Știința învățării: Strategii puternice pe care le putem folosi cu toții

Acum o săptămână, A.J.Juliani a lansat o nouă serie de interviuri, pe care a intitulat-o ”Vorbind despre practică” – fiecare episod concentrându-se pe strategii practice și nu doar pe teoria din spatele acestor strategii.

În fiecare săptămână el va lansa un nou episod care se concentrează pe a lua un concept, o idee sau teorie și a discuta despre cum poți să o implementezi de fapt în practica ta, ca lider, profesor sau coach. Toate episoadele vor putea fi ascultate (pe Apple Podcasts, Google Play, Spotify) sau urmărite pe YouTube – aici aveți link-ul la interviul din această săptămână:

https://www.youtube.com/watch?v=DLRezTY7rIU&feature=youtu.be Pooja Agarwal on The Science of Learning: Powerful Teaching Strategies We All Can Use

În interviul de mai sus, Juliani vorbește cu Prof. Dr. Pooja K. Agarwal. Ea este autoarea cărții Powerful Teaching: Unleash the Science of Learning și Prof. Asistent la Berklee College of Music din Boston, predând știința psihologiei unor studenți muzicieni de excepție.

Cercetările Prof. Pooja au fost recunoscute de National Science Foundation, publicate în reviste de psihologie, articole din New York Times, Education Week și Scientific American și evidențiate de numeroase cărți, interviuri, emisiuni.

Puteți afla mai multe despre toate acestea pe site-ul cercetătoarei – www.poojaagarwal.com

Noi ne bucurăm să găzduim acest material, întrucât pentru noi, funcționarea creierului, modul în care învățăm și rolul muzicii în învățare au constituit întotdeauna subiecte de maxim interes și teme pentru cercetări, experimente practice și comunicări științifice.

1-retrieval-strategies-7

Extrase din interviu – întrebări (cu literă bold) și răspunsuri

Importanța practicării regăsirii informației:

Există câteva componente prin care putem aplica ceea ce învățăm și cum sunt legate acestea în practica regăsirii informației. Iar unul dintre aspecte este acela că multe dintre cercetările despre practica regăsirii informației au fost făcute până recent în medii de laborator și cu materiale foarte simple. Noi putem aduce în laborator un student de universitate, îi putem arăta o listă de cuvinte, pur și simplu ”scaun, masă, pat, fereastră” și să le cerem acestor studenți să le memoreze. Și apoi să-i punem să le spună din memorie.

Mult mai recent, multe cercetări au fost făcute în medii de clasă autentice. Așa că eu, și colegul co-autor, Patrice am făcut cercetarea în clasa lui dintr-o școală obișnuită, timp de 15 ani. Și au existat și cercetări făcute într-o școală de medicină, de exemplu, punându-i pe studenții de medicină să învețe diagnosticele din neurologie și să lucreze cu pacienții, examinând cum practicarea regăsirii informației poate îmbunătăți cunoașterea complexă, cum este de exemplu să înveți să pui diagnosticul unui pacient.

1-retrieval-strategies-6

Așa că au fost o mulțime de cercetări care au demonstrat, și asta intuitiv, e drept, că dacă practici diagnosticarea unui pacient, devii mai bun în a face asta. Dacă practici CPR (resuscitarea cardio-pulmonară) devii mai bun la asta. Și există anumite abilități, cum ar fi să conduci o mașină, sau să faci CPR sau să mergi pe bicicletă pe care, dacă le faci destul de des ele devin un fel de a doua natură, nu-i așa?

Așa că un alt exemplu, cu care noi am început în cartea Powerful Teaching este acela în care eu am încercat să merg din apartamentul meu până la o cafenea. Dacă încerc să ajung acolo doar bazându-mă pe aplicația Google Maps din telefon – și magazinul este doar la 4 cvartale distanță, a doua zi deodată nu-mi mai pot aminti cum am ajuns, deși tot ceea ce am făcut a fost să merg în linie dreaptă patru cvartale. Dar desigur noi știm cu toții că, după ce te obișnuiești cu un drum, să spunem până la noul tău loc de muncă, până la urmă te deprinzi și devine ceva automat. Și asta ne aduce în ceea ce noi numim distincția dintre memoria explicită și memoria implicită. Atunci când vorbim despre memoria implicită, este vorba despre lucruri de care nu suntem neapărat necesar conștienți, cum este să-ți amintești cum să ajungi într-un loc și, deodată ajungi acolo. În timp ce memoria explicită este cea despre care vorbim în mod obișnuit în clase, ajutându-i pe elevi să-și amintească nume, fapte, date, concepte cheie dintr-o nuvelă pe care o citesc sau cum să pună diagnostic unui pacient. Toate acestea sunt memorie explicită. Dar practica rememorării și strategiile bazate pe științele cognitive din cartea Powerful Teaching s-a demonstrat că toate îmbunătățesc învățarea de ordin înalt și nu doar acel tip de memorizare de bază.

