Profesorii și părinții, elevii, dar mai ales directorii se gândesc cu emoție și îngrijorare la momentul redeschiderii școlilor din septembrie. Pe umerii directorilor, în primul rând, vor apăsa decizii chiar mai dificile decât în anii trecuți, profesorii vor trebui să facă față din nou unor situații fără precedent (de data asta confruntându-se și cu atmosfera binecunoscută a unei cancelarii care, în multe cazuri nu e tocmai plăcută), iar elevii se vor confrunta cu un mediu mult mai stresant, plin de noi reguli și restricții, care le vor răpi (aproape) toată bucuria revederii cu colegii și prietenii. O școală cu coridoare strict marcate și clase cu pupitre separate precum tranșeele dintr-un război cu un dușman nevăzut nu îți poate da senzația de siguranță și nu te prea îndeamnă la bucurie și învățare. Dacă și atmosfera va fi cea a unei bătălii surde (sau pe față) între actorii din școală – director cu profesorii, profesorii între ei, profesori-părinți șamd. – e sigur că elevii nu vor învăța prea multe în acest an.

Fără măsuri gândite, în foarte multe situații începutul școlilor va însemna pentru toți mult mai mult stres și nesiguranță – condiții deloc prielnice învățării, așa cum o arată cercetările științifice. Învățarea este condiționată de sentimentele de siguranță și apartenență!

E posibil ca unii directori, care și înainte de pandemie acționau ca niște zbiri nesuferiți, de frica inspectoratului sau din alte motive, încărcând profesorii cu sarcini și rapoarte inutile, să devină și mai ”teroriști”, alterând inutil o atmosferă deja stresantă și afectând mediul în care își desfășoară profesorii munca din școală și diminuând șansele de învățare ale tuturor elevilor.

Dacă nu își vor regândi în mod serios atitudinea și acțiunile, acești directori ar trebui să se retragă, să cedeze locul unor Oameni care pot schimba în bine mediul școlii și pot facilita conlucrarea, absolut necesară între profesori, între aceștia și părinți și cu elevii.

E valabil și pentru atitudinea multor profesori – pentru că va fi necesar ca toți membrii echipei unei școli să se susțină reciproc și să învețe unii de la alții.

Singura soluție pentru a face școlile un mediu prielnic învățării în această perioadă de criză este conlucrarea dintre directori, cadre didactice, părinți și elevi pentru a construi împreună un climat ce poate să dea tuturor sentimentul de siguranță, încredere și căldură.

Experții de la Transforming Education s-au gândit la aceste aspecte (da, se întâmplă și pe la ei să fie nevoie de reformarea climatului școlilor!) și vin cu un pachet de idei și instrumente de lucru cu ajutorul cărora școlile pot iniția un proces de transformare a mediului de lucru pentru profesori și de învățare pentru elevi, părinți și profesori.

Să scoatem la lumină și să îndepărtăm barierele ce stau în calea învățării elevilor: 8 Recomandări pentru explorarea, discutarea și acțiunile privind atmosfera școlii

Trăim un moment fără precedent de provocări și incertitudine, experiența impactului serios asupra sănătății, economiei și educației provocate de criza COVID-19, dar și o exacerbare a rasismului în unele țări. Dar totodată știm mai multe decât oricând despre științele învățării și ale dezvoltării umane. Dovezi care converg dinspre multiple discipline au demonstrat că învățarea și dezvoltarea omului se realizează atât în plan cognitiv, cât și social și emoțional, deopotrivă. De exemplu, abilitatea noastră de a învăța este modelată de sentimentul de siguranță, sentimentul de apartenență și de calitatea relațiilor noastre.

Atunci când elevii/ studenții și educatorii experimentează perturbări ale vieții și rutinelor, când internalizează mesajele despre siguranță, identitate și apartenență, este mai important decât oricând să creezi spațiul potrivit pentru a recunoaște aceste experiențe și pentru a identifica modalitățile prin care ne putem susține unii pe alții.

La începutul acestei veri, echipa Transforming Education a lucrat în parteneriat cu cea de la Achievement Network (https://www.achievementnetwork.org/) pentru a oferi îndrumare liderilor de școli pentru a adopta o abordare integrată, bazată pe informație, pentru învățarea socio-emoțională și instruirea școlară/ academică* atunci când școlile își vor redeschide porțile. Cele trei principii fundamentale pe care le-am împărtășit sunt:

• Să înțelegem ce au nevoie și ce prețuiesc elevii, familiile și comunitate școlii.

• Să stabilim un sentiment de siguranță și suport, și

• Să aplicăm cele mai bune modele oferite de știința învățării pentru a promova în școală practici și politici echitabile.

* Equity,+Academics,+and+Social-Emotional+Learning

Deoarece directorii școlilor vor avea de luat în această toamnă decizii dificile privind modul în care îi vor putea susține cât mai bine pe elevi, vrem să le oferim o orientare cât mai detaliată în ce privește primul dintre aceste principii. Așa cum am declarat în Ghidul comun creat de TransformEd & Anet**;

– “Vocea elevului, a familiei și a comunității de profesori este importantă în special pentru a ne asigura că elevii se pot face auziți și că percepțiile lor sunt incluse în luarea deciziilor. Mai mult, este foarte important ca datele să fie colectate, analizate și raportate echitabil, cu un accent explicit pe examinarea rezultatelor elevilor care sunt cel mai mult marginalizați, au experimentat traume sau discriminare rasială și au nevoi de învățare sau limbaj diferite.”

