, am discutat cu una din colegele noastre despre procesul de dezvoltare emoțională, personală pe care l-a inițiat acum câțiva ani, după ce a trecut printr-o perioadă extrem de dificilă din viață, și i-am explicat procesul de automatizare al unor mișcări și procese mentale pe care l-am deprins ca muzician-instrumentist, proces care-mi permitea să controlez partea ”tehnică” a cântatului și să-mi pot concentra atenția în mai mare măsură asupra exprimării gândirii și sentimentelor proprii în timp ce interpretam o piesă muzicală ce reflecta în primul rând gândirea și simțirea compozitorului. Cum ea a fost și sportiv de performanță, m-a înțeles perfect 🙂

Exercițiul zilnic este absolut obligatoriu pentru a învăța un instrument, iar procesele de învățare conștiente necesare duc nu numai la stăpânirea instrumentului ci se pot transfera și în alte activități de învățare sau practice

Am reflectat și eu de multe ori asupra transpunerii acestor procese de ”automatizare” pe care le utilizăm în alte domenii de activitate, în situații simple sau complexe, inclusiv în învățare sau în menținerea unor relații sociale și cred că fiecare ar trebui să reflecteze asupra modului în care își poate îmbunătăți performanța, concentrându-și în același timp cea mai mare parte a energiei mentale și emoționale spre procesele de dezvoltare și cele creative. Am descoperit și acest articol recent publicat de A.J.Julini, pe care l-am tradus pentru voi. Sper să vă fie util.

O primăvară frumoasă tuturor!

Rodica Bărbuță

Elevi din clasele primare învățând în grup

În învățare pot fi delimitate trei zone:

1. Zona de automatizare: Obiceiuri pe care le stăpânești

2. Zona de adaptare: Acțiuni cu o dificultate pe care o poți gestiona

3. Zona de agravare: Atunci când rata schimbării depășește capacitatea ta de adaptare

Învățarea se petrece atunci când tu te întinzi, nu atunci când te supra-soliciți.” – James Clear

James Clear a împărtășit recent aceste idei, iar eu am început imediat să mă gândesc la situația noastră curentă. Câți dintre noi, în ultimul an, au petrecut timp în zona a 3-a? Câți dintre liderii de școli (știți voi, acei directori care nu sunt doar zbiri, ci încearcă să facă lucrurile să meargă cât mai bine și ascultă și ideile altora..) și, de asemenea, câți părinți au fost în Zona 3?

Gândiți-vă la asta în termenii unui meci de tenis. Zona 1 ar fi ca și cum ai juca meciul împotriva unei mașini de aruncare de mingi sau a unui antrenor care-ți aruncă mingea, din nou și din nou, spre același loc în care să lovești mingea direct. La început, acest lucru te-ar ajuta să-ți îmbunătățești lovitura, dar foarte repede vei reuși să stăpânești acea lovitură din același loc și în același ritm. Va deveni automată și nu va mai exista nici o îmbunătățire sau nouă învățare.

Zona 3 ar fi ca și cum ai juca un meci împotriva Serenei Williams. Fiecare lovitura te va forța să-ți adaptezi corpul, racheta, poziția, mișcările. E așa de bună încât situația se va agrava și, pentru tine va exista foarte puțină îmbunătățire sau învățare.

​Este dificil să înveți atunci când ești constant forțat să te adaptezi într-un mod reactiv, din nou și din nou, dincolo de gardul de dificultate pe care-l poți gestiona. Mă gândesc la modul în care aceste zone au fost prezente în clasa mea.

Când elevii au intrat în clasă (pe Zoom sau în clasa fizică), ei au fost rapizi în a-și deschide echipamentele, verificând activitățile de făcut și începând cu activitatea de intrare (de ex. spărgătorul de gheață al zilei).

Deși acest tip de activități se schimbă, a fost întotdeauna la începutul orei o Zonă de Automatizare pentru elevii mei.

Apoi au fost perioade în care am venit cu evaluări teribil de grele/ provocatoare și aproape fiecare din elevii mei s-ar fi aflat în Zona de Agravare. Nici acolo nu s-ar fi petrecut cine știe ce învățare, doar o mulțime de buchiseală pentru ceva pe care l-ar fi uitat deseori după câteva săptămâni sau luni.