1-retrieval-strategies-2

Care sunt acele lucruri pe care le-ai putea face în orice rol, de profesor, coach, mentor, care să îți dea un rezultat puțin mai bun decât dacă tu te duci acolo unde lucrezi și doar treci prin mișcările obișnuite?

– Unul din lucrurile mari pe care desigur le-am experimentat cu toții ca educatori este acela să trebuiască să predai din nou ceva. Cât de des se întâmplă să predai ceva în clasă și apoi după două săptămâni sau chiar doar o săptămână, elevii să-ți întoarcă o privire de ”căprioară în lumina reflectoarelor”, cum ar fi, ”Stați, despre ce vorbiți?” sau ”Nu-mi amintesc răspunsul” sau ”Asta nu-mi sună ca ceva despre care am auzit” iar noi trebuie să le predăm din nou.

Și desigur știm cu toții că, dacă de exemplu ești profesor de matematică la clasa a 6-a, vei preda niște lucruri, cum ar fi algebra. Și apoi vine clasa a șaptea și, deodată, elevii nu-și mai amintesc nimic din ce au învățat în clasa a șasea. Și apoi vine clasa a 8-a și ei nu-și mai amintesc nimic dintr-a șaptea. Și noi pierdem atât de mult timp și este frustrant și stresant pentru profesori să trebuiască să re-predai din nou și din nou deoarece elevii nu-și amintesc, nu-i așa?

Așa că dacă noi putem utiliza timpul limitat pe care îl avem la clasă pentru a-i ajuta pe elevi să-și amintească mai mult, ei vor avea mai mult succes și eu mă gândesc că timpul investit de profesori astfel (acel ROI pe care l-ai menționat), ni se va întoarce deoarece nu vom continua să pierdem din timpul nostru. Nu vom continua să pierdem nici din timpul elevilor încercând să re-îndesăm lucruri în capul lor. Nu va trebui să mai pierdem timp re-predând, astfel că vom putea de fapt să acoperim mai mult conținut, nu mai puțin.

Deseori, și este de înțeles, una din preocupări este că, deși toată această regăsire a informației sună bine, dacă mă ocup de asta cum îmi voi putea acoperi eu totuși conținutul clasei? În opinia mea și bazat pe cercetările pe care le-am desfășurat este că, dacă elevii/ studenții își reamintesc mai mult, de fapt tu salvezi timp. Nu mai trebuie să continui să rediscuți lucrurile mereu.

Așa că atunci când eu îmi întâlnesc studenții marți și apoi mă văd cu ei din nou joi, dacă ei joi își amintesc lucrurile discutate marți, eu pot să trec direct la tema nouă. Sau pot să continui direct tema anterioară. Nu mai este nevoie să recapitulez, ”iată ce am discutat marți…”. Pot pur și simplu să-i întreb pe studenți, ”Spune-mi un singur lucru pe care ți-l amintești din cele discutate marți” și să trec mai departe. Și asta îmi salvează mie timp, îi menține pe ei angajați, este o componentă a atenției, nu-i așa? Și le îmbunătățește memoria pe termen lung.

1-retrieval-strategies-4

Este întotdeauna greu atunci când, pentru un curs de dezvoltare personală sau profesională, încerci să găsești lucruri care ar funcționa pentru un profesor de clasa a doua, pentru un profesor de biologie de liceu și pentru un profesor de arta limbajului de gimnaziu. Care sunt acele lucruri care ar fi un fel de ”harpă” în formarea ta și crezi că ar merge pentru toți aceștia?

– Este unul dintre motivele pentru care eu iubesc aceste strategii bazate pe dovezi și am vorbit deja despre practica reamintirii și un pic despre intercalare. Două alte strategii despre care vorbim în Powerful Teaching, sunt spațierea și meta-cogniția bazată pe feedback. Deci spațierea, din nou este ceva intuitiv și, cum noi suntem toți niște profesori grozavi, o folosim oricum. Dar o poți folosi pur și simplu cu puțin mai multă intenție. Spațierea este, literal, spațierea lucrurilor sau reîntoarcerea la conținutul precedent. Așa că deseori, în special în clasele mai mari și în funcție de aria de conținut, am putea preda ceva o dată și să presupunem că elevii/ studenții au priceput. Și, așa cum am mai spus, ei uită, vor avea acea privire de căprioară în lumina farurilor. Spațierea nu înseamnă să re-predai. Înseamnă pur și simplu ceva ca de exemplu joia, eu să-i întreb pe studenții mei ce-și reamintesc din ce am predat marți. Sau marțea să-i întreb ce-și amintesc de săptămâna trecută.

