Ca reacție la articolul trecut, au fost voci care au negat necesitatea unor măsuri speciale pentru redeschiderea școlilor, argumentând că nu există la noi studii care să arate că nu se poate relua școala ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Și că, cel mai bine ar fi dacă toți copiii s-ar întoarce la școală, ”să ne putem întoarce la normal”. Da, ar fi bine să se poată relua învățarea în clase, dacă situația ar permite, dar nu putem ignora efectele pandemiei și izolării, ale inegalității de acces la învățare și resurse ale elevilor, inegalitățile de participare ale profesorilor, cele privind calitatea predării la distanță sau lipsa de coordonare la nivelul școlilor.
Și nu (mai) putem ignora faptul că școala ar fi trebuit de mult să schimbe paradigma, obiectivele și să includă instrumentele și metodele moderne, adecvate nevoilor reale ale copiilor.
În aceeași zi a apărut și studiul realizat de Organizația Salvați Copiii*, care a întărit argumentele prezentate de noi, și care se refereau la situația din țări ca Franța, SUA; Canada, Anglia. Puteți găsi acest studiu pe site-ul organizației sau, prezentat pe scurt mai jos (și vă rugăm să nu uitați că sondajul, realizându-se doar online, în mod fortuit nu a avut prea mulți respondenți din categoria copiilor care nu acces la tehnologie și internet – deci cifrele nu indică chiar exact realitățile din mediul rural!):
Iată și înregistrarea evenimentului ”Vreau la școală”, unde specialiștii de la Salvați Copiii prezintă și o serie de soluții, în special pentru copiii din mediile dezavantajate:
https://www.facebook.com/SalvatiCopiiiRomania/videos/2560727720857764

Curricular Council meeting
Frământările liderilor și experților din sistemele de educație din majoritatea țărilor sunt reale și mulți se întreabă cum se poate relua școala în condiții care să asigure nu numai siguranța copiilor ci și o mai bună învățare în viitor.
V-am prezentat într-un articol trecut** una din aceste orientări care se manifestă puternic pe continentul sud-american, anume spre educația în aer liber.
** https://creeracord.com/2020/06/27/un-film-o-poezie-doua-cursuri/
Veți regăsi detalii despre țările europene care iau în considerare această formulă și în articolul publicat recent de Școala9***
*** https://scoala9.ro/este-scoala-in-aer-liber-scoala-viitorului-/617/
De asemenea, Uniunea Europeană a publicat recent un Ghid pentru educația mixtă, blended:
– https://www.schooleducationgateway.eu/en/pub/resources/publications/blended-learning-guidelines.htm
Foarte mulți profesori de la noi ridică și ei întrebări privind modul în care se vor rezolva problemele semnalate, iar unii dintre ei s-au apucat deja să se pregătească serios pentru educația online sau mixtă, experimentând în continuare cu educația online sau cea blended, realizând materiale (lecții înregistrate) pentru anul viitor, pentru elevii lor și alți profesori.
Bravo lor! Dar asta nu va putea să rezolve problemele structurale de care vorbeam în articolul trecut.
Haideți acum să vedem cum s-au gândit americanii să răspundă acestor întrebări.
4 Lideri din Consiliul Curricular (SUA) dau detalii despre ajustările ce se vor face din toamnă
Interviurile au fost realizate de Roger Ridell și publicate în revista Education on Dive.
Atunci când școlile se vor redeschide, în orice formulă va fi posibilă, educatorii vor trebui să cântărească o varietate de noi abordări pentru notare, probleme privind anxietatea elevilor și multe altele.
Pe măsură ce se apropie noul an școlar, administratorii districtelor școlare (inspectorate, la noi) cântăresc lecțiile învățate în perioada din primăvară, atunci când pandemia de coronavirus a forțat practic peste noapte educatorii să schimbe modul de predare și să se adapteze la mediul total nefamiliar al predării la distanță. Cu doar câteva săptămâni de vară la dispoziție pentru a se pregăti și cu cifrele îngrijorătoare ale îmbolnăvirilor, este din ce în ce mai probabil că majoritatea districtelor școlare vor începe în toamnă școala parțial la distanță. Acum educatorii au un acces mai bun la exemple de bună practică de predare și despre cum să ajusteze curriculum, dar punctele dureroase rămân.
Ne-am întâlnit cu patru din acești administratori, responsabili de curriculum, pentru a afla mai multe despre modul în care experiența primăverii a dus la ajustarea abordărilor de curriculum la nivel de școli sau de district și la alte abordări, de la notarea elevilor și dezvoltarea profesională a profesorilor la evaluarea nevoilor social-emoționale, cum ar fi anxietatea elevilor, și nu numai.
