Am participat acum două nopți la un nou seminar online organizat de Fundația CIFREP din America Latină, organizație ce reunește și sprijină toate centrele de educație în natură din țările latino-americane. Și, așa cum am promis, vă povestesc aici despre acest seminar.

Tema seminarului a fost: Mișcarea pentru educația în natură din Chile

– https://www.youtube.com/watch?time_continue=7&v=xmeuSr7c8RE&feature=emb_logo

* Nu am izbutit să urmăresc întregul seminar, din pricina unei probleme tehnice, dar mi-am completat informațiile printr-o cercetare a resurselor online.

Criza COVID, care afectează și această regiune a lumii, ca și problemele în creștere provocate de schimbările climatice, au făcut să crească interesul profesorilor și, mai ales al părinților pentru educația în natură, ca formulă de învățare mai bună, din multe puncte de vedere – în special al sănătății, dezvoltării copilului, interactivității și al unei distanțări firești, față de formula înghesuirii copiilor în spații strâmte, închise, unde copiii mai mult stau pe loc. Învățarea/ activitățile în natură sunt benefice în special pentru copiii de la doi ani în sus și cei din clasele primare deși sunt foarte utile și pentru cei mai mari sau adulți.

Deși mișcarea pentru înființarea de centre de învățare în natură din Chile și din alte țări latino-americane este destul de tânără, rezultatele obținute de primele centre de educație extra-școlară și de grădinițe au făcut ca această formulă de educație să fie recunoscută la nivelul ministerelor de resort din câteva țări și să conducă la înființarea grădinițelor și școlilor (deocamdată primare) recunoscute oficial. Această mișcare, care promovează educația conectată cu natura și respectul ritmurilor de dezvoltare ale copilului, ca piloni ai învățării, demonstrează că este posibil, necesar și benefic ca școala să iasă dintre pereții sălilor, în aer liber. Mișcarea va câștiga teren și datorită schimbării paradigmei în educație la nivel mondial. Așa cum v-am povestit într-un articol trecut, la interesul crescut din partea educatorilor, Fundația CIFREP a răspuns prin organizarea unui curs de instruire online, prin intermediul căruia educatorii obțin diploma pentru prima treaptă de instructor specializat, ce le permite să organizeze activități în natură în formula activităților extra-școlare.

Cursurile pentru treapta a doua de instruire în pedagogia în natură (educator sau profesor) și a treia (coordonator de centru/grădiniță sau școală și specialist în pedagogia pentru copii/ tineri cu nevoi speciale) se pot obține de la centrele din Europa – în Anglia și/sau Danemarca.

În Chile există în prezent patru centre independente de educație în pădure și unul înființat de Fundația CIFREP. La seminar au participat inițiatorii acestor centre, pentru a explica atât principiile pe care se desfășoară activitățile lor cât și cum au dezvoltata aceste proiecte de centre, grădinițe și școli.

Prima invitată a vorbit despre Centrul de educație în natură din Valparaiso, înființat de Organizația Comunitară Escuela Bosque. În prima etapă, au organizat activități extrașcolare pentru un număr cât mai mare de copii din grădinițele și școlile din oraș, pe care i-au invitat să-și petreacă timpul din week-end, împreună cu părinții, într-o pădurice de la marginea orașului, oferită de municipalitate. Activitățile derulate de centru sub îndrumarea instructorilor (nivel I), se adresează copiilor cu vârste de la 3 la 12 ani (grupuri mixte, nu pe niveluri de vârstă), obiectivul fiind să le ofere cât mai multă Vitamina N (natură). Principiile de bază sunt contactul direct cu natura, jocul liber, învățarea reciprocă, instructorii intervenind doar pentru a răspunde întrebărilor și pentru a veghea la siguranța copiilor. După doi ani de activitate fructuoasă, timp în care doi dintre instructori au urmat și cursurile de pregătire pentru nivelul 2 și 3 din Danemarca, organizația a deschis o grădiniță care funcționează conform modelului danez și în prezent strânge fonduri pentru deschiderea școlii primare. Pentru a mări numărul de instructori, organizația colaborează cu universitățile, de unde selectează studenți voluntari, oferindu-le pregătirea pentru a deveni instructori (nivel I), oportunitatea de a desfășura activități de cercetare științifică pe teritoriul pădurii administrate de centru și perspectiva unui loc de muncă în centru sau școală, după terminarea studiilor.

