Știința de a-i menține pe copii angajați – chiar și de acasă

Așa cum ați văzut deja, profesorii de la noi vor trebui să facă miracole, predând concomitent atât în clasă cât și pentru cei care stau acasă și învață online.

Este ceva ce nu se încumetă să facă nici profesori cu mai mare experiență de predare online, deoarece cheia este să proiectezi lecții care să poată angaja activ în învățare ambele categorii. Iar asta nu e același lucru, așa cum credem că deja ați înțeles.

Și, pentru că lucrurile despre care vorbim nu sunt în nici un caz ”dulcegării și sentimentalisme”, cum a comentat profesorul Marian Ciobanu de la Mioveni, ci lucruri susținute de cercetările bazate pe neuro-științe, vă propunem pentru astăzi un articol publicat în Edutopia de doi profesori și cercetători în domeniul pedagogiei – Jan Kelleher, profesor de științe (fizică și robotică) la școala St. Andrew, coordonator al programelor de cercetare și formare a cadrelor didactice la Center for Transformative Teaching and Learning și autor al cărții Neuroteach*, și Chris Hulleman, profesor-asociat la Universitatea Virginia (Educație și Politici publice) și director al Motivate Lab**, unde conduce un grup de cercetare care studiază motivația în diferite medii – educaționale, organizații, cu un accent specific pe persoane care provin din medii marginalizate.

* https://neuroteach.us/

** https://motivatelab.org/

Viitorul an școlar va fi plin de incertitudine, dar un lucru este sigur – nevoia de a-i păstra pe elevi angajați în învățare, în special pe cei care vor învăța de acasă. Din fericire, există o știință care se ocupă de motivație.

Mișcarea bruscă, neplanificată către învățarea la distanță din timpul primăverii 2020 a produs o ruptură în mijlocul anului școlar – deranjând orarele școlilor, întrerupând orice program extra-curricular și subminând în majoritatea școlilor ciclurile de evaluare și feedback academic/ școlar. În mod predictibil, și motivația elevilor a scăzut dramatic.

Așa cum a spus unul dintre elevii noștri, școala online ”este cam ca școala față-în-față, dar cu toate părțile de amuzament eliminate.” Fără mediul interacțiunilor sociale care sunt o parte atât de bogată a unei zile obișnuite de școală și fără îndrumarea în persoană a profesorilor, consilierilor etc., multe din elementele cheie de motivare au dispărut. În majoritatea școlilor pre-universitare nu au existat programe de învățare la distanță gândite în totalitate și gata să fie lansate. Și, cu adevărat au fost nemilos expuse toate lipsurile și inechitățile, încă din primele zile ale învățării la distanță: familii fără acces la internet sau Wi-Fi; elevi cărora le-au lipsit echipamentele și un loc calm în care să studieze, frați care au trebuit să aibă grijă și de frații/ surorile mai mici sau care au trebuit să contribuie la veniturile reduse ale familiei muncind cumva. Și peste toate acestea, a existat și un nivel crescut de traume***.

*** https://www.kqed.org/mindshift/55679/four-core-priorities-for-trauma-informed-distance-learning

Școlăriță supraveghind lecțiile fraților mai mici

Pe scurt, mișcarea către învățarea online a dezvăluit de asemenea și unele din deficiențele structurilor noastre tradiționale în ce privește structurile de responsabilitate, modalitățile de evaluare și testarea standardizată. Sperăm să creștem elevi motivați intrinsec, dar tindem să proiectăm pentru opusul acestei situații, deseori chiar cu cele mai bune intenții. Dar motivarea elevilor prin sistemul ”bețe și morcovi” (pedeapsă și răsplată) – prin intermediul unor cicluri de evaluări și teste cu miză înaltă (note care contează la medie/ admiterea în alt ciclu) – nu ne aduce acea învățare aprofundată și dragostea pentru învățare pe care o dorim.

Din fericire, există o știință a motivației și noi ar trebui să o introducem în fiecare fibră a programelor și lecțiilor pe care le concepem, inclusiv și mai ales în cursurile virtuale. Există acum o nevoie presantă de a face asta pentru a ne ajuta să-i menținem angajați pe elevii care se vor confrunta din nou cu provocările învățării la distanță și pentru a evita exacerbarea lipsurilor anterioare în ce privește oportunitățile de învățare, deja existente datorită inechităților sistemice.