Dar cum pot educatorii și liderii de școli – în aceste timpuri de incertitudine, cereri concurente și posibilități limitate de conectare în persoană – să procedeze pentru a se asigura că vor îndeplini această cerință? Datele despre atmosfera școlii servesc ca mecanism pentru a aduce la suprafață perspectivele elevilor, educatorilor și ale comunității de părinți/ actori sociali din jurul școlii. Ele oferă o fereastră către percepțiile individuale și experiențele colective. Astfel de date sunt un ingredient esențial în furnizarea unui suport receptiv și holistic. De-a lungul anilor în care am susținut directorii școlilor prin facilitarea unor conversații semnificative despre dezvoltarea socio-emoțională și datele despre atmosfera școlii, am adunat o serie de lecții despre cum să abordezi eficient aceste conversații, pe care dorim să le transmitem liderilor de școli și educatorilor.

1. Reflectează dinainte asupra lucrurilor pe care speri să le afli și a modului în care ai putea acționa:

Înainte de a strânge orice gen de date, este decisiv să te gândești la ceea ce vrei să afli și cum ai putea să acționezi pe baza acelei informații. Ca regulă generală și, în mod special acum, când mulți elevi, familii și profesori sunt copleșiți, ar trebui să colectăm doar datele pe baza cărora suntem siguri că putem acționa la timp pentru a îmbunătăți experiențele elevilor, educatorilor și familiilor.

2. Gândește-te pe larg la datele ce ar putea servi scopului tău:

Chestionarele adresate elevului, educatorului și familiei despre atmosfera școlii sunt din ce în ce mai des utilizate și, de obicei oferă o imagine utilă despre experiențele acestor trei tipuri de actori cheie din școală. Dar există și alte tipuri de surse de date, mai puțin formale, care pot arunca o lumină asupra atmosferei școlii, fără a adăuga o povară în plus la culegerea de date. De exemplu, datele privind participarea la ore, observațiile în clase, temele care cer elevilor să reflecteze asupra experiențelor lor de învățare, răspunsurile completate la sfârșitul orei de elevi (exit tickets), coridoarele școlii și alte date privind comportamentul pot oferi oportunități pentru a înțelege care este atmosfera școlii, fără să culegi date noi prin intermediul chestionarelor. Cu mici adaptări, toate aceste forme de date sunt relevante atât pentru mediile de învățare în persoană cât și pentru mediul online.

3. Discută cu diverse grupuri de elevi, familii și personal:

Fă-ți un plan pentru a discuta datele colectate cu diverse grupuri de elevi, familii și profesori/membri ai personalului. Aceste componente cheie te pot ajuta să înțelegi informația, oferindu-ți un context adițional și nuanțe ale datelor. Gândește-te să utilizezi structurile existente pentru a face asta (cum ar fi consiliul elevilor, consiliul părinților și comunitățile de învățare profesională ale educatorilor) și, de asemenea fă loc unor voci noi în aceste conversații importante de clarificare, de înțelegere a situației.

4. Pregătește-te dinainte pentru a obține cât mai mult de la participanți în acest timp:

Pregătește-te să facilitezi dialoguri productive, revizuind înainte datele și notând temele cheie, întrebările deschise și ariile pentru discuțiile ulterioare. Asigură-te că transmiți datele dezagregate în funcție de elementele de identitate (ex. sex, rasă/ apartenență etnică, nivel de cunoaștere/utilizare a limbii) pentru a permite participanților la discuții să reflecteze asupra faptului dacă elevii, familiile și membrii echipei școlii au experiențe similare sau nu în ce privește mediul de învățare. Ajută participanții să se pregătească pentru întâlnire, împărtășind cu ei dinainte o agendă clară și un set de întrebări de orientare, pentru a se concentra dinainte asupra discuției.

5. Începe cu o descriere, apoi treci la interpretările datelor și implicațiile acestora:

Ți-ar putea fi de ajutor dacă ai utiliza un protocol de examinare a datelor care trece de la descriere la interpretare și apoi la implicații. De exemplu, gândește-te că poți utiliza Protocolul ATLAS (#1) elaborat de School Reform Initiative.

#1 https://www.schoolreforminitiative.org/download/atlas-looking-at-data/

Acest tip de protocol începe deseori cu întrebări deschise de genul ”ce ai remarcat”?, care îndeamnă participanții să descrie datele, înainte de a aborda întrebări de interpretare cum ar fi ”ce sugerează aceste date”? Alte exemple de întrebări includ:

• Ce sperăm să ne spună aceste date?

• Care sunt impresiile tale generale după ce ai trecut în revistă aceste date?

• Există aici ceva ce te surprinde?