Școala Kawash și-a început activitatea în anul 2017, în orașul Conception. Înființată de un ONG, școala funcționează după principiile originale ale ”școlii în pădure”, motivându-i pe copii să învețe să le placă natura, prin intermediul jocului și experiențelor directe în natură. Școala colaborează cu specialiști din domeniul educației, științelor și artelor. Programul de tip extra-școlar se adresează copiilor între 4 și 12 ani și este organizat în parteneriat cu profesori din școli, părinți și tineri studenți, tot într-o zonă de pădure de lângă oraș, oferită de primărie.

Aula Viva, un alt centru înființat în 2017 în localitatea Puerto Varas, combină fundamentele filozofiei Forest School de educație în natură, ca pilon principal, la care se adaugă cultura gândirii, filozofia educativă aplicată în Reggio Emilia și propunerile UNESCO pentru abilitățile necesare în secolul XXI. În prezent este în proces de dezvoltare a activităților prin intermediul unor formări a personalului la nivel de doctorat, implementare de programe în instituții și organizații de educație, organizare de seminarii și ateliere de lucru.

Waiven a fost înființată în anul 2019, ca grădiniță în natură, într-o zonă rurală de coastă din regiunea O’Higgins. Prin intermediul acestei inițiative, organizația încearcă să schimbe viziunea școlilor tradiționale din regiune și să faciliteze învățarea în natură. Pedagogia grădiniței se bazează pe modelul de educație integrală, jocul liber și respectarea etapelor de dezvoltare ale fiecărui copil (băieți și fete), aplicând metodologia ”școlii în pădure”, recunoscută în Europa începând de acum 50 de ani și populară în prezent în foarte multe țări.

Centrul înființat de Fundația CIFREP în 2019, lângă Santiago de Chile se numește ”Învață în natură”. Activitățile se desfășoară în comuna La Reina, în rezervația naturală Granjaventura, care aparține fermei municipale Mawida. Activitățile se adresează copiilor între 2,5 și 6 ani, mediind jocul și învățarea liberă în contact cu natura, cu fauna și flora locală și cu animalele din fermă.

Școala în pădure – Forest school

Pentru cei dornici să afle mai multe despre școala în pădure, am selectat câteva informații. Iată ce spune Wikipedia despre această formă de educație:

https://en.wikipedia.org/wiki/Forest_school_(learning_style)

Forest school (școala în pădure) este unul dintre modelele de educație în aer liber (outdoor education), în care elevii vizitează spații naturale pentru a învăța abilități personale, sociale și tehnice. A fost definită ca ”un proces inspirator care oferă copiilor, tinerilor și adulților oportunități periodice pentru a-și câștiga și dezvolta încrederea prin învățarea aplicată, în mediul unei păduri”. Școala în pădure este atât o instituție cât și un model pedagogic. Temele sunt integrative, acoperind subiecte mai largi, cum ar fi mediul, rolul copacilor în societate, ecosistemul complex susținut de mediile sălbatice și recunoașterea unor plante și animale specifice.

Cu toate acestea, abilitățile personale dobândite – cum ar fi munca în echipă, gândirea critică sau rezolvarea de probleme – sunt considerate ca având cea mai mare valoare. Mediul pădurii poate fi utilizat și pentru a învăța concepte mai abstracte, cum sunt cele matematice sau comunicarea.

În Anglia, unde în prezent funcționează peste 50 de școli în pădure, modelele și orarul variază. Una din abordări este cea a activităților extrașcolare de week-end, care duce copiii/ tinerii în pădure o dată pe săptămână, evaluarea rezultatelor programului fiind făcută o dată la șase săptămâni, urmărind dezvoltarea holistică a fiecărui copil, cu un accent special pe aspectele sociale și emoționale. Instructorii dau fiecărui copil/ adolescent oportunități de dezvoltare în domeniile de interes și în ariile de dezvoltare personală care au fost identificate ca având nevoie de suport sau intervenție. Durata și frecvența vizitelor influențează în mod direct rezultatele – cu cât copilul/ adolescentul petrece mai mult timp în pădure, cu atât rezultatele sunt mai semnificative. Și sunt încurajate vizitele în toate anotimpurile, indiferent de vreme.