Punctul optim pentru învățare s-a petrecut în timpul întrecerilor de design și al experiențelor de învățare prin proiecte, unde elevii au avut un nivel de dificultate pe care o puteau stăpâni, dar au avut în vedere și un final concret. Fie că au creat o prezentare PSA pentru unul din Obiectivele Globale ale UN sau au creat un video împreună cu un alt elev care era în cealaltă parte a globului, aceste activități au fost în Zona de Adaptare.

Asta s-a întâmplat și pe parcursul unor momente mai mici de predare. O mini-lecție despre pericolele povestirii unice*, o discuție cu clasa despre pasiune versus scop**, o ”zi a contestării”***.

*https://www.ted.com/talks/chimamanda_ngozi_adichie_the_danger_of_a_single_story?language=en

** http://ajjuliani.com/passion-strategies/ – Six Simple Strategies to Help Find Your Passion (and Purpose) / https://creeracord.com/2017/08/07/sase-strategii-simple-care-sa-te-ajute-sa-ti-gasesti-pasiunea-si-scopul/

*** http://ajjuliani.com/grades/Dacă trebuie să le dăm copiilor note, haideți să-i lăsăm să-și argumenteze meritul

În Zona de Adaptare nu este vorba despre câștiguri uriașe, exponențiale de învățare, este vorba despre experiențe mici, de 1% care, de-a lungul timpului se adaugă, ducând la o învățare și o dezvoltare puternică.

Am avut șansa să iau un interviu pentru New York Times, pe The Backwards Podcast, unui autor de succes – James Clear.

https://jamesclear.com/atomic-habitsObiceiurile atomice: o modalitate ușoară și verificată de a construi obiceiuri bune și de a le distruge pe cele rele.

James este autorul cărții Atomic Habits și a construit o mare comunitate online – JamesClear.com. În episodul pe care îl puteți asculta în articolul original al lui Juliani, au vorbit despre acestă nouă carte, care este un bestseller, despre cum a început James să studieze despre obiceiuri, care crede că sunt factorii care ne schimbă cel mai mult viața în materie de obiceiuri și ce înseamnă aceste lucruri pentru o învățare mai bună (și pentru alimentarea curiozității).

Poți asculta interviul și pe platformele Apple Podcasts, Spotify, Google Podcasts, sau direct pe Libsyn. Și dacă asculți, mi-ar face plăcere să lași și un comentariu – Juliani

Obiceiurile bune de studiu sunt esențile în învățarea oricărei materii

Iată ce spune James despre puterea obiceiurilor:

Atât de des ne convingem singuri că schimbarea este semnificativă doar atunci când este mai mare și are un rezultat vizibil asociat la ea… Fie că este vorba despre pierderea în greutate, despre construirea unei afaceri, să călătorești prin lume sau despre orice alt obiectiv, deseori punem presiune pe noi înșine să facem o îmbunătățire cutremurătoare despre care să vorbească toată lumea.

În același timp, o îmbunătățire de doar 1% nu este notabilă (și câteodată nici nu este perceptibilă). Dar poate fi tot atât de semnificativă, în special când este făcută pe termen lung.

La început, nu este de fapt nici o diferență între a face o alegere care este doar cu 1% mai bună și una care este cu 1% mai proastă. (Cu alte cuvinte nu va avea prea mare impact asupra ta astăzi). Dar pe măsură ce trece timpul, aceste mici îmbunătățiri sau scăderi se acumulează și deodată vei descoperi o mare diferență între oamenii care au luat zilnic decizii nițel mai bune față de cei care nu au făcut-o.

Iată care este linia de demarcație:

Dacă obții rezultate mai bune cu 1% în fiecare zi timp de un an, vei avea de 37 de ori rezultate mai bune la sfârșitul acelui an.

De aceea micile alegeri nu fac o prea mare diferență pe moment dar se adună de-a lungul timpului.”

Elevi de liceu analizând o problemă

Cum să obții cu 1% mai bine în fiecare zi?

Când ne uităm la ce spun cercetările despre cum să devii mai bun la ceva, două dovezi atrag atenția.

În primul rând, trebuie să știm cu claritate care este obiectivul, unde vrem să ajungem sau ce vrem să devenim.

În al doilea rând este vorba despre exercițiul deliberat (combinat cu bucle de feedback) care duce la creșterea mielinei din creierul nostru care, la rândul ei ajută la îmbunătățirea performanțelor și la creștere.