• Există diferențe semnificative între date raportat la marker-ii de identitate (ex. gen, rasă/ apartenență etnică, eligibilitate de a primi masă gratuită, limbaj sau abilități)?

• Ce sugerează aceste date despre experiențele celor mai marginalizați elevi și familii?

• Cum se aliniază aceste date cu experiențele tale proprii sau alte date pe care le colectezi?

• În ce arii avem nevoie de mai mult context?

6. Căutați un context mai profund sau nuanțat înainte de a întreprinde orice acțiune:

Atunci când începi să cauți interpretări și implicații, fii sigur că ai căutat informațiile suplimentare despre context și nuanțarea necesară, pe măsură ce ai nevoie de acestea. Păstrează în minte unele tendințe care apar din datele despre climatul școlii/ atmosferă, ce pot fi de fapt simptome ale unei probleme sistemice. Utilizarea unei forme de analiză a cauzelor poate ajuta la identificarea unor probleme mai profunde care sunt în joc, ceea ce ne ajută și la identificare soluțiilor care este probabil că vor avea impact. Pentru o simplă analiză la sursă a cauzelor, încearcă abordarea celor 5 De ce (#2). Alte unelte pentru a culege datele pentru un context mai profund și nuanțat includ ideea de adoptare a experienței unui elev (shadowing) pentru a afla mai multe despre experiența lor personală în școală, sau organizarea unui focus-grup cu elevii pentru a înțelege o serie de perspective asupra unei teme care a fost identificată din datele culese. Amândouă aceste abordări servesc de asemenea la includerea în analiză și ridicarea unor perspective suplimentare în conversație.

#2 https://www.mindtools.com/pages/article/newTMC_5W.htm – Cei 5 De ce – să ajungi repede la rădăcina problemei (5 Whys – Getting to the Root of a Problem Quickly)

7. Pentru a îmbunătăți atmosfera școlii, conectează ceea ce observi la practicile bazate pe dovezi:

Ultimul obiectiv al culegerii și examinării de date privind climatul școlii este să utilizezi acele date pentru a ajuta la îmbunătățirea experienței tuturor – elevi, profesori, familii, în mod special a acelora care sunt cel mai prost sprijiniți de sistemul școlar. Odată ce ai adus la suprafață temele cheie și ai descoperit contextul și nuanțele mai profunde, caută practicile bazate pe dovezi care pot rezolva problemele pe care le-ai descoperit. În funcție de aria pe care vrei să te concentrezi, te-ai putea gândi să examinezi următoarele resurse:

– Building Equitable Learning Environments resource library –

https://safesupportivelearning.ed.gov/scirp/about

– Facing History’s educator resources,

– National Center on Safe and Supportive Learning’s school climate improvement resources,

– Teaching Tolerance’s classroom resources – https://www.tolerance.org/classroom-resources

– Transforming Education’s toolkits – https://www.transformingeducation.org/resources/for-educators/

și rezumatele – https://www.transformingeducation.org/stories-from-the-field-fostering-strong-relationships/ – Fostering Strong Relationships in Schools: A Three-Part Series of Stories from the Field

– Turnaround for Children’s return to school resources –

https://turnaroundusa.org/resources-for-wested/

Evident, multe din aceste discuții se vor derula și online

8. Denumește în mod explicit următorii pași, responsabilii și termenele:

Procesul de explorare al datelor va dura probabil mai mult decât o simplă ședință de lucru. La sfârșitul acestui proces, este esențial să denumești pașii specifici pentru a te asigura că datele vor duce la acțiuni concrete care să îmbunătățească climatul/ atmosfera școlii. Acordă prioritate acțiunilor care sunt cele mai fezabile și au impactul cel mai semnificativ. Asigură-te că ai identificat un responsabil și un termen pentru fiecare pas următor, ca și date specifice pentru a verifica progresul. Dacă ai deja un plan de îmbunătățire sau un plan de acțiune similar, include în acel plan și pașii următori pentru îmbunătățirea climatului. De asemenea, ia în considerare ce resurse suplimentare vor fi necesare pentru a pune în aplicare următorii pașă (de ex. finanțare, consumabile, realocare de timp sau eliberarea de alte responsabilități pentru responsabilul sarcinii etc.) și, dacă este necesar, identifică cum vei asigura aceste resurse.

Poți găsi un ghid rapid al acestor opt sfaturi despre discutarea datelor în articolul original. Sperăm că aceste recomandări te vor susține pe tine, ca lider/ director și întreaga comunitate a școlii în aducerea la lumină și rezolvarea unora dintre barierele care se află în prezent în calea învățării elevilor. În fața stresului crescut, a traumelor și incertitudinii, este mai important ca oricând să dați glas vocilor celor tineri, profesorilor și comunității din jurul școlii, să căutați date și să acționați pentru a îmbunătăți experiențele din școală pentru toți. Aceste perspective sunt de neprețuit în munca noastră colectivă pentru a ne asigura că fiecare școală este un loc al siguranței, apartenenței, relațiilor pozitive și dezvoltării sănătoase pentru tânăra generație.

Sursa articolului: https://www.transformingeducation.org/8-recommendations-for-exploring-discussing-acting-on-school-climate-data/