Derek McCoy – Director la North Asheboro Middle School în North Carolina
– Unul dintre comitetele din care fac parte (în districtul meu) este cel pentru școlile gimnaziale. Am vorbit literalmente despre îngrijorarea legată de notare și de furnizarea feedback-ului. Notarea este întotdeauna subiectivă. Și este întotdeauna o problemă, deoarece nu reflectă învățarea. Este deseori concepută pentru însărcinări, în loc să reflecte parcursul învățării.
Am discutat despre tema asta pe parcursul unei zile întregi. Felul în care am abordat-o a fost că am văzut-o ca pe o oportunitate de a schimba practica și mentalitatea. Ne vom concentra pe a oferi profesorilor training pentru a se concentra mai mult pe aspectul de feedback decât doar pe aspectul de notare sumativă. Apoi vom trece la următoarea sarcină, cerându-le profesorilor să conceapă experiențe de învățare în loc să facă apel la abordarea bazată pe fișe de lucru – mai multă învățare bazată pe proiecte, în așa fel încât profesorii să aibă oportunitatea de a furniza feedback și antrena mai mult elevii, în loc să folosească pur și simplu fișele de lucru tipice și problemele din carte, cu care sunt de obicei asociate notele.
Asta este ceva grozav, să privești problema ca pe o oportunitate de a schimba practicile, privind la ea nu doar ca la un instrument de evaluare sumativă ci ca pe o parte a unei conversații continue care să permită elevilor să vadă unde se află în acest moment și să-i ajute să-și îmbunătățească acel focus pe îmbunătățire, prin întregul concept pe care îl construiește districtul, împreună cu profesorii.
E o abordare de nivel superior, nu să privește la problema asta ca la o criză ci ca la o oportunitate și să vezi dincolo de pandemie spre o practică mai bună în viitor. Unele elemente foarte bune ale practicilor de notare transcend învățarea față-în-față sau învățarea online – sau, în acest caz, partea de învățare la distanță. Unele elemente foarte bune ale practicilor de notare se suprapun în multe din aceste arii. Haideți pur și simplu să utilizăm situația ca pe o oportunitate de a încerca unele lucruri diferite și de a merge spre un model mai bun, care ține mai mult cont de beneficiile celui care învață în loc să țină cont doar de practicile tradiționale.
Christine Ravesi-Weinstein – Director adjunct la Milford High School din Massachusetts
– Cred că pierdem din vedere multe din aceste probleme mai mari, aceste abilități de viață mult mai importante, pe care copiii pot să le utilizeze dincolo de școala elementară, gimnaziu și liceu. Nu văd cum altfel putem să le dăm prioritate acestora, pentru elevi, altfel decât reamintindu-le și întărind nevoia de a le aduce în atenția noastră. Este realmente tulburător.
Vorbim întotdeauna despre nevoia ca școala să fie relevantă pentru elevii noștri și despre a-i face să participe. Cred că noi trebuie în mod absolut să aducem cu prioritate ceea ce se întâmplă acum în lume în curriculum pentru a fi siguri că progresăm. Este realmente important și pentru educația în clasele noastre fizice, care este evident că nu vor mai funcționa ca înainte. Este important ca elemente de învățare socio-emoțională să devină mai mult parte a cerințelor generale din curriculum și nu doar mini-lecții speciale. Trebuie cu adevărat să purtăm aceste conversații deschise. Este o prioritate, atunci când vorbim despre curriculum. Și, atunci când vine vorba să planifici la nivelul unui district, cred că trebuie să ne gândim cu adevărat la rutine și consistență pentru acești elevi.
Chiar și cel mai mărunt lucru poate să elimine un elev care suferă de anxietate. Suntem oameni care planifică și ne place să avem cât mai mult cu putință controlul. Și chiar vreau ca noi să putem propune un plan care este cât mai consistent posibil și care creează cât mai multă rutină posibilă, astfel încât ”să nu aruncăm nici o minge cu boltă” spre elevi (să nu-i luăm prin surprindere; n.n.), dacă putem evita asta.
Evident că mi-ar place să văd un curriculum pentru istorie și studii sociale care să vorbească despre ceea ce se întâmplă acum în lume în lumina drepturilor civile și cred că este foarte, foarte important să discutăm despre istoria pandemiei și știința din spatele pandemiei. Există mai multe lecții de viață de care trebuie să ne preocupăm acum și care ar fi necesar să fie lecții în curriculum. Am văzut cu toții la orele de matematică ce este o curbă exponențială, dar a văzut cineva vreodată să fie utilizată mai mult decât acum? Ori de câte ori te uiți la știri, vezi o curbă exponențială de creștere. Ar trebui să discutăm despre lucruri de acest gen. Cred că, cu cât vei fi mai onest cu copiii, cu atât vei avea un impact mai mare, într-un mod pozitiv, asupra anxietății lor.