Astăzi vreau să vorbesc despre un proces pe care deseori îl trecem cu vederea atunci când ne uităm la succesul unui învățăcel. Tindem să vorbim despre creștere, obiective și practica de instruire.. cu toate aceste omitem un element cheie în trecerea cu elevii noștri de la ”definirea unui obiectiv” la ”atingerea unui obiectiv”.

Este vorba despre construirea unor obiceiuri de învățare mai bune.

Vorbim deseori despre strategii, dar uităm că obiceiurile noastre, ca profesori sau directori/ lideri de școală, au impact asupra celor care învață.

Elevii devin mai buni la scriere doar prin exersare deliberată și printr-un feedback corect despre acea practică. Dar dacă elevii nu au obiceiul de a scrie în fiecare zi, este extrem de dificil să le îmbunătățești acea practică și să atingi obiectivele lor de scriere.

Iată unde micile obiceiuri devin esențiale pentru clasele noastre.

În interviul meu cu autorul cărții Atomic Habits, James Clear, vorbim despre propriile noastre experiențe de învățare și, de asemenea, despre cum este să predai și să conduci exercițiul de construire a unor mici obiceiuri.

Poți primi feedback și de la colegul cu care înveți să rezolvi o problemă

Ce sunt obiceiurile mici?

Regula de 1% susține că, de-a lungul timpului, majoritatea recompenselor din orice domeniu se vor acumula pentru oameni, echipe și organizații care mențin un procent de 1% avantaje față de alte alternative. Nu trebuie să fii de două ori mai bun pentru a obține rezultate de două ori mai bune. Ai nevoie să fii doar nițel mai bun, zilnic:

https://jamesclear.com/marginal-gainsAcest antrenor a îmbunătățit orice lucru mic cu 1% și iată ce s-a întâmplat.

Micile obiceiuri pot fi folosite într-o varietate de moduri, în clasa noastră și în școlile noastre, într-o varietate de feluri. Am văzut cum o rutină zilnică și întâlnirile din fiecare dimineață îi pot pregăti copiii de grădiniță să fie gata să învețe în fiecare zi. Am remarcat cum un set de anticipare bun, folosit zilnic (Clopoțelul, Ia 5, Spărgătoare de gheață sau Tichete de intrare****, Fă acum) îi pregătesc pe elevi pentru o învățare semnificativă. Am asistat la lecțiile unor profesori care aveau norme de comunicare și colaborare, astfel încât elevii să înțeleagă ce fel de conversații sunt relevante pentru învățarea lor.

**** https://www.teachmint.com/glossary/e/entry-exit-tickets/

Fiecare dintre aceste exemple pot fi urmărite înapoi în timp până la un obicei care a fost dezvoltat/ instalat în clasă. Și fiecare obicei poate ajuta la construirea unei practici mai bune, care este conectată la un obiectiv de învățare.

Iată aici 10 obiceiuri pe care puteți începe să le construiți chiar acum cu elevii voștri, urmând bucla de formare de obiceiuri popularizată de James Clear:

Elevi de liceu lucând în grup

1. Conversațiile despre mai mult decât învățare

Vorbește cu elevii despre ceea ce se petrece în viețile lor și ei vor fi mai dornici să vină spre tine pentru ajutor sau orientare (și să primească un feedback critic). Aceste scurte conversații declanșează acel aspect uman și social al învățării, care este o piesă importantă în puzzle. Cheia este să faci asta cu fiecare elev. O altă cheie este să fii autentic, copiii sunt ființe umane și au nevoie să fie tratați astfel, în fiecare zi.

2. Lucrul la intrare/ Fă acum / Spărgătoare de gheață

Când am fost la facultate, profesorii noștri numeau aceste tipuri de activități ”Setul anticipator” dar cui îi place acest nume!? Călătorind prin țară am auzit de lucrul la intrare, fă acum, munca la clopoțel, ia 5… și lista poate continua. Gândește-te la un show de televiziune preferat. Acum, data viitoare cât îl vei viziona, vei remarca că primele câteva minute sunt pline de acțiune și îți captează imediat atenția. Așa ar trebui să arate și primele cinci minute din orice oră. Pune-i să gândească și să facă!

https://creeracord.com/2017/08/24/activitati-pentru-prima-zi-de-scoala-spargatoare-de-gheata-vol-1/

3. Evaluează procesul de învățare

Elevii tind să acționeze la fel ca noi și se concentrează doar pe ce este măsurat, (cu note) și celebrat. Fă în așa fel încât procesul de învățare în sine să fie la fel de important ca și produsul final (lucrarea, proiectul, testul etc.) și vei vedea că munca lor înflorește.

