Unii dintre voi poate că sunt îndeajuns de maturi (să nu spunem bătrâni..) ca să-și amintească reclamele în care Orson Welles ținea în mână un pahar de vin și spunea, “Nu putem vinde vinul până nu i-a venit timpul.” (pentru cei mai tineri, iată ceva care vă poate da o idee despre ce vorbesc.. un strop de istorie)

– https://www.youtube.com/watch?v=5C6EwLTAvHc&feature=youtu.be – Orson Welles For Paul Masson Wine (1978)

Acest citat mi s-a tot învârtit în minte în ultimele zile, deoarece lucram la ceva de săptămâni întregi și, duminică, atunci când aveam în plan să-l termin încă nu era gata. Nu era încă destul de bun, adică. Așa că am continuat să lucrez până i-a venit timpul, adică astăzi.

Acel ”ceva” este noul meu curs online, ”Patru legi ale învățării (și cum să te supui acestor legi în lecția ta). Am strâns laolaltă toate cercetările pe care le-am putut găsi despre ce mișcă cu adevărat ”acul în învățare”și am sintetizat totul în patru principii care ar trebui să fie ușor de reamintit și aplicat.

În articolul din această săptămână (însoțit ca de obicei de un podcast) ofer un rezumat al acestor legi, pentru cei care vor doar liniile principale, fără întreaga detaliere și profunzime a cursului. Indiferent cum le veți obține, eu sper ca aceste legi să vă ofere un fel de compas spre a vă găsi calea înapoi către o predare bună și solidă, atunci când simțiți că ați pierdut calea.

Jennifer Gonzales

Predarea este o profesie complexă, multi-fațetată și dinamică. Noi idei, noi unelte și noi strategii vin spre noi/ voi tot timpul. Pe deasupra, circumstanțele în continuă schimbare vă forțează să faceți ajustări la modul în care faceți lucrurile de obicei.

Cu toate aceste lucruri care se învârt în jurul tău, poate fi greu să găsești un drum clar. Sunt atât de mulți factori care au impact asupra învățării elevilor, dar atunci când vine vorba să planifici lecțiile, fie că este vorba de cele de 45-50 de minute sau de un bloc de 90 de minute programat pentru instruire – ce activități mișcă cu adevărat ”acul învățării”? Pentru a lua deciziile privind instruirea, te ajută să ai un compas, un set de principii la care te poți întoarce mereu atunci când simți că începi să te pierzi pe drum.

Exact asta am eu aici pentru tine: m-am uitat la concluziile cercetărilor și am reușit să le condensez în patru ”Legi ale învățării”, linii directoare generale care definesc practicile de predare.

Cu siguranță nu sunt prima persoană care a făcut asta: munca făcută de John Hattie* pentru a ordona variatele influențe asupra achizițiilor elevilor a fost revoluționară, dar m-am simțit deseori confuză cu privire la ce însemnau de fapt unii din termenii lui. În plus, ori de câte ori îi pomenesc numele, întâlnesc o puternică poziție din partea persoanelor care au o înțelegere mai sofisticată a statisticii decât mine. Există de asemenea strategiile cu randament ridicat ale lui Robert Marzano**, al căror fan sunt, dar am învățat câteva lucruri în ultimii câțiva ani care nu sunt acoperite de acestea.

* https://visible-learning.org/2013/01/visible-learning-for-teachers-book-review/

** https://www.inflexion.org/marzanos-nine-high-yield-instructional-strategies/

& https://www.amazon.com/Classroom-Instruction-that-Works-Research-Based/dp/0131195034

Așa că eu ofer aici propria mea listă, mai scurtă decât a lui Marzano, mult mai scurtă decât cea a lui Hattie și nici pe departe atât de cuprinzătoare. Dar sunt lucruri bune. Și sunt susținute de cercetare. Nu o să le denumesc CELE patru legi. Nu este vorba despre ultimul strigăt în predare sau nu sunt singurul lucru la care trebuie să te gândești atunci când planifici o lecție. Dar sunt elemente puternice și, dacă te găsești într-o situație de nesiguranță atunci când trebuie să alegi între toate abordările și uneltele, întoarcerea la aceste patru principii te va readuce cu picioarele pe un teren solid.