Poate că ați auzit deja de marile teorii ale motivării despre care discută cercetătorii, cum ar fi Teoria auto-determinării și Teoria așteptare-valoare-cost (#1) Le vom discuta într-un alt articol, care va fi publicat în curând. Deocamdată, considerăm că mentalitățile de învățare – credințele elevilor despre propriile persoane, despre potențialul lor și contextul de învățare – sunt un punct de plecare mai bun, pe care îl putem înțelege și pe care îl putem implementa relativ rapid în clase. Odată ce vom deveni buni cunoscători ai mentalităților de învățare, vom putea trece apoi la pasul următor al înțelegerii structurii mai profunde a motivației și cum se poate aplica această știință pentru a crea reforme structurale fundamentale în școli.

#1 https://medium.com/@chris.hulleman/i-could-be-changing-the-world-right-now-but-instead-i-m-solving-for-x-599b7ce7e4a3“Aș putea să schimb lumea chiar acum, dar în loc să fac asta îl rezolv pe X”

O abordare în două etape a motivării

Cercetătorii discută despre trei mentalități ale învățării (#2): sentimentul apartenenței, scopul și relevanța, mentalitatea de creștere. Dacă vrem să concepem clase și școli care să stimuleze motivația intrinsecă, va trebui să începem de aici. Este probabil ca unele din aceste mentalități de învățare să-ți fie familiare, dar ele sunt deseori prost înțelese și greșit aplicate în școli.

#2 https://mindsetscholarsnetwork.org/learning-mindsets/

Crearea unui sentiment al apartenenței

Faceți elevii să se simtă auziți: Includeți în fiecare zi activități, teme și exemple pe care elevii să le identifice în așa fel încât să simtă că este în regulă să-și aducă Eul autentic în clasă. Munciți din greu pentru a elimina toate amenințările la identitate (#3) Fiecare elev merită să fie văzut, ascultat și respectat (#4), iar povestea lui unică este parte a poveștii mai mari a clasei.

#3 https://www.youtube.com/watch?v=failylROnrYAmenințarea stereotipului: O conversație cu Claude Steele

#4 https://www.youtube.com/watch?v=X9YzswjUwiMEseu video: Oare vocea mea este auzită? Oare vocea mea contează?

De exemplu, pentru începerea orei online poți crea un ritual, în care fiecare copil își aude numele rostit de altcineva; introduceți în învățarea online discuții tip ”acvariu” (#5) și încurajați-i pe elevi ”să vorbească din varianta Eu-lui”; co-creați regulile și normele clasei și afișați-le pe prima pagină a fiecărei ore de învățare pe platforma de învățare (learning management system – LMS), și revedeți, înnoiți aceste norme periodic; puneți fiecare copil să-și împărtășească prenumele preferat, în loc să faceți supoziții.

#5 https://www.tolerance.org/classroom-resources/teaching-strategies/community-inquiry/fishbowl

Reduceți barierele de conectare online: Lăsați-i pe elevi să știe că există o modalitate ușoară de a comunica cu voi în afara clasei – puteți controla așteptările spunându-le cât de repede veți răspunde – și că ei sunt bineveniți să vă contacteze astfel. Atunci când stabiliți așteptări clare pentru întreaga clasă, este de asemenea important să fiți creativi și să identificați în mod proactiv problemele și să găsiți soluțiile la provocările – emoționale sau academice/ școlare – cu care se confruntă elevi individuali. De exemplu, puteți stabili conversații telefonice sau sesiuni video unu-la-unu cu fiecare copil, prin rotație, sau să le oferiți dreptul de a vă trimite SMS-uri sau de a vă suna direct.