4. Scrie în fiecare zi

Tu devii un gânditor mai bun scriind și devii un scriitor mai bun gândind. Fă-i pe elevi (și pe tine!) să scrie în absolut fiecare zi. Și fă ca asta să fie un lucru plăcut pentru ei.

Elevi din clasele elementare desenând împreună

5. În fiecare zi să negociezi/ să te expui la texte diferite

Vezi ce am spus mai sus. Nu contează la ce materie sau la ce nivel predai. Elevii au nevoie de un obicei zilnic de a intra în contact, de a negocia cu texte variate. Exercițiile zilnice de acest gen permit elevilor să facă conexiuni, să facă o analiză mai aprofundată și să descopere că le place cu adevărat să citească.

6. Definește problemele

Nu putem separa învățarea bazată pe proiecte de învățarea care se petrece zilnic în clasele noastre. Fă din fiecare zi o zi de rezolvare de probleme. Primul pas este să definești problema și să simpatizezi cu situația. Atunci când elevii câștigă acest obicei de a defini probleme și de a merge în miezul lor, ei caută soluții care au un impact mai mare.

7. Lucrați colaborativ pentru a găsi o soluție

Munca în colaborare trebuie să aibă o motivație. Doar faptul că așezi elevii în grup sau că le dai să completeze împreună o fișă nu înseamnă colaborare. În locul acestor lucruri, concentrează-te pe obiceiul de a rezolva acele probleme pe care le-ați definit mai devreme într-o formulă de așezare în grup. Asta pune pe toată lumea în aceeași echipă care are același obiectiv.

8. Dezbateți

Pune-i pe elevi să dezbată! Ideea unor dezbateri zilnice a fost prima dată inspirată de John Spencer, și mie îmi place să fac asta în clasă. Stabilește norme pentru procesul de dezbatere, vorbește elevilor despre ce anume face ca un argument să fie puternic și dă posibilitatea elevilor să dea glas opiniilor pe temele de care le pasă. Atunci când vine vorba în viitor să scrie o lucrare sau să susțină o cuvântare, elevii vor avea obiceiul de a-și putea argumenta și susține opiniile.

Activități practice și de creativitate la clasele gimnaziale.

9. Creați/ Faceți / Meșteriți/ Jucați-vă

Să-i pui pe elevi să meșterească în fiecare zi ar putea să pară un lucru evident, dar e greu de pus în aplicare fără să faci din asta o prioritate. Am văzut mult prea multe curriculum-uri și programe prestabilite care nu permit nici un fel de timp de ”meșterit” și, când elevii au în fine această oportunitate de timp, ei sunt puși mai degrabă să completeze o fișă. Faceți zilnic unul din lucrurile de mai sus, iar elevii își vor continua obiceiul de a crea/ face ceva și acasă!

10. Reflectați

Avem cu toții nevoie să reflectăm mai mult. Este unul din cele mai puternice instrumente de învățare, acela de a auto-evalua și reflecta asupra lucrurilor pe care le-ai învățat, le-ai făcut și ai nevoie să le faci. Pune-i pe elevi să reflecteze în fiecare zi de mai multe ori și prima dată ai grijă ca acest moment să nu fie prea lung. Acest timp de a ”lua un moment de reflecție” le va revitaliza mințile și va păstra exercițiul zilnic de a se gândi despre gândire.

Prea multe? Începe cu puțin. Încearcă doar câteva (sau doar unul dintre ele) în clasa ta, în fiecare zi, și începe să ”cumulezi” obiceiurile pe măsură ce stăpâniți practica zilnică a unuia dintre ele.

Amintește-ți că aceste lucruri de pot combina în multe moduri/ forme, dar cheia este să le faci zilnic și să le faci să rămână pe termen lung.

Ce obiceiuri construiești/ aplici în acest an cu învățăceii tă? Te rugăm să le împărtășești cu ceilalți în comentarii!

Sursa articolului: http://ajjuliani.com/learning-happens-when-you-stretch-not-when-you-overextend/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.