Sperăm că deja ați început să vă faceți planuri pentru situația în care școala voastră va adopta protocolul portocaliu (jumătate din clasă învață în școală, ceilalți online) și pentru eventualitatea în care nu va exista un alt profesor sau resurse pentru ca voi să vă ocupați doar de predarea directă sau doar de cea online. Cum veți proceda pentru a putea preda simultan și în clasă și online? Le veți cere celor de acasă (care învață online) să fie prezenți sincron la oră ca să vă poată urmări? Sau veți alege o variantă asincronă? De exemplu veți adopta varianta învățării răsturnate – cei de acasă urmărind lecțiile gata înregistrate, apoi veți lucra practic cu ei pe conceptele din acele lecții, eventual în grupuri – atunci când le vine rândul să vină la școală pentru a vă asigura că le-au înțeles și integrat? Unde vor avea elevii voștri acces la lecțiile înregistrate sau la alte resurse, în afara manualelor, pe care le pot folosi pentru a învăța?

Dacă v-ați gândit deja să construiți un site propriu pe care să vă publicați lecțiile și resursele, noi ne-am propus să vă ajutăm, învățându-vă să construiți un site pe o platformă gratuită, care oferă foarte multe opțiuni, putând să găzduiască texte, fotografii, grafică, documente, înregistrări audio și filme video. (cei care doresc să participe la cursul-pilot gratuit sunt rugați să trimită un mail la adresa rodi4ana@gmail.com)

Până atunci, ne-am gândit să vă ajutăm la pregătiri cu câteva sfaturi legate de strategiile de lucru în grupuri de elevi – fie că e vorba de grupurile din clasa fizică sau de cei care învață de acasă. Acum este mai important decât oricând să puteți afla, încă de la începutul anului la ce nivel de cunoștințe și abilități se află fiecare elev, după perioada de învățare online din primăvară și după vacanța de vară – pentru a ști de unde începeți să lucrați cu ei.

Sfaturile au fost oferite prin intermediul revistei Edutopia de Andrew Miller, care este în prezent Directorul departamentului de învățare personalizată de la Școala Americană din Singapore, susținând profesorii care implementează învățarea bazată pe competențe, traseele personalizate de învățare și mediile de învățare flexibile. Andrew este de asemenea consultant la ASCD și PBLWorks – susținând profesori din SUA, Canada, Mexic, Australia, Thailanda, Vietnam, Singapore, Filipine, China, Japonia, Indonezia, India, Kuwait, Emiratele Arabe Unite și Republica Dominicană. Și-a început cariera în SUA, ca profesor de engleză, studii sociale și tehnologie și apoi a fost antrenor de instruire pentru profesorii de la Școala Americană din Shanghai, China. Este, de asemenea, autorul cărții Freedom to Fail (Libertatea de a greși).

– http://www.andrewkmiller.com/

Furnizarea instruirii către grupuri mici de elevi este o modalitate deja încercată și adevărată pentru a diferenția și susține elevii. Chiar și în învățarea la distanță, este important să știm unde se află fiecare elev pe traseul învățării și, lucrul cu ei în grupuri mici este o modalitate prin care putem vedea acest lucru. Deci, cum planificăm instruirea în grupuri mici pentru a maximiza învățarea? Știm că avem nevoie să utilizăm datele – fie cele extrase din observații, chestionare sau alte evaluări formative – pentru a face alcătuirea grupurilor pe baza acestor informații. Știm de asemenea că gruparea elevilor este dinamică și ar trebui să se schimbe pe baza datelor pe care le strângem în timp și a feedback-ului.

Deoarece instruirea în grupuri mici nu este ceva nou, este important să examinăm cum ne angajăm în acestă formă de instruire și să ne gândim la noi idei de a o implementa. Trebuie să ne asigurăm că furnizăm o instruire în grupuri mici care se bazează pe fondurile de cunoștințe ale elevilor și nu să alegem doar abordarea bazată pe deficitul de cunoștințe. Trebuie de asemenea să-i orientăm pe elevi să caute ajutor unul de la celălalt, în loc să se bazeze doar pe profesor, ca fiind singura sursă de învățare.

Îmbunătățirea instruirii în grupuri mici

Utilizează timpul în care elevii sunt împărțiți în grupuri mici pentru a asculta și a învăța: Atunci când profesorii stabilesc componența grupurilor mici pentru instruire, ei nu trebuie să treacă direct la predare – pot utiliza o parte din timp pentru a afla mai multe despre elevi și despre ceea ce știu aceștia. Asta poate fi o provocare, deoarece adesea, simțim nevoia presantă de a începe predarea/ instruirea cât mai repede. Dar, deși strângerea de informații nu este instruire în sine, este parte a procesului de instruire, deoarece îi ajută pe educatori să-și îmbunătățească predarea și, astfel contribuie la îmbunătățirea învățării elevilor.

Un profesor poate face asta creând o activitate în care elevii să se angajeze și apoi observându-i în timp ce desfășoară acea activitate, punând întrebări de control pentru a afla cum se angajează ei în acea însărcinare. Asta poate duce la o mai bună planificare și instruire. Este de asemenea o oportunitate de a evalua și identifica cu claritate ceea ce elevii au învățat deja. În sesiunile virtuale sincrone, profesorul îi poate pune într-o cameră separată de discuții sau poate face asta în camera principală.