Reamintiți-vă că timpul pentru socializare este la fel de important ca și timpul pentru activitățile școlare: Dacă predați online, utilizați în mod deliberat o parte din timpul vostru prețios pentru conexiunea socială (#6). De exemplu, începeți ora cu un ritual social; încercați o scurtă pauză de ”întindere mentală” (#7); oferiți-le ocazia să discute monitorizat înainte de începerea orei; sau creați mici grupuri care se pot întâlni asincron. Acesta nu este un timp pierdut pentru oră – este o investiție (#8) care te ajută să-i păstrezi motivați și prezenți pentru perioade mai lungi

#7 https://www.huffpost.com/entry/overcoming-mental-blocks_b_3962925? – Cum să depășești blocajele mentale

#8 https://www.tolerance.org/magazine/a-trauma-informed-approach-to-teaching-through-coronavirusO abordare bazată pe informarea despre traume pentru predarea în timpul crizei cauzate de coronavirus

Conectați munca cu scopul și relevanța

Străduiți-vă să articulați scopul: Deseori, profesorii subestimează importanța scopului și relevanței (#9) în construirea motivației și supra-estimează cât de bună este treaba pe care o fac pentru a clarifica scopul învățării (unui anumit lucru, concept etc.) Declarați cu regularitate, în mod deliberat scopul însărcinărilor/ temelor și activităților – asta este cu adevărat important atunci când sunteți la distanță față de elevi (în timp ce ei fac acele activități, rezolvă teme).

#9 https://mindsetscholarsnetwork.org/learning-mindsets/purpose-relevance/

Utilizați chestionare online – și mobilizați – interesele elevilor: Întrebați elevii despre interesele și pasiunile lor și concepeți activități care țintesc acele lucruri pe care elevii voștri le consideră în mod sincer și personal relevante. Nu este întotdeauna necesar să faceți activități academice/ școlare: în timpul învățării la distanță, ar trebui să reduceți câte ceva din conținutul tradițional pentru a suda conexiuni mai profunde – obiectivul pentru acel an este dezvoltarea pe termen lung a elevilor.

Construiți conexiuni cu viața reală: Cercetările sugerează că motivația elevilor pentru educație este îmbunătățită atunci când au timp să lege învățarea lor cu interesele deja existente – și cu lumea din jurul lor.

Încearcă să-i pui pe elevii tăi să completeze această activitate (#10), care le cere elevilor să conecteze înțelegerea lucrurilor învățate recent la școală cu interesele lor, prin intermediul interviurilor pe care și le iau unul altuia, eventul prin intermediul Zoom.

#10 https://characterlab.org/activities/build-connections-for-classrooms/ (+PDF)

Dați-le elevilor posibilități de alegere: Adăugând elemente de alegere bine gândite, limitate, într-o temă sau un mediu, constituie opțiuni grozave pentru a crește motivația în timpul învățării la distanță – elevii se simt abilitați și totodată învață să-și îmbunătățească abilitatea de a alege. Dar trebuie să fii conștient că prea multe alegeri pot crea și oboseala de decizie (#11). Exemple de activități: Alegeți dintre aceste patru teme pentru eseu; selectați un lider renumit care întrunește un set de criterii pe care le veți studia pentru proiectul vostru; produceți-vă lucrările în format audio (podcast), sau carte pentru copii, sau un video de 2-3 minute, sau lucrare artistică sau scris pe hârtie.

#11 https://www.bbc.com/worklife/article/20200330-covid-19-how-to-learn-a-new-skill-in-coronavirus-quarantine

Eleve de liceu lucând la proiecte personalizate

Muncă grea, eșec și mentalitate de creștere

Explică-le elevilor cum funcționează învățarea: Începeți prin a le vorbi elevilor voștri. Spune-le că studiul este greu, dar devine mai ușor de-a lungul timpului atunci când începi să utilizezi strategii de studiu eficiente. Învață-i despre neuro-plasticitate – că efortul de a exersa de-a lungul timpului ajută la re-cablarea (construirea/ dezvoltarea rețelei neuronale a) creierului lor.

Furnizează-le strategii eficiente de studiu: Elevii ar trebui să favorizeze anumite strategii de studiu (#12) cum ar fi articularea conceptelor cheie cu propriile cuvinte, regăsirea activă a informației și exercițiul spațiat în timp în loc de recitire și subliniere – iar tu ar trebui să le acorzi timp pentru a-i lăsa să exerseze și să îmbunătățească aceste strategii. În timpul învățării la distanță este important în mod special să faci asta în mod deliberat, deoarece elevii sunt de unii singuri mai mult și au nevoie de strategii de auto-control.