Legea 1: Ține GPS-ul pornit

Atunci când plecăm într-o călătorie, mulți dintre noi folosim sisteme de navigație GPS, care ne dau informații precise despre drumul pe care ar trebui să mergem și cât va dura până vom ajunge la țintă. Aceste sisteme ne dau actualizări constante de-a lungul drumului, așa că noi știm cât am progresat.

Ca profesori, faptul că dăm elevilor sau nu dăm un GPS de instruire poate însemna o diferență uriașă asupra modului în care învață aceștia. Pentru a obține cele mai bune rezultate, GPS-ul nostru de instruire ar trebui să fie pornit în aceste moduri:

Obiective de învățare și criterii de succes: Este vital să le comunicăm cu regularitate în așa fel încât elevii să știe cu exactitate încotro se îndreaptă și cum va arăta rezultatul atunci când vor atinge ținta. Studii multiple au raportat o creștere semnificativă a achizițiilor de învățare atunci când elevii înțeleg obiectivele de învățare și criteriile pentru succes (Dean et al., 2012).

• Scrieți obiectivele într-un limbaj potrivit cu vârsta elevilor și referiți-vă la ele înainte, pe parcursul și la finalul lecției.

• Utilizați tabele pentru a preciza criteriile de succes. Tabelele cu o singură rubrică*** funcționează bine în mod special pentru însărcinările complexe.

  *** https://www.cultofpedagogy.com/single-point-rubric/ –

• Furnizează modele ale diferitelor niveluri de succes, astfel încât elevii să aibă o imagine clară a produselor finale.

Evaluarea formativă: Îmbunătățirea evaluării formative conduce la îmbunătățirea învățării pentru toți elevii și reduce diferențele între cei care învață mai slab și cei mai buni (Black & Wiliam, 1998).

• Fă ca evaluările formative să fie cu adevărat formative. Este o unealtă de măsurare care nu ar trebui să conteze la acordarea notelor elevilor. Verifică rapid evaluările formative după ce le-ai dat și utilizează-le pentru a îmbunătăți deciziile de instruire.

• Organizează evaluările formative în moduri diferite: chestionare, bilete de ieșire, sondaje ale clasei și think-pair-shares (gândește-împărtășește în pereche) sunt întotdeauna modalități bune pentru a evalua înțelegerea elevilor.

Feedback eficient: Feedback-ul este cel mai eficient atunci când atrage atenția asupra elementelor pozitive ale performanței elevului, se raportează la criteriile de succes, include sfaturi specifice pentru îmbunătățire și este dat cât mai curând după încercarea elevului de a îndeplini sarcina (Australian Institute for Teaching and School Leadership, 2017; Shute, 2008).

• Utilizând tehnicile de feedback rapid (#1) cum ar fi răspunsul țintit sau micro-conferințele îți permite să dai mai mult feedback și să fie mai eficient.

  #1 https://www.cultofpedagogy.com/flash-feedback/ – Flash Feedback: How to Provide More Meaningful Feedback in Less Time

• Învățarea se îmbunătățește cel mai mult atunci când elevii primesc feedback fără a fi notați (Black & Wiliam, 1998). O strategie de amânare a notării ca cea propusă de Kristy Louden (#2) permite elevilor să se concentreze și să învețe din feedback înainte de a primi note.

  #2 https://www.cultofpedagogy.com/delayed-grade/ – Amânarea notării: Cum îi faci pe elevi să citească feedback-ul

Legea 2 : Clasifică, Conectează și Compară

Pe măsură ce învățăm, creierul nostru este setat să grupeze lucrurile în categorii (Bruner, 1973; Jensen, 1998). Atunci când o nouă informație ajunge la creier, noi o sortăm, o comparăm și încercăm să o înțelegem pe baza unor caracteristici similare. Dacă noi putem lucra în predare cu această tendință naturală, asta va duce la creșterea învățării elevilor.