De exemplu, un profesor care lucrează online, le dă elevilor o însărcinare la matematică în care este vorba despre ordinea operațiilor – după ce a predat acest subiect. Îi pune pe elevi să lucreze în grup, în camere de discuție separate și apoi vizitează fiecare grup, pentru a observa și a căuta tipurile de erori. Iar un profesor din clasele elementare care a vrut să-și învețe elevii despre conceptele de comunitate și colaborare, le-a dat posibilitatea elevilor să-și aleagă din mai multe tipuri de activități și i-a grupat în funcție de ce au ales. Apoi, profesorul a observat activitatea fiecărui grup și, în unele cazuri a înregistrat procesul lor de învățare, pentru a vedea cum au putut învăța mai bine și cu ce idei și contribuții au venit elevii pentru a-și demonstra învățarea.

În loc să le ordoni, oferă: Nu ar trebui să le spunem pur și simplu elevilor că va urma o sesiune de instruire în grupuri mici; în schimb, profesorul ar trebui să colaboreze cu elevii, bazându-se pe ei ca agenți ai propriei învățări. Utilizând practici de auto-evaluare eficiente și strategii meta cognitive de reflecție, elevii își pot asuma responsabilitatea de a determina dacă au nevoie de susținerea colegilor într-un mic grup sau de altceva.

Am văzut un astfel de exemplu funcționând foarte bine la o oră de limba engleză (limba principală, la noi româna) la clasa a 6-a. Elevii tocmai terminaseră de văzut ce feedback au primit pe schițele lor de paragrafe argumentative. Profesorul i-a anunțat că le va oferi o mini-lecție bazată pe dovezi la masa din centru și că orice elev se poate înscrie să participe la această lecție de 15 minute. Unii elevi au ales să nu se înscrie și au continuat să lucreze la următorul lor paragraf, în timp ce alții, care au simțit că ar putea beneficia de lecție, au venit să învețe de la profesor. Câteodată elevii nu fac alegerea potrivită, iar aceste ocazii pot fi momente de învățare care-l ajută pe elev să reflecteze.

În învățarea la distanță, un profesor poate folosi ca structură orarul normal sau poate oferi un alt program pe parcursul zilei pentru sesiunile virtuale, pe baza diferitelor teme. Aceste lecții ar putea fi lungi de la 30 la 45 de minute, cu pauze între ele, iar elevii ar putea alege pe aceea/ acelea de care au nevoie.

Extensia învățării: În eforturile noastre de a-i susține pe acei elevi care au probleme, este ușor să-i pierdem din vedere pe cei care excelează. Pe lângă a oferi instruire în grupuri mici pentru a astupa lipsurile de învățare, gândiți-vă și la a le oferi elevilor provocări. Elevii trebuie să vadă instruirea în grupuri mici ca pe un spațiu dinamic, care îi forțează să gândească. Asta poate elimina și problemele cu etichetarea și stigmatizarea elevilor – instruirea în grupuri mici este potrivită pentru orice tip de elev.

Opțiuni de a alege metoda: Țineți minte că elevii pot primi instruire în grupuri mici în mai multe feluri Câteodată este necesară instruirea directă din partea profesorului, dar idea de a-i împărți în centre de lucru sau oferindu-le alte opțiuni de învățare ajută la crearea unor lecții mai angajante.

Într-o clasă de matematică de la liceu, am văzut un profesor oferind nu numai o mini-lecție în fața clasei, ci și o lecție deja înregistrată de pe computer. Iar un profesor la clasa pregătitoare a oferit mai multe variante pe aceeași temă, din care elevii puteau să aleagă. Unul din grupuri au privit un film, alt grup a făcut activități manuale, iar un altul l-au ascultat pe profesor citind o poveste.

În învățarea la distanță, profesorul poate crea un orar cu mici sesiuni de instruire pe o temă, utilizând diferite sarcini sau metode în fiecare sesiune. Una din activități ar putea fi urmărirea și discutarea unui film, iar altele ar putea fi o sarcină de performanță sau o provocare.

Lecții conduse de elevi: Într-un spirit similar, profesorii pot oferi opțiuni, rugând elevii să furnizeze lecții. Pentru un profesor poate fi o experiență amuzantă să vezi că elevii realmente înțeleg o idee atunci când le-o explică un coleg, după ce nu au fost capabili să o înțeleagă atunci când a explicat profesorul. Dar elevii noștri au abilități extraordinare și fonduri de cunoaștere pe care ne putem baza, iar elevilor le place să învețe de la colegii lor. Gândiți-vă să vă bazați pe elevi și să-i puneți să-și ofere expertiza în grupuri mici. Profesorii pot lucra cu elevii pentru a oferi aceste mini-lecții în sesiuni sincrone online, sau să-i roage pe elevi să le înregistreze și să le împărtășească mai târziu.

La urma urmei, instruirea în grupuri mici, ca și instruirea în general, este reciprocă – o cale cu două sensuri: ”Ce-i pot eu ajuta pe elevi să învețe? Și ”Ce pot învăța eu de la elevii mei?”

În graba noastră de a ne ajuta elevii, am putea pierde oportunitatea de a învăța de la ei cum să ne facem treaba ca profesori mai bine, într-un mod mai eficient. Pe lângă preocuparea față de lipsurile în învățare, este vorba și despre oportunitatea de a-i împuternici pe elevi să preia inițiativa în propria învățare și de a le celebra fondul de cunoaștere deja asimilată.

Sursa: https://www.edutopia.org/article/strategies-improving-small-group-instruction?