Școlile în pădure se adresează tuturor vârstelor și programele sunt deseori conduse pe baza ”intereselor celui care învață” – în comparație cu educația în aer liber, care începe cu o temă sau o problemă pe care elevul o cercetează.

Pentru cei mici, principalul scop al școlii în pădure este să încurajeze curiozitatea și explorarea, servindu-se de toate simțurile, împuternicirea copilului în mediul natural, încurajarea conștientizării spațiale și a dezvoltării motorii. Numărul de instructori adulți este mai mare, pentru a-i putea feri pe copii de riscuri.

Pentru copiii mai mari (gimnaziu și după), școala în pădure este frecvent utilizată pentru dezvoltarea abilităților sociale, învățarea creativă și constituirea unui fundament solid al învățării continue. Câteodată, este utilizată ca formă alternativă de furnizare a materiilor din curriculum sau ca o abordare pentru pregătirea începerii școlii.

Conform Teoriei reabilității atenției (Attention restoration theory**), copiii care participă la astfel de programe sunt mai relaxați. Programele în pădure contribuie la reducerea stresului, îmbunătățirea atenției și concentrării și refacerea mai rapidă a celor care au suferit accidente sau operații. De asemenea, programele sunt benefice în special pentru copiii cu probleme de comportament, deficit de atenție, autiști, dar și pentru cei care au probleme de învățare sau sunt supra-dotați. Abordările pedagogice pentru fiecare categorie sunt speciale și aceste abordări constituie o parte a pregătirii instructorilor de nivel III.

** https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/10937404.2016.1196155

În prezent, grădinițele și școlile în pădure pot fi regăsite în țări ca Australia, Canada, Noua Zeelandă, USA, Malaezia, Elveția, Spania, Israel, Irlanda, Germania, Anglia, Norvegia, Danemarca.

Pentru a susține dezvoltarea școlilor în pădure, Anglia a inițiat un program intitulat Forest Education Initiative (FEI), care oferă și cursuri de pregătire pentru instructorii specializați:

– https://web.archive.org/web/20100201053814/http://www.foresteducation.org/forest_schools.php?page=1

Educația în afara clasei

O altă variantă a educației în natură o constituie educația în afara clasei. Aceste tip de abordare descrie învățarea materiilor din curriculum în afara clasei obișnuite, în care elevii stau în bănci, cu profesorul și manualele. Această variantă cuprinde excursiile de teren pentru istorie, biologie, geografie și alte științe, căutarea/ observarea insectelor și plantelor în grădina școlii, vizitele la muzee, observarea activităților într-un magazin, fabrică etc. Este un concept care se bucură în prezent de un reviriment, datorită beneficiilor educației de tip interactiv. Acest tip de educație aduce istoria și artele la viață, dezvoltă abilitățile sociale și îmbunătățește rezultatele învățării, în special la geografie și științe.

Obiectivele generale de învățare ale acestei variante de educație pentru elevi sunt:

• să-i învețe să depășească adversitățile/ dificultățile

• să le susțină/ accelereze dezvoltarea personală și socială

• să-i ajute să dezvolte relații mai profunde cu natura

• să sporească dobândirea de cunoștințe, datorită unor experiențe de învățare mai bune

Formele de educație în aer liber/ în afara clasei acoperă cele trei domenii ale ”lumii” – cea proprie, cea a celorlalți și cea a naturii. Accentul poate fi pus pe una din aceste arii și o variantă poate urmări unul din obiectivele de mai jos:

• furnizarea unor oportunități de învățare directe, active

• îmbunătățirea abilităților de rezolvare de probleme

• reducerea recidivării unor comportamente

• îmbunătățirea abilităților de muncă în echipă

• dezvoltarea abilităților de lider

• înțelegerea mediului natural, a importanței menținerii ecosistemelor

• învățarea abilităților de supraviețuire în natură

• promovarea laturii spirituale

• crearea unui sens al apartenenței la un loc, comunitate – înțelegerea conexiunilor pe care o persoană le are cu zona/țara în care locuiește

Istoria acestei variante de educație în afara clasei, a școlii este foarte bogată în exemple și ele merită studiate, pentru a ne inspira din acestea.

A consemnat, Rodica Bărbuță