1-retrieval-strategies-5

Și apoi este importantă meta-cogniția bazată pe feedback deoarece atunci când le dăm elevilor/ studenților feedback, ceea ce noi facem, atunci se îmbunătățește învățarea și retenția elevilor. Dar o componentă cheie a acestei strategii este pasul următor spre meta-cogniție. Punându-i pe elevi/ studenți să reflecteze asupra propriei lor învățări sau să gândească despre propria lor gândire. Știi, ceva atât de meta este să te gândești despre gândirea ta, asta este meta-cogniția. Și toate acestea funcționează în orice arie de conținut. Pentru toate aceste patru unelte puternice sau strategii bazate pe dovezi, există cercetări despre ele, mergând de la matematică și științe la științe umaniste și istorie și medicină și inginerie și limbi străine, iar aceste strategii sunt toate fundamentul, nucleul de bază, lucrând în același fel în orice arie.

Când elevii/ studenții practică ceea ce știu, când trebuie să se reîntoarcă la conținut și cumva să îl aducă înapoi în minte și să-l reîmprospăteze, este ca un fel de verificare agnostică a conținutului. În realitate nu este vorba de așa ceva, este mai mult vorba despre ceea ce fac elevii în timp ce învață și este mult mai flexibil decât alte lucruri. Așa că atunci când organizez un workshop și vorbesc cu profesorii, nu există realmente nici o diferență dacă ești profesor de științe sau de la materii umaniste.

1-retrieval-strategies-3

Ce spui despre luarea de notițe?

Una dintre întrebările frecvente despre tehnologia ce vine în procesul de educație este despre luarea de notițe. Și competiția între luarea de notițe scrise de mână și cele pe laptop. Există un studiu care a fost lansat acum cinci ani despre faptul că notițele scrise de mână sunt probabil mai bune, și acum citez din memorie; dar cu certitudine mai bune decât cele luate pe laptop. Noi știm că elevii/ studenții din ziua de astăzi pot tasta atât de repede încât pot transcrie lecțiile și că notițele lor nu sunt foarte organizate. În același timp, cercetările sunt mixte. John Dilanski, colegul meu, a avut o tentativă de a replica studiul din 2014, dar nu l-au putut replica. Și asta este o situație similară cu aceste unelte puternice din cartea mea, Powerful Teaching, unde mi-ar place să spun să faci ce faci tu de obicei. Oricare variantă din ele este mai ușoară pentru ei, este mai important ca elevii/studenții să regăsească informația, este mai important ca tu să le dai feedback și este mai puțin important cum își iau ei notițe tot atât de mult față de ce fac ei cu aceste notițe pentru a-i ajuta să re-memoreze. Așa că eu vorbesc în carte despre strategia numită regăsire, care poate fi făcută cu notițele scrise de mână sau cu cele de pe laptop.

1-retrieval-strategies-1

Dacă ar fi un singur sfat practic pe care să-l dai celor care ne urmăresc în termeni de îmbunătățire a învățării, îmbunătățire a performanței, îmbunătățire a achizițiilor, care ar fi acel sfat practic?

Ar fi acela de a începe în mic. Există cercetări făcute în ultimii 100 de ani care susțin aceste unelte și strategii puternice dar, din nou, sunt intuitive. Le aplicăm în fiecare zi, într-o multitudine de feluri diferite, așa că un mic lucru practic este ca, în loc să începi ora spunând, ”În regulă, clasă, iată ce am făcut ieri” sau ”iată ce am făcut săptămâna trecută” este să transformi asta pur și simplu într-o întrebare, ”În regulă, clasă, ce am făcut noi ieri, ce am făcut noi săptămâna trecută? Și să acorzi elevilor un timp de tăcere pentru a gândi și a-și reaminti. La fel și cu rutina think pair share (gândește, lucrează în perechi și împărtășește), de exemplu, noi sărim deseori partea de gândire și trecem la partea de împărtășire și lucru în perechi. Și doar o simplă modificare de la a spune elevilor și a le băga (din nou) informația în cap la a scoate informația din capul lor este cu adevărat o puternică învățare pe termen lung.

Puteți afla mai multe despre Prof. Dr. Pooja K. Agarwal aici: www.poojaagarwal.com

Sursa: http://ajjuliani.com/the-science-of-learning-powerful-teaching-strategies-we-all-can-use/

P.S. Pentru mai multe sfaturi practice, vă propunem să studiați ghidurile puse la dispoziție gratuit de platforma de resurse – https://www.retrievalpractice.org/guide

Și să revedeți (pentru cine nu le-a citit încă) două din articolele publicate de noi anterior:

https://creeracord.com/2018/10/30/invata-inteligent-20-de-sfaturi-bazate-pe-stiinta-pentru-a-invata-mai-repede/

https://creeracord.com/2017/05/22/6-strategii-de-structurare-pe-care-sa-le-folosesti-cu-elevii-tai/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.