Matthew X. Joseph – Director pentru curriculum, instruire și evaluare pentru școlile publice din Massachusetts
– Una dintre priorități este să ne concentrăm realmente pe aspectul învățării mai mult decât pe aspectul instruirii. Nu pentru că instruirea nu este importantă – nu mă înțelegeți greșit. Ce vreau să spun cu asta este să ne concentrăm pe prioritățile de top, pe marile priorități pentru platformele noastre de învățare. Vrem să ne asigurăm că acel curriculum care este pus pe platformele online și diseminat atinge prioritățile standardelor naționale, deoarece avem un scop și o succesiune. Dar, dacă vom avea un timp mai scurt sau un mod mai dificil de a atinge toate punctele, vrem să fim siguri că vom atinge acele standarde prioritare care acoperă de fapt arii multiple de materii: înțelegerea textului citit, teoria matematică, scrierea unui paragraf, sau recunoașterea literelor și înțelegerea pentru elevii din clasele elementare. Acel tip de standarde mai mari care acoperă arii de materie multiple.
Preocuparea curentă este cum ne putem asigura că elevii sunt angajați activ în înțelegerea conținuturilor și nu doar în parcurgerea lui doar pentru că noi trebuie acum să facem o instruire digitală sau pentru că trebuie să o parcurgem în clasa fizică? Deoarece acum trebuie să avem acea spațiere între elevi, o a doua preocupare în ce privește angajamentul este cum vom organiza munca în colaborare? Cum vom putea avea voci multiple pe un singur proiect? Asta a fost o mare idee conducătoare în districtul nostru, să creștem oportunitatea de a da o voce elevului prin colaborare, dar cum putem face acum asta, cu restricțiile pe care le avem?
Ne simțim confortabil atunci când ne gândim la variantele de instruire digitale, pentru că avem o mentalitate de ”ia-o încet ca să ajungi departe”, pentru că am privit la experiența avută și am extras câteva unelte. De fapt am numit uneltele digitale pe care le utilizăm din Google suite cele ”patru de bază”. Aceste unelte de bază acoperă nevoile de la grădiniță la clasele a 12-a. Unde ne propunem să devenim mai confortabili este modul în care creăm consistență. Așa că nu a fost numai pentru învățarea de urgență (din primăvară), ci am spus, ”Ei bine, trebuie să facem asta pentru o viziune pe termen lung a învățării digitale”.
Cea mai mare provocare (pentru variantele de învățare la distanță în toamnă) este cum să stabilim o cultură a clasei când elevii încă nu s-au întâlnit. Când ne uităm la ce a fost în martie, procesele claselor erau deja stabilite. Se construiseră relațiile dintre profesor și elevi. Se realizase deja o înțelegere a stilurilor de învățare ale elevilor, deoarece profesorii lucraseră înainte cu elevii timp de șase luni. Cea mai mare provocare acum este să stabilești o cultură a clasei și a școlii cu elevi pe care încă nu i-ai întâlnit.
Unul din lucrurile în care m-am implicat în această vară a fost să creez un plan de dezvoltare profesională virtual. Eu continui să lucrez cu personalul, deși asta se petrece virtual, să-i susțin în tranziție, să iau de la ei cele mai bune practici, să improvizăm strategii și să le furnizez unelte care le permită să fie cât mai buni profesori online. De obicei, profesorii vin la pregătire în săli în care se strâng câte 60. Facem pregătire la începutul anului școlar, dar cum voi putea să continui să ofer profesorilor oportunități de învățare profesională și să o fac virtual?
Robert Dillon – Director pentru învățare inovativă pentru Districtul școlar University City din Missouri
– Pentru o lungă perioadă am știut că avem în toate ariile de materii un curriculum aglomerat și care creează puține oportunități de aprofundare, necesare pentru a construi abilitățile de gândire și raționament cerute pentru elevii noștri. Viitoarea trecere la modelele hibride a expus acest adevăr pentru ochii unui număr mai mare de educatori.
Pe măsură ce trebuie să schimbăm modelul de instruire, este esențial să privim în profunzime ca să știm ce este necesar să predăm, versus ce ar fi frumos să predăm. Făcând asta ne va permite să trecem dincolo de pandemie spre un model de învățare modern, care poate personaliza învățarea pentru mai mulți indivizi, cu parcursuri și ritmuri de învățare care au cu adevărat impact.
Cea mai bună planificare pentru toamnă va fi identificarea acelor arii de schimbare ce pot fi utilizate ca trambuline pentru a face școala mai bună pe termen lung.