#12 https://blog.apaonline.org/2020/02/19/takeaways-from-make-it-stick-the-science-of-successful-learning/Știința învățării eficiente

Căutând soluții

Ajută-i să se deblocheze: Vorbește în mod concret cu elevii despre faptul că, periodic ei se vor bloca, așa că vor avea nevoie de tactici pentru a trece peste obstacole. Ai creat un climat al clasei în care copiii se simt confortabil să ceară ajutor unui coleg – sau ai luat în considerarea ideea de a stabili mici grupuri de studiu pentru a facilita o mai bună comunicare între elevi? Le-ai dat elevilor tăi căi facile pentru a te contacta în timpul unor anumite ore de serviciu, sau chiar i-ai îndrumat să facă asta atunci când se blochează? Ai creat oare o listă, ușor de accesat, cu resurse ale clasei în platforma voastră digitală?

Utilizează tehnologia pentru a crea un mediu relaxat: Creați chestionare cu miză mică (fără note, sau punctaj mic) pe platforma clasei sau utilizează instrumente ca Pear Deck, Quizlet Live, sau Poll Everywhere pentru a susține exerciții de re-memorare frecvente (#13) și evaluări formative (#14), fără note. Repoziționați aceste ”chestionare” ca fiind parte a învățării continue și ajutați elevii să le vadă ca fiind unelte utile, pe care să le folosească pentru a-și da seama unde se află, cât de bine funcționează strategiile lor de studiu și ce au nevoie să facă în continuare. În fine, nu confundați miza scăzută cu ușurința; elevii muncesc mai profund atunci când sunt provocați. Acordați timp în fiecare oră pentru cei care înțeleg greșit și pentru învățarea din greșeli.

#14 https://www.youtube.com/watch?v=sYdVe5O7KBEDylan Wiliam: Formative assessment

Modificați sistemele și structurile de acordare de note: În ciuda ”înțelepciunii convenționale”, notele nu-i motivează pe elevi să facă munca cât pot ei de bine, nici nu conduc la o mai bună învățare sau performanță. (#15)

#15 https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/01443410.2019.1659939O meta-analiză a impactului notelor și comentariilor asupra motivației și achizițiilor școlare: un caz pentru feedback-ul scris.

Ce moment poate fi mai bun decât acum pentru a vă ajusta structura de notare pentru a răsplăti creșterea, dezvoltarea și îmbunătățirea? Chiar dacă evaluările sumative sunt dincolo de controlul vostru, gândiți-vă să modificați notele de pe parcursul capitolelor, acordând puncte și note pe baza muncii elevului, legată de continua lui îmbunătățire (#16). Asta nu numai că este de ajutor cu elevii care au dificultăți, dar îi stimulează de asemenea și pe cei mai buni să arate că fac efortul necesar pentru a demonstra o îmbunătățire clară a nivelului abilităților lor.

#16 https://teachingcontinuity.virginia.edu/assessmentEvaluarea

Fii gata să-ți ajustezi constant predarea: Deoarece este dificil ”să iei pulsul clasei” și să determini ce știu elevii din clasa ta virtuală, utilizează evaluările formative pentru a-ți ajusta permanent predarea. Aceasta este o modalitate grozavă pentru a demonstra comportamentele mentalității de creștere pe care ai dori să le adopte și elevii tăi.

Elevă căutând resurse de învățare

Creează o înregistrare digitală a competenței: Motivația poate fi stimulată atunci când elevii remarcă creșterea competenței lor. Creați scurte activități menite să promoveze asta, în loc să o lăsați la voia întâmplării – de exemplu, aduceți o temă mai veche și faceți o comparație dintre ”atunci și acum” , sau creați un portofoliu online simplu, care poate fi din când în când completat și revăzut. Asigurați-vă că elevii fac conexiunea dintre munca grea și strategiile potrivite, nu cu abilitățile înnăscute.

Sursa articolului: https://www.edutopia.org/article/science-keeping-kids-engaged-even-home?

Bucuria învățării

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.