Strategiile de mai jos pun în practică această lege:

Înțelegerea conceptului: Această strategie îi pune pe elevi să studieze exemple de DA sau NU până cei ei încep să definească acel concept, apoi își rafinează definiția examinând și mai multe exemple. Puteți afla mai multe despre această strategie aici:

– https://www.cultofpedagogy.com/concept-attainment/ – How to Use the Concept Attainment Strategy

Organizatoare grafice: Utilizând aceste instrumente îi determină în mod natural pe elevi să clasifice, să compare și să facă conexiuni între concepte. Pentru ca organizatoarele grafice să funcționeze cel mai bine, profesorii trebuie să explice scopul lor, să demonstreze cum se utilizează și, pentru materiale mai complexe, să le completeze parțial (Hall & Strangman, 2002). Puteți afla mai multe despre organizatoarele grafice aici:

– https://www.cultofpedagogy.com/graphic-organizer/ – Mărețul și puternicul organizator grafic

Învățarea prin inducție: Această strategie îi pune pe elevi să grupeze bucăți de conținut pe categorii și să denumească aceste categorii, înainte de a învăța despre o nouă temă. Odată ce mințile lor sunt pregătite prin acest tip de muncă, li se prezintă apoi conținutul nou într-un mod mai tradițional. Puteți afla mai multe despre învățarea prin inducție aici:

– https://www.cultofpedagogy.com/inductive-learning/ – Cum să predai o lecție de învățare prin inducție

Legea 3: Ca să învățăm, avem nevoie să agităm, să amestecăm lucrurile

Între momentul în care noi introducem noi abilități sau cunoștințe și momentul în care evaluăm stăpânirea acestora, elevii au nevoie să proceseze materialul într-un mod oarecare.

Unele planuri de lecții denumesc această procesare exercițiu/ practică ghidată sau practică independentă și acești termeni au sens atunci când vorbim despre abilități. Dar au mai puțină logică atunci când vorbim despre un conținut bazat pe cunoștințe, deoarece nu poți ”exersa” informația, și totuși elevii au nevoie să interacționeze cumva cu materialul pe care îl învață.

Pentru a acoperi toate aceste sensuri, vom folosi termenul de churn – actul de a agita sau amesteca ceva (ca lichidul dintr-un blender). Dacă vrem ca elevii să învețe bine ceva, trebuie să le dăm oportunitatea de a face asta cu acel material.

Iată doar câteva moduri în care poți adăuga acest churn în lecțiile tale:

Mișcarea: Adăugând gesturi la activitățile de învățare va avea ca rezultat o învățare mai durabilă (Cook et al., 2010), iar activitatea fizică este corelată cu o mai bună performanță școlară (Donnelly & Lambourne, 2011). Acest articol acoperă multe modalități diferite de a adăuga mișcare în instruire:

https://www.cultofpedagogy.com/movement/ – To Boost Learning, Just Add Movement

& https://www.youtube.com/watch?v=41gtxgDfY4s – The Kinesthetic Classroom: Teaching and Learning through Movement | Michael Kuczala | TEDxAshburn

& https://www.youtube.com/watch?v=OQoTb4qnQro – Revolution of Kinesthetic Mathematics | Pavan R C | TEDxDSCE

Luarea de notițe: O mulțime de cercetări susțin utilizarea luării de notițe pentru creșterea învățării (găsiți un rezumat aici – #3) Caută oportunități pentru a adăuga luarea de notițe la instruire.

#3 https://www.cultofpedagogy.com/note-taking/ – Note-taking: A Research Roundup

Învățarea cooperativă: Punându-i în mod consecvent pe elevi să lucreze în cooperare va crește randamentul și nivelul de achiziții mai mult decât în cazul învățării competitive sau independente (Johnson, Johnson, & Holubec, 1994). Unele din cele mai grozave strategii de învățare cooperativă/ colaborativă sunt învățarea mozaic (jigsaw – #4), învățarea reciprocă (#5) și stațiile de discuții (#6).

#4 https://www.cultofpedagogy.com/jigsaw-teaching-strategy/ – 4 Things You Don’t Know About the Jigsaw Method

& https://creeracord.com/2017/06/02/utilizarea-tehnicii-mozaic-de-invatare-colaborativa-ghid-si-model-de-lectie/

#5 https://www.cultofpedagogy.com/reciprocal-learning/ – How to Use the Reciprocal Learning Strategy

#6 https://www.cultofpedagogy.com/chat-stations/ – Students Sitting Around Too Much? Try Chat Stations.

& https://creeracord.com/2019/08/30/pentru-a-da-startul-noului-an-utilizati-statiile-de-invatare/

Legea 4: Mai bine să-ți amintești decât să primești

În foarte multe situații de predare, instinctul nostru ne îndeamnă deseori să împingem informația în creierul elevilor. Și deși este necesar ca elevii să primească materialul pentru a-l învăța și apoi să-l agite/ amestece așa cum am spus la Legea 3, odată ce informația a fost livrată și procesată, sunt alte lucruri pe care le putem face pentru a ne asigura că acea informație este fixată în memoria pe termen lung.

Când vine momentul să studieze materia predată – să o recapituleze pentru un test, de exemplu – ceea ce fac mulți profesori și elevi este să o recitească. Profesorii pregătesc ghiduri de învățare cu listă de puncte sau concepte de studiu, iar elevii își revăd notițele sau manualul.

O abordare mult mai eficientă pentru studiu este exersarea regăsirii (retrieval practice). Exersarea regăsirii este actul de a rechema informația din memorie, fără ajutorul unui text; cu alte cuvinte, să ne interogăm singuri despre acel material. Cu cât vom izbuti mai mult să construim practici de regăsire în instruirea noastră, cu atât mai mult vor deveni elevii mai buni în regăsirea informațiilor și a conceptelor pe care încercăm să le predăm. Află mai multe de aici:

https://www.cultofpedagogy.com/retrieval-practice/ – Exersarea regăsirii informației: Cea mai puternică strategie de învățare pe care tu nu o folosești

Iată câteva modalități în care poți adăuga exersarea regăsirii în clasa ta:

• Chestionare cu miză scăzută: Dă elevilor în mod regulat chestionare despre conținutul predat. Deoarece aceste chestionare au ca obiectiv doar exersarea, ele ar trebui să nu fie notate sau să acorzi un punctaj minimal (cu efect mic asupra mediei generale).

• Cartonașe (flashcards): Învață elevii cum să creeze și să studieze cu ajutorul cartonașelor, apoi lasă clasei timp pentru a studia.

• Halde pentru creier (brain dumps): Acordă elevilor câteva minute pentru a scrie tot ce-și amintesc despre tema pe care au învățat-o în ora ta, apoi lasă-i să-și verifice răspunsurile pentru acuratețe și integralitate cu textul, cu un coleg, sau cu amândouă.

Aprofundează

Dacă vrei să aprofundezi aceste patru legi și strategiile menționate mai sus, poți participa la cursul creat de Jennifer, 4 Laws of Learning, un curs e care îl poți parcurge în ritmul propriu și care te ajută să înveți toate aceste lucruri și să le aplici în predare.

– https://cultofpedagogy.teachable.com/p/4-laws-of-learning

Cursul este valabil pentru persoane individuale, grupuri de 5 sau 10 profesori sau se poate cumpăra o licență pentru întreaga școală.

Sursa articolului: https://www.cultofpedagogy.com/4-laws